Connect with us

Actualitate

VIDEO: Diaconul Cosmin Melinte, fost profesor în Botoșani, este noul preot din ținutul vlădicilor. „Vrednic este!”

Publicat

Publicitate

Sâmbătă, într-un cadru festiv și într-o atmosferă duhovnicească încărcată de emoție, diaconul Cosmin Melinte, originar din Botoșani, a primit puterea de a sfinţi Darurile, adică de a sluji Sfânta Liturghie, fiind hirotonit preot de Presfințitul Nichifor Botoșăneanul, care a slujit Sfânta Liturghie în fruntea unui sobor de preoți și diaconi.

După o rugăciune de dezlegare a păcatelor, ierarhul prezent a dat binecuvântare de începere a slujbei Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii. A urmat Taina Hirotoniei care nu este o slujbă independentă, de sine stătătoare, ci se încadrează în slujba Sfintei Liturghii depline. Hirotonia în preot se săvârşeşte înainte de sfinţirea Darurilor (îndată după intrarea cu Cinstitele Daruri), deoarece preotului i se dă puterea de a sfinţi Darurile, adică de a sluji Sfânta Liturghie.

Acesta a fost momentul care a adus emoții de neuitat pentru părintele Cosmin Melinte și preoteasa sa, Ecaterina. Rostirea troparelor „Isaie, dănţuieşte; Fecioara a avut în pântece şi a născut Fiu pe Emmanuel, pe Dumnezeu şi Omul; Răsăritul este numele Lui, pe Care slăvindu‑L, pe Fecioara o fericim.”„Sfinţilor mucenici, care bine v‑aţi nevoit şi v‑aţi încununat, rugaţi‑vă Domnului să se mântuiască sufletele noastre.” și „Slavă Ţie, Hristoase Dumnezeule; lauda apostolilor şi bucuria mucenicilor, a căror propovăduire este Treimea cea de o fiinţă” a precedat rugăciunile de hirotonie.

„Să vă ajute Bunul Dumnezeu să vă bucurați de această slujire. Cu aceeași cinste cu care părintele slujește într-o parohie și doamna preoteasă este chemată pe de o parte să îl ajute, pe de altă parte să păstreze acest mare har care asupra întregii familii înseamnă binecuvântare, înseamnă ocrotire, dar înseamnă și responsabilitate”, a spus în cuvântul său PS Nichifor Botoșaneanul.

Părintele Cosmin Melinte a fost mai mulți ani profesor de religie în comuna Gorbănești, extrem de îndrăgit de elevii săi. S-a evidențiat prin acțiuni de caritate, prin activități menite să are slava lui Dumnezeu în faptele de milostenie adresate credincioșilor din zona în care activa.

Apropiații îl descriu ca fiind un om blând, discret, foarte bine pregătit și profund credincios.

Publicitate

„Primul coleg, prieten, frate al generației noastre a primit marele dar al Preoției.
Un om discret, blând și foarte bine pregătit este cel care va călăuzi de acum sufletele Parohiei Vlădiceni spre Hristos.
Preoția nu este ceva banal, vremelnic sau roadă a simoniei. Nicidecum.
Preoția este cea mai înaltă slujire a Bisericii și cel ce o primește nu poate fi oricine, nu poate să o obțină oricum și nu este rezultatul urmării unor cursuri la o facultate.
Este mai mult de atât!
A fi Preot înseamnă să fii cel dintâi în toate. Să fii gata să dai totul lui Hristos oricând și necondiționat. Preotul este cel despătimit și devine pildă pentru cei plini de patimi.
Desigur, este și soț, tată, fiu și mai cu seamă om. Are neputințe, greutăți și griji. Este responsabil de tot ce se întâmplă administrativ în parohie și va da seama de sufletul fiecărui creștin încredințat înaintea Marelui Preot.
Și câte se mai pot spune…
Îți suntem alături, Părinte Cosmin și te încredințăm de aceeași dragoste frățească cu care și tu ne ești aproape!
Vrednic este! Axios! Dignus est”, a scris pe pagina de facebook teologul George Brînzei.

Redacția Botosani24.ro urează părintelui Cosmin Melinte păstorire îndelungată și rodnică.

Istoricul Parohiei din Vlădiceni

La început satul a fost aşezat la cca. 2  km. de şoseaua  Piatra-Neamţ – Roman, dar se pare ca din cauza deselor năvăliri ale turcilor şi tătarilor satul a fost mutat în zona pădurii de nişte călugări numiţi vlădici, de unde şi numele noului sat: „VLADICENI”.

Iniţial satul a purtat numele de GOSTILEŞTI  după boierul GOŞTILĂ. Aşa cum au arătat cercetările arheologice efectuate aici, satul este foarte vechi. O primă atestare documentară avem din 1488, februarie, când Stefan cel Mare întăreşte lui DOŞCA Si surorii sale MELEA, fii lui GOŞTILĂ, nepoţii lui PUIU PLOSCARU, satele GOSTILEŞTI (şi aletele) pe pârâul Negru, Goştileşti fiind cumpărat de tatăl lor de la IVAN CRAIUL, cel care a stăpânit moşia cu mult înainte. IVAN CRAI a făcut parte din sfatul domnesc.

În cursul aceluiaşi an fii lui GOŞTILĂ DOŞCA şi MELEA, au dăruit satele NEGOIEŞTI (azi BORNIŞ) şi GOSTILEŞTI (azi VLĂDICENI) jumătate, Mitropoliei din Târgul Roman. Hotarul acestei jumătăţi din satul GOSTILEŞTI (Vlădiceni) era precizat astfel : „începând de la pădure, de la vadul lui Căliman, în jos pe Goştileasa (pârâu) la Pârâul Negru la vale la gura bahnei şi pe bahniţă în sus la movilă până unde se întâlnesc hotarele Gostineştilor cu a Băhnenilor şi de aici pe ogoarele din jos, la movila care este la drumul vechi şi în celelalte părţi după hotarul vechi.

Legenda spune că un locuitor nevoiaş pe nume CHIFU, şi-a făcut casa pe moşia unui VLĂDICĂ (episcop) sau călugări, şi mai târziu satul a luat numele de VLĂDICENI. Vatra satului s-a format prin tăierea pădurii.

BISERICA DIN VLĂDICENI

Primul locaş de cult a fost o bisericuţă de lemn care a ars complet înainte de anul 1900. În anul 1906 la data de 26 octombrie a început construcţia actualului locaş de cult. Finalizarea lucrărilor a fost în anul 1918, an în care a avut loc şi târnosirea. Biserica este construită din cărămidă, în stil moldovenesc având formă de cruce, cu un singur turn ce adăposteşte clopotniţa. Cât priveşte ctitorii nu se poate vorbi de anumite persoane, întreaga comunitate de enoriaşi contribuind la construcţia bisericii. Biserica  a fost pictată în ulei de pictorul romaşcan Teofănescu între anii 1915-1918. catapeteasma şi mobilierul bisericesc (iconostasul mare cu icoana Maicii Domnului, iconostasul mic, scaunul arhieresc etc.) au fost lucrate în lemn de tei de către sculptorul Iorgu Sapatoiu din  oraşul Roman în anul 1915. Icoanele catapetesmei au fost pictate de Ioan Secoşan. O primă restaurare are loc la interior în anul 1952 când a fost refăcută o parte din pictură de către pictorul Octav Zmeu din Roman. Tot acum au fost turnaţi din beton nişte pinteni de susţinere şi întărire la exteriorul bisericii în zona celor două apside şi a Sfântului Altar. În anul 1990 s-au efectuat lucrări de zidărie (refacerea tencuielii căzute) la interiorul bisericii, apoi în anul 1991 lucrări de refacere şi spălare a picturii. În anul 1993 s-au efectuat lucrări de zidărie exterioară, refecându-se tencuiala şi s-a aplicat un strat de praf de piatră. Urmare acestor lucrări efectuate la data de19 iulie 1998 a avut loc resfinţirea Bisericii Sfântul Nicolae – Vlădiceni în prezenţa unui sobor de preoţi condus de către PS Ioachim Vasluianul.

 

Preoţi slujitori şi perioade :

Ø      Teofănescu Ioan 1918 – 15 noiembrie 1927 (9 ani) Sub îndrumarea sa a fost finalizată biserica şi târnosită. La 15 noiembrie 1927 a fost înfiinţată Parohia Vlădiceni, până la această dată fiind filie a parohiei Bârgăoani ;

Ø      Negrea Ioan 1927-1953 (26 ani) a fost primul preot paroh. În anul 1953 aplecat ca protopop la Târgu Ocna judeţul Bacău.

Ø      Tendeleu Nicolae 1953-1972 (19 ani)

Ø      Grebenea Nicolae 1973-1977 (5 ani)

Ø      Agafiţei Gheorghe 1977-1982 (5 ani)

Ø      Talpalariu Nicolae 1983-2005 (23 ani)

Ø      Dăscălescu Nicolae 2006 –2024

Ø      Melinte Cosmin      2024

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

„Ivan Turbincă” vine la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani vă invită în acest sfârșit de săptămână, la spectacolele „Caragiale e de vină” de Matei Vișniec și „Ivan Turbincă” după Ion Creangă.

Iubitorii de teatru sunt invitați sâmbătă, 31 ianuarie, de la ora 1900 la Teatrul „Mihai Eminescu” la spectacolul Caragiale e de vină” de Matei Vișniec, regizat de Vlad Trifaș. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, coregrafia, Victoria Bucun, iar muzica originală și light-design-ul sunt create de Vlad Trifaș. Din distribuția spectacolului fac parte actorii: Dana Bucătaru, Lorena-Petronela Chiribuță, Sorin Ciofu, Volin Costin, Alexandru Dobynciuc, Gheorghe Frunză, Oana-Maria Tudoran, Bogdan Horga, Silvia Luca, Lenuș Moraru, Crenola Muncaciu, Gina Patrașcu-Zamfirache, Valentin Popa.

„În primul rând, cred ca este un exercițiu de redescoperire a poporului român. O observație fină a lui Neagu Djuvara este aceea că suntem probabil cel mai interesant și important amestec cultural, cel puțin din zona balcanică, amestec care nu a putut fi descoperit niciodată până în profunzime.

Spectacolul se numește „Caragiale e de vină”, dar nu știu dacă noi căutăm o vină neapărat. Bineînțeles că este în obiceiul nostru de a căuta o vină, de a da vina pe altcineva, dar nu știu dacă reușim să o și găsim. Cred că toți suntem de vină, așa cum o replică absolut superbă din textul domnului Matei Vișniec spune: „ne-am identificat cu personajele pe care le-am îndrăgit cel mai mult”. Caragiale a fost doar un fin observator al societății, deci e posibil ca această oglindă să funcționeze de minune în cazul nostru. Spectacolul își propune să ne facă să ne punem întrebarea reală „de ce suntem noi așa ca națiune”? Nu știu dacă este bine, nu știu dacă este rău, dar cu siguranță merită căutat de ce poporul român „este așa cum este”. (Vlad Trifaș)

Durata spectacolului: 1h 40′

 

Publicitate

Duminică, 1 februarie, de la ora 1900, vă invităm la spectacolul „Ivan Turbincă” după Ion Creangă, regia Ion Sapdaru. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, coregrafia de Victoria Bucun, iar din distribuție fac parte actorii: Bogdan Horga, Andreea Moţcu, Ella Nistor, Alexandra Vicol, Lorena-Petronela Chiribuţă, Silvia Răileanu, Alexandra Acalfoae, Bogdan Muncaciu, Sorin Ciofu, Cezar Amitroaei, Florin Aioniţoaei, Gheorghe Frunză, Alexandru Dobynciuc, Răzvan Amitroaei.

Spectacolul „Ivan Turbincă” este o dramatizare a regizorului Ion Sapdaru după unul dintre cei mai importanți scriitori clasici români – Ion Creangă. Povestea este transformată dintr-un basm într-o metaforă a destinului uman, dar mai ales, o meditaţie pe tema relaţiei omului cu moartea. Dorinţa protagonistului de „a opri timpul” se izbeşte inevitabil de perspectiva unei veşnicii plictisitoare şi chinuitoare deopotrivă, astfel încât finitudinea existenţei umane devine o binecuvântare refuzată de divinitate. Episoadele de meditaţie filosofică sunt alternate cu multiple momente specifice folclorului românesc. Astfel, sunt înserate dansuri tradiționale, care sunt susținute de muzica populară, specifică mai ales zonei din care provine teatrul nostru. De asemenea sunt folosite elemente din teatrul cu măști, tradiție care aparține patrimoniului național românesc.

Biletele se găsesc la Agenția teatrală din Teatrul „Mihai Eminescu”, intrarea din strada Cuza Vodă.

Preț bilet : 50 lei– stal; 60 lei – lojă;

Preț bilet elevi – 20 lei ; pensionari – 25 lei

Tel. 0735.779.821 ▪marți-vineri: 10°°-18°° ▪ sâmbătă, duminică: 13°°-19°°

 https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

Vă așteptăm cu drag

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (425)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

CELE 28 DE INTEMPESTIVE ALE LUI TRAIAN CALANCIA

Toate cărțile au o poveste a lor pe care nu o cunosc decât autorii acestora. Numai ei știu ce impulsuri i-au determinat să concretizeze apariția unei cărți. Unii explică geneza lor în interviuri sau în jurnale care apar sau nu mai apar vreodată. Recentul volum semnat de Traian Calancia, („Finaluri neașteptate”, Editura „Cervantes”, București, 2024), este unul care a obținut Premiul al III-lea la concursul organizat de editură. Nu știu ce l-a determinat să-și trimită manuscrisul la acest concurs, însă eu consider că bine a făcut. Rețin câteva aspecte menționate de juriu și care l-au determinat să ia această hotărâre: 1) „un fel de Sorescu de stil Traian Calancia”; 2) „Traian Calancia vede ce alții nu văd, și aude ce nu auzim”; 3) „umorul e peste tot, râsul purificator”; 4) „se aseamănă cu maestrul Cornel Udrea”.

Citind cu atenție acest volum, eu l-aș asemăna cu „Ludice” al lui Gabriel Liiceanu. Spun aceasta fiindcă și textele lui Traian Calancia sunt „ocazionale, scrise pe un ton glumeț”. Dacă Liiceanu s-a urcat pe „acoperișul lumii” ca să râdă de el și de alții, Traian Calancia s-a urcat pe „Turnul Effel” al Săveniuluiu de unde a scanat cu cel de-al treilea ochi, cel al soacrei, întâmplări a căror „final neașteptat”, îți provoacă râsul. M-am oprit la Liiceanu fiindcă cele 28 de proze umoristice ale lui Traian Calancia sunt niște „intempestive”, un concept ludic creat ad-hoc de filozof și explicat astfel: „Pur și simplu autorul intempestivei nu se poate abține să nu dea curs inspirației care vine peste el”.

Din altă perspectivă, Borges ne explică în unul din excepționalele sale eseuri că există o carte semnată de contele Korzybsky cu titlul „Viața adultă a oamenilor”. Arhitectura cărții este explicată astfel: „Viața are trei dimensiuni: lungime, lățime și adâncime. Prima dimensiune corespunde vieții vegetale. Cea de-a doua dimensiune aparține vieții animale. Cea de-a treia dimensiune echivalează cu viața omenească. Viața plantelor este o viață în lungime. Viața animalelor este o viață în lățime. Viața oamenilor este o viață în profunzime”. Volumul lui Traian Calancia este rezultatul unor investigații în cea de-a treia dimensiune, cea a profunzimii. Un primar se retrage în întunericul camerei pentru a-și linge rănile produse de faptul că nu a mai fost ales a doua oară, sau mirarea babelor din satul Părpălacul din Vale când, mergând cu vacile la montă, veterinarul avea alte metode încât o babă a exclamat: „n-am văzut încă buhai pe motoretă și cu scula în servietă”. Un dialog spumos cu Dracu, Moartea care alunecând pe gheață își rupe un picior și apelează la serviciul de urgență, sau scandalul creat de doctorița Sucitu când constată că îi lipsește un cercel. Finalul e unul neașteptat, cercelul fiind găsit în patul directorului spitalului. Texte precum „Constatare” sau „E ziua mea” abundă în dialoguri cu replici scurte și absurde ce ne amintesc de Caragiale. Cineva, poreclit Bursucul, s-a făcut inginer agronom, constatând până la urmă că nu se putea îmbogăți de la pământ decât făcând o „învârteală”, o „șolticărie”. Personajele scanate de Traian Calancia sunt reale, pe unele le-am recunoscut și eu, mai ales pe cele din schița „Inventarul” a cărei acțiune se petrece la școala din saul Burăcești (în realitate Vlăsinești), sau cele din „Cămașa”, a cărei acțiune se petrece în comuna Coțofleanca (în realitate Coțușca).

Traian Calancia și-a pus personajele sub acoperire, numele lor având o corelare cu unele caracteristici reale: directorul Palici, inspectorul Cotnariu, secretara Dilaila, administratorul Fofârlici, concurentul Jamaican, un oarecare Smeurică, directorul economic Palinciuc, directorul spitalului Cruntu, doctorița Sucitu, inginerul agronom Bursucul, o damă cu numele de Calicia, viceprimarul Plesneală, parlamentarul Turbatu, un alt vice Apucatu, un președinte de partid Diliu, o prostituată Gina Ginuța etc. Și toponimica urmează aceleași căi: satul Coțofleanca, un alt sat Broscăreni, Fântănele, Învârtita etc.

Publicitate

Schițele lui Traian Calancia se citesc cu interes, nu sunt obositoare fiindcă faptele sunt luate dintr-o realitate care încă e prezentă. Lumile acestui autor nu sunt create plecând de la nimic. Cu toate acestea se observă preocupare ca fiecare text să conducă spre un final neașteptat și cu încărcătură umoristică. Mie mi-a plăcut în mod special schița „Nedumerire”. Chiar dacă personajele sunt diferite rase de câini, autorul nu face o analiză pe lăține, ci tot în profunzime, în fiecare câine cititorul recunoscând un politician. Și aceste proze, ca și cele din celelalte volume, ne relevează un autor adept al culturii statice, în sensul că pune accent pe prezent sau trecut, pentru avansare importante sunt relațiile și familia sau faptul că e vizibilă labilitatea codului etic. (VA URMA)

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Fetiță de nici doi ani și mama ei, salvate din foc la Cordăreni. Un bărbat a murit

Publicat

Publicitate

Pompierii din Dorohoi au intervenit astăzi, în jurul prânzului, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o locuință din localitatea Cordăreni.

La sosirea forțelor de intervenție, casa ardea generalizat. În momentul izbucnirii incendiului, în locuință se aflau o tânără de 22 de ani și copiii acesteia, în vârstă de 1 an și 11 luni, respectiv 5 ani, care au reușit să iasă din interior și s-au refugiat la vecini.

Proprietarul locuinței a fost găsit în curtea casei, fiind resuscitat de o asistenta comunitară. Ulterior, echipajul Serviciului de Ambulanță Județean sosit la fața locului a continuat manevrele de resuscitare, însă, în ciuda eforturilor depuse, bărbatul, în vârstă de 55 de ani, a fost declarat decedat. Potrivit medicilor, acesta prezenta un traumatism frontal.

Pompierii au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la o altă locuință din aceeași gospodărie.

Spre finalul intervenției, tânăra și fetița de un an și 11 luni s-au prezentat la ambulanță, acuzând arsuri la picioare, fiind transportate la spital pentru îngrijiri de specialitate.

La intervenție au participat pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SAJ, precum și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Cordăreni.

Publicitate

Cel mai probabil, incendiul a fost provocat de jarul căzut din sobă pe materiale combustibile.

Pentru evitarea unor astfel de tragedii, ISU Botoșani vă recomandă:

– nu lăsați sobele și alte mijloace de încălzire nesupravegheate pe timpul funcţionării;

– nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;

– nu lăsați ușa sobei deschisă;

– nu supraîncălziți soba;

-montați pe pardoseală, în fața ușii de alimentare cu combustibil a mijlocului de încălzire, o bucată de tablă cu dimensiuni de 0,50 x 0,70 metri;

– nu puneți haine la uscat pe sobe sau în imediata lor apropiere;

– stingeți focul pe timpul nopții;

– nu lăsați, niciodată, copiii singuri în casă, mai ales într-o încăpere unde este în funcțiune un mijloc de încălzire.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

Citeste mai mult

Eveniment

Conduceți prudent! Până la ora 20:00, județul Botoșani se află sub incidența unui COD GALBEN de ceață

Publicat

Publicitate

Din această cauză, pe drumurile din județ se va reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.

În funcție de condițiile locale, se poate forma polei.

Pentru evitarea producerii unor evenimente nedorite, conduceți prudent, reduceți viteza, folosiți sistemul de iluminare, măriți distanța dintre autovehicule, evitați orice manevră riscantă, iar dacă sunteți pietoni, fiți atenți la drum pentru a nu aluneca!

Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending