VIDEO Femeie de 38 de ani, din Dorohoi, amenințată constant prin videoclipuri pe facebook. A cerut ordin de protecție. Statistică îngrijorătoare pe primele șapte luni ale anului
În ceea ce privește situația infracțiunilor de violență în familie, înregistrată în primele 7 luni până în prezent, precizăm faptul că au fost sesizate 743 fapte, cu peste 100 de fapte mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Din punct de vedere al locului comiterii faptelor de violenţă domestică, se constată că cele mai multe fapte au fost săvârșite în mediul rural, similar perioadei de comparație, situaţia prezentându-se astfel:
289 de fapte au fost comise în mediul urban, scădere cu 7,07% față de perioada similară a anului 2023, când au fost înregistrate 311 de fapte în mediul urban;
454 de fapte au fost comise în mediul rural, scădere cu 15,9% față de perioada similară a anului 2023, când au fost înregistrate 540 de fapte în mediul rural.
Publicitate
Structurarea pe categorii a subiecților infracțiunilor de violență domestică, evidențiată în datele statistice, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023, relevă faptul că 668 dintre autori sunt de sex masculin, iar 84 de autori sunt de sex feminin.
Referitor la calitatea victimei în raport cu agresorul, potrivit datelor statistice întocmite, se constată faptul că, în primele 7 luni ale anului 2024, similar perioadei de comparație, ponderea cea mai mare este dată de victimele căsătorite, urmate de actuali sau foști parteneri, situația structurându-se astfel:
-în 299 din cazuri, reprezentând 37,6% din total, victima îi este autorului soţ/soţie/fost soţ/soţie, în 2023 fiind înregistrate 337de astfel de situații;
-în 165 din cazuri, reprezentând 20,7% din total, subiecţii sunt actuali sau foști parteneri, în 2023 fiind înregistrate 188 astfel de cazuri;
-în alte 75 de cazuri, reprezentând 9,4% din total, victima îi este autorului părinte/tutore legal, în 2023 fiind înregistrate 96 astfel de cazuri;
-în 137 de cazuri, reprezentând 17,2% din total, victima îi este autorului fiu/fiică, în 2023 fiind înregistrate 148 de cazuri;
– în 119 de cazuri, relațiile dintre victime și autori se încadrează în categoria alte situaţii de familie, 128 de situații în perioada de comparație a anului 2023.
În ceea ce privește dinamicaordinelor de protecție provizorii, în primele 7 luni ale anului 2024 au fost emise 212 de ordine de protecție provizorii, în scădere față de perioada similară a anului 2023 când polițiștii au emis un număr de 239 astfel de instrumente de protecție.
În funcție de mediul (urban/rural) în care au fost emise ordinele de protecție provizorii, situația se prezintă astfel:
Din totalul celor 212 ordine de protecție provizorii emise în cursul perioadei analizate:
-211 ordine de protecție provizorii, au fost confirmate de către procuror, reprezentând o rată de confirmare de 99,5%;
-pentru 1 ordin de protecție provizorii s-a dispus încetarea măsurilor de protecție de către procuror;
-72 de ordine de protecție provizorii au fost transformate în ordine de protecție, reprezentând 33,9% din total.
Diferența dintre cadrul legislativ anterior și cel actual, care a intrat în vigoare începând cu 31 august 2024, este dată de faptul că până în acest moment, ordinele de protecție se puteau emite doar pentru fapte de violență între membrii de familie, așa cum sunt ei definiți de lege, iar conform noilor reglementări orice persoană, dacă este victima vreunei infracțiuni prevăzută de Legea nr. 26/2024, poate solicita emiterea unui astfel de ordin.
La nivelul județului nostru, până în prezent au fost emise trei ordine de protecție extinse, conform noilor reglementări, pentru săvârșirea infracțiunilor de amenințare și șantaj.
Exemple:
La data de 1 septembrie 2024, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Dorohoi au fost sesizați de către o femeie, de 38 de ani, cu privire la faptul că este amenințată, prin intermediul unei rețele de socializare, de un bărbat, de 47 de ani. Acesta ar fi postat mai multe videoclipuri în care adresează amenințări cu acte de violență victimei.
Victima a solicitat emiterea unui ordin de protecție provizoriu extins, iar în urma completării formularului de risc a rezultat că se impune emiterea unui astfel de ordin, cercetările fiind continuate sub aspectul comiterii infracțiunii de amenințare.
La data de 1 septembrie 2024, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Dorohoi au fost sesizați de către o tânără,de 32 de ani, din municipiul Botoșani cu privire la faptul că este amenințată cu acte de violență și șantajată, atât ea cât și membrii familiei sale, de către doi bărbați, din orașul Săveni.
Între victimă si cei doi bărbați au existat neînțelegeri legate de un eveniment rutier, inițial, soluționat pe cale amiabilă, însă ulterior, aceștia din urmă ar fi solicitat suma de 10.000 de euro pentru repararea daunelor autovehiculului. Întrucât victima refuza să remită această sumă, cei doi ar fi amenințat-o cu acte de violență, la adresa sa și a familiei sale.
Victima a solicitat emiterea unui ordin de protecție provizoriu extins, iar în urma completării formularului de risc a rezultat că se impune emiterea unui astfel de ordin, cercetările fiind continuate sub aspectul comiterii infracțiunilor de amenințare și șantaj.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Memorialul Ipotești: „Țara arde și traducerile (mai) fac literatură” cu Jan Willem Bos și George Cornilă ǀ Traducători și scriitori în dialog – episodul 6
Proiectul „Traducători și scriitori în dialog”, lansat în 2024 sub auspiciile Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT), continuă și anul acesta, organizat în colaborare de către Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” și Muzeul Național al Literaturii Române Iași.
În cadrul proiectului, un traducător din limba română într-o limbă străină are carte blanche pentru a găzdui și modera discuția cu un scriitor invitat de el, într-un dialog deschis şi dinamic, care abordează teme relevante pentru activitatea traducătorilor de literatura română, de la munca propriu-zisă pe text până la alegerea editurii adecvate și la promovarea textului publicat.
Până în prezent au dialogat Jan Cornelius şi Matei Vişniec („Ce traducem și de ce?”), Joanna Kornaś-Warwas şi Doris Mironescu („Mai merită să traducem clasicii?”), Roberto Merlo și Doris Mironescu („Traducerea clasicilor, azi“), Marian Ochoa de Eribe și Gabriela Adameșteanu („Parteneriat autor și traducător. Avantaje și riscuri”), Monica Cure și Liliana Corobca („Cum se promovează o traducere?”).
Episodul al șaselea al seriei va avea loc miercuri, 30 aprilie 2025, între orele 11:00 și 13:00, cu Jan Willem Bos și George Cornilă, sub titlul „Țara arde și traducerile (mai) fac literatură”. Întâlnirea va fi moderată de Monica Joița, ministru consilier la Ministerul Afacerilor Externe.
Jan Willem Bos este traducător, scriitor, lexicograf și ziarist. A studiat limba și literatura română la Universitatea din Amsterdam și Literatura Comparată la Universitatea din Illinois (SUA). Între 1982 și 1984 a fost lector de neerlandeză la Universitatea din București. A tradus peste 35 de volume (proză, poezie, teatru) din română. În 2022 editura Humanitas i-a publicat cartea De la Rin la Dunăre și înapoi. Autobiografia mea românească, scrisă direct în românește. Este coautorul Marelui dicționar neerlandez-român (ediția a II-a 2014) și autorul Marelui dicționar român-neerlandez (2010). În 2019 a primit premiul „Martinus Nijhoff”, cel mai important premiu pentru traducere literară din Țările de Jos.
George Cornilă este prozator și jurnalist cultural. A publicat mai multe romane și volume de proză scurtă. Din 2024, este redactor la Matca literară. Cel mai recent roman al său, Silex, apărut la editura Polirom, a fost nominalizat la Premiile Observator cultural și la Premiile Radio România Cultural, ediția 2025.
Publicitate
Seria de întâlniri „Traducători și scriitori în dialog” face parte dintre activitățile desfășurate în cadrul programului UNESCO „Iași. City of Literature”.
Biserica Ortodoxă este în doliu. Părintele Emil a trecut la cele veșnice. „A fost iubit atât de credincioșii păstoriți la Trușești și Cătămărăști-Vale”
Părintele Emil Stroișteanu a trecut la cele veșnice.
Părintele Emil Stroișteanu s-a stins din viață în cursul zilei de astăzi, la vârsta de 72 de ani. Vestea tristă a îndurerat comunitatea pe care a slujit-o cu devotament de-a lungul anilor.
Râvnitor slujitor al Altarului, părintele a fost iubit atât de credincioșii păstoriți la Trușești și Cătămărăști-Vale cât și de credincioșii Parohiei„Sfântul Cuvios Antonie cel Mare” Botoșani unde, fiind îmbisericit, slujea cu dragoste și bucurie. Părintele este depus în biserica Sfântul Cuvios Antonie cel Mare Botosani, până în ziua când va fi înmormântat în cimitirul bisericii Sf. Împărați Constantin și Elena din Cătămărăști-Vale. Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții întru Împărăția Sa!
În acest week-end, Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani, în cooperare cu partenerii instituționali, va avea în atenție manifestările religioase și sportive cu participare numeroasă, pentru ca siguranța participanților să nu fie afectată.
Sâmbătă, efectivele de jandarmerie vor fi prezente în cimitirul Eternitatea din municipiul Botoșani la sărbătorirea Paștelui Blajinilor, în vederea preîntâmpinării unor situații neplăcute, ce ar putea afecta liniștea credincioșilor, dar și pentru verificarea respectării prevederilor Legii nr.54/2012 privind desfășurarea activităților de picnic.
Aducem la cunoștința botoșănenilor că aprinderea focului și desfășurarea activităților de picnic în cimitir constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1000 de lei la 3000 de lei.
Tot sâmbătă, jandarmii vor acționa în vederea desfășurării în condiții de siguranță și fair-play a meciului de fotbal de Liga a III- a dintre echipele Gloria Ultra – Știința Miroslava, pe Stadionul 1 Mai din municipiul Dorohoi.
Recomandăm participanților la manifestările publice să adopte un minim de măsuri de autoprotecție, să respecte măsurile stabilite de organizatori și indicațiile forțelor de ordine și să solicite sprijinul jandarmilor în mod direct atunci când sesizează producerea unor fapte antisociale de natură penală sau contravențională care îi afectează pe ei sau pe cei din jur.
Furnizorii platformelor online le pot impune utilizatorilor o serie de restricții pe motiv că informațiile furnizate de către aceștia constituie conținut ilegal sau sunt incompatibile cu condițiile generale de utilizare ale serviciilor platformelor, informează Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), într-un comunicat de presă transmis, vineri, AGERPRES.
Potrivit sursei citate, printre restricțiile ce pot fi impuse se află: restricții privind vizibilitatea anumitor informații furnizate de utilizator, inclusiv eliminarea conținutului, blocarea accesului la conținut sau retrogradarea conținutului; suspendarea, sistarea sau alte restricții ale plăților monetare; suspendarea sau sistarea totală sau parțială a furnizării serviciului; suspendarea sau închiderea contului utilizatorului.
Pe de altă parte, platformele online au obligația de a furniza oricărui utilizator cărui i s-a aplicat una dintre restricții o expunere de motive clară și specifică, care să conțină un minimum de informații (de exemplu: tipul restricției, domeniul de aplicare teritorial al deciziei și durata acesteia; faptele și circumstanțele avute în vedere în luarea deciziei etc.), iar acest lucru se va aplica numai dacă furnizorul are datele de contact electronice ale utilizatorului.
În schimb, această obligație nu se aplică dacă informațiile vizate constituie conținut comercial înșelător de largă circulație sau dacă restricția a fost aplicată ca urmare a unui ordin de a acționa împotriva conținutului ilegal emis de o autoritate relevantă.
Totodată, platformele online trebuie să pună la dispoziția utilizatorilor acces la un sistem intern eficace de soluționare a plângerilor, care să le permită acestora să depună reclamații, pe cale electronică și în mod gratuit, în legătură cu deciziile luate de furnizorul platformei online. Dacă utilizatorul nu este mulțumit de răspunsul primit prin sistemul intern de soluționare a plângerilor, acesta are posibilitatea de a se adresa unui organism de soluționare extrajudiciară a litigiilor, entități certificate de coordonatorii serviciilor digitale din țara lor de stabilire.
‘Utilizatorul afectat de suspendarea/restricționarea/închiderea contului său pe o platformă online foarte mare trebuie să se adreseze în primul rând direct platformei prin instrumentele online puse la dispoziție de aceasta. Dacă, în urma demersurilor realizate în cadrul platformei online în cauză, apreciază în continuare că platforma nu respectă obligațiile de a trimite o expunere de motive sau de a oferi un mecanism de transmitere a reclamațiilor, utilizatorul se poate adresa ANCOM cu o plângere în acest sens, însoțită de dovezi concludente (pentru fiecare pas întreprins în parte), folosind formularul dedicat. Potrivit dispozițiilor din Regulamentul privind serviciile digitale, ANCOM poate soluționa plângerea dacă furnizorul platformei online este stabilit în România sau poate înainta plângerea către coordonatorul serviciilor digitale din țara de stabilire a platformei’, precizează Autoritatea.
Publicitate
Începând din anul 2024, potrivit Legii nr. 50/2024, ANCOM are rolul de coordonator al serviciilor digitale, fiind responsabilă de verificarea respectării obligațiilor ce cad în sarcina furnizorilor de servicii intermediare stabiliți în România.
Regulamentul privind serviciile digitale se aplică tuturor serviciilor intermediare (inclusiv platformelor online) furnizate în Uniunea Europeană (UE). La nivelul fiecărui stat, coordonatorii serviciilor digitale verifică respectarea obligațiilor furnizorilor de servicii intermediare stabiliți sau care și-au desemnat reprezentantul legal în statul-membru respectiv.
Comisia Europeană are competența exclusivă de a supraveghea și a asigura respectarea obligațiilor impuse doar în sarcina furnizorilor de platforme online foarte mari și de motoare de căutare online foarte mari (VLOPSEs), iar pentru restul obligațiilor în sarcina VLOPSEs prevăzute în Regulamentul privind serviciile digitale, competența este împărțită între Comisia Europeană și coordonatorul serviciilor digitale din țara de stabilire a VLOPSE. Detalii privind VLOPSEs desemnați până în prezent și principalele activități ale Comisiei pot fi accesate aici.
ANCOM precizează că Regulamentul privind serviciile digitale nu conține instrumente de cenzură și nu oferă temei juridic pentru evaluarea legalității conținutului, însă asigură respectarea de către platformele online a drepturilor utilizatorilor la libera exprimare atunci când elimină conținutul ilegal. AGERPRES