Connect with us

Eveniment

VIDEO: Cum pun sucevenii varza la murat. Secretul unei familii cu tradiție de zeci de ani. Ingredientul minune

Publicat

Publicitate

Milișăuți, un pitoresc oraș din nordul României, este locul unde de aproape 50 de ani familia Pascari a devenit sinonimă cu tradiția și calitatea în producția de murături. Cu rădăcini adânc înrădăcinate în acest meleag mioritic, familia Pascari a evoluat de la niște butoaie goale primite de la părinți moștenire la a deveni unii dintre importanții producători de murături din regiune, scrie newsbucovina.ro.

Cu trei generații de muncă dedicată acestei activități, familia Pascari a reușit să păstreze și să transmită secretele și tradițiile ce înconjoară procesul de murare. Domnul Mircea Pascariu, unul dintre artizanii acestei afaceri de familie, dezvăluie că secretul din spatele celei mai delicioase verze murate pentru sarmale este saramura de la Cacica. După ce varza este lăsată să se matureze în butoaie, aceasta este pusă în teasc pentru a se scurge de surplusul de lichid după care este împachetată, vidată și trimisă spre consumatori.

Castraveții de grădină sunt un alt punct de mândrie al acestei familii pricepute în arta murării. După ce sunt selectați cu grijă, ei sunt supuși aceluiași proces metodic și rafinat. După maturarea în butoaie, castraveții sunt ambalați cu atenție și sunt gata să plece spre magazine.

Ciprian Pascariu, cel care reprezintă a treia generație în această activitate de familie, a preluat cu pasiune moștenirea de a produce murături de înaltă calitate. El ne spune că fiecare pungă în care se introduc castraveții murați este cântărită cu precizie, garantând astfel calitatea produsului finit. Familia Pascari exportă anual între 15 și 20 de tone de castraveți și gogonele murate, cu varza murată de departe fiind vedeta producției.

Ceea ce începea ca o mică afacere de familie acum trei generații a devenit o afacere de succes, cu murăturile Pascari ajungând până în Spania, Italia, Germania și Marea Britanie.

Doamna Pascariu, o prezență respectată în această familie de producători de murături, îl îndeamnă pe Ciprian să ducă tradiția mai departe. Pentru această familie, producerea de murături nu este doar o afacere, ci o moștenire prețioasă ce trebuie să fie transmisă din generație în generație.

Publicitate

De trei generații, familia Pascari știe cum să dea gustul celor mai bune murături din Milișăuți. În spatele fiecărei pungi cu murături se află nu doar o rețetă, ci o poveste bogată de muncă, pasiune și tradiție. Această familie a demonstrat că, cu răbdare și dedicare, orice butoi gol poate deveni un simbol al gustului autentic și al unei afaceri de succes.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Beneficiile mersului rapid: De ce ritmul contează mai mult decât timpul. Studiu

Publicat

Publicitate

Beneficiile mersului rapid. Persoanele care merg mai repede au un risc semnificativ mai mic de a dezvolta cancer, în special cancer pulmonar, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Hong Kong, informează alba24.ro.

Astfel, cercetarea sugerează că viteza mersului pe jos poate fi mai importantă decât numărul de pași pentru prevenirea cancerului, scrie Mediafax.

Studiul a analizat datele a peste 430.000 de participanți din Marea Britanie și Hong Kong, urmărindu-i în medie aproape 11 ani.

Rezultatele au fost impresionante: persoanele care merg repede au avut un risc general de cancer cu 13% mai mic în Marea Britanie și cu 45% mai mic în Hong Kong.

Beneficiile mersului rapid. Reducerea riscului de cancer pulmonar cu până la 53%

Potrivit rezultatelor, la cancerul pulmonar, reducerea riscului a ajuns până la 53%.

„Cercetarea noastră sugerează că beneficiile pentru sănătate ale mersului pe jos nu țin doar de cât de mult mergi, ci și de cât de repede mergi”, explică profesorul Cheung Ching-lung, care a condus studiul publicat în Journal of Cachexia, Sarcopenia and Muscle, citat de Mediafax.

Publicitate

Cercetătorii au descoperit că aproximativ un sfert din efectul protector se datorează nivelurilor mai scăzute ale markerilor inflamatori și metabolismului lipidic îmbunătățit la persoanele care merg rapid.

Așadar, viteza mersului pe jos reflectă starea generală de sănătate și funcția fizică, fiind considerată un „semn vital” al organismului.

Studiul oferă medicilor un instrument simplu pentru identificarea persoanelor cu risc crescut de cancer.

Spre deosebire de alte forme de exercițiu, mersul pe jos este accesibil tuturor și poate fi evaluat rapid într-un cabinet medical.

Descoperirea deschide noi perspective pentru strategiile de prevenție a cancerului, sugerând că încurajarea mersului energic ar putea fi o măsură de sănătate publică eficientă și ușor de introdus.

Citeste mai mult

Eveniment

Sesizările în cazuri de hărțuire în universități vor putea fi depuse anonim. Modificări la Codul de etică universitară

Publicat

Publicitate

Ministerul Educației a pus în dezbatere un proiect ce aduce modificări la Codul-cadru de etică și deontologie universitară. Prin aceste schimbări, la comisiile de etică din universități vor putea fi înregistrate sesizări anonime în cazuri de hărțuire sexuală și morală, informează alba24.ro.

În prezent, Codul-cadru prevede că toate sesizările trebuie să fie însoțite de semnătura celui care sesizează, datele de identificare ale acestuia, o motivare argumentată, scrie edupedu.ro.

Modificări propuse

Potrivit proiectului, se propune ca:

”sesizările anonime sau cele în care nu sunt menționate datele de identificare ale petiționarului, care se referă la cazuri de hărțuire pe criteriu de sex ori de hărțuire morală sunt analizate de comisiile de etică universitară

În urma analizării sesizărilor, dacă rezultă că acestea ar putea întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni în condițiile prevăzute de legea penală, de hărțuire sexuală, agresiune sexuală sau folosirea abuzivă a funcției în scop sexual, comisiile de etică universitară înștiințează de îndată conducerile instituțiilor de învăţământ superior pentru sesizarea organelor de urmărire penală.”

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfânta Muceniţă Sofia şi fiicele sale, botezate cu numele celor trei virtuţi teologice : Pistis – credinţă, Elpis – nădejde şi Agapis – dragoste

Publicat

Publicitate

Sfânta Muceniţă Sofia şi fiicele sale, Pistis, Elpis şi Agapis au vieţuit în Italia şi au pătimit în timpul domniei împăratului Adrian (117-138). Sofia, nume grecesc, înseamnă înţelepciune. Ea a avut trei fiice pe care şi le-a botezat cu numele celor trei virtuţi teologice: Pistis – credinţă, Elpis – nădejde şi Agapis – dragoste.

Prefectul provinciei, Antioh, le-a denunţat împăratului Adrian că sunt creştine. Împăratul le-a poruncit să aducă jertfă zeiţei Artemis. Pentru că au refuzat, împăratul a poruncit să fie omorâte doar fiicele, că mama să sufere mai mult, nu doar chinurile pedepselor ci şi pierderea fiicelor. Fetele au fost martirizate în anul 137. Când au primit moartea Pistis avea 12 ani, Elpis 10 ani şi Agapis 9 ani.

Sofia a luat trupurile celor trei fiice şi le-a îngropat pe un deal, în afară cetăţii. După trei zile de rugăciune la mormântul acestora, şi-a dat duhul în mâinile Domnului.
Mormintele Sfintei Sofia şi a fiicelor sale Pistis, Elpis şi Agapis au fost localizate pe drumul roman Via Aurelia. Deasupra acestor morminte s-a ridicat Biserica “Sfântul Mucenic Pangratie“.

Din anul 1992, Sfânta Muceniţă Sofia este ocrotitoarea capitalei Bulgariei.
Ziua Sfintei Sofia împreună cu fiicele ei Pistis (Credinţa), Elpis (Nădejdea) şi Agapis (Dragostea) este un bun prilej pentru Biserica lui Hristos de a vedea cum izvorăşte harul în oameni prin sfinţenie, feciorie şi jertfă preacurată de sine. Căci aceste tinere fecioare, trei la număr, pline de înţelepciunea Treimii celei mai presus de fire, au înţeles taina veacului viitor, adică iubirea cea infinită dăruită de Dumnezeu oamenilor care se unesc cu El în rugăciune, şi au preţuit această taină mai mult decât întregul univers, mai mult decât viaţa lor, şi au câştigat nemurirea. Şi au fost făcătoare de minuni în viaţă, în moarte şi în veşnicie. Şi mama lor, purtătoare a numelui lui Dumnezeu, care le-a născut şi şi-a văzut fiinţa crescând în ele, care le-a privegheat în moarte şi în înviere, a murit de durere după trei zile, pe mormântul fiicelor ei, închipuind moartea şi învierea lui Hristos în inima lor şi în inima ei, pentru veşnicie.

CREDINŢA, NĂDEJDEA, DRAGOSTEA

Sunt cununa de virtuţi teologice şi nu numai. În drumul vieţii omul se poate întâlni cu acestea dacă doreşte să trăiască cu adevărat. A crede în ceva, în cineva, în tine dă un sens vieţii. A avea nădejde înseamnă că ceea ce crezi se v-a întâmpla. Nădejdea este de fapt o amprentă repetată a credinţei. Dragostea este cea mai puternică forţă a omului pentru că face parte din ceea ce înseamnă Dumnezeu. Dumnezeu înseamnă dragoste. Omul creat de Dumnezeu a primit această parte a Divinului, a Sacrului, a lui Dumnezeu pentru că Dumnezeu a dorit ca omul să fie fiinţa ce îl poartă pe El aici pe Pământ. În fiecare om există Dumnezeu pentru că el, omul a primit Lumina lui Dumnezeu, adică Dragostea. Lumina cea mai mică alungă orice întuneric.

Publicitate

Credinţa cea mai mică aduce nădejdea, adică speranţa. Speranţa înseamnă gând. Gândul poate însemna faptă, adică realitatea adusă în faţa omului prezent. Prezentul este poarta viitorului. Să ne folosim darurile primite şi ne vom putea bucura de viitorul care ni se va arăta clar în faţă.

Citeste mai mult

Eveniment

Descoperire uimitoare în pădurile României: Scorpionul Carpatin, o „fosilă vie” unică în lume. Micul prădător este aproape inofensiv

Publicat

Publicitate

România adăpostește o specie rară și spectaculoasă: Euscorpius carpathicus, cunoscut și sub numele de scorpionul Carpatin. Această specie este endemică, ceea ce înseamnă că se găsește doar pe teritoriul țării noastre, fiind o adevărată comoară a biodiversității.

Deși are dimensiuni reduse, de doar 4-5 centimetri, scorpionul Carpatin este considerat o „fosilă vie”, supraviețuind pe planeta noastră de peste 400 de milioane de ani. Spre deosebire de rudele sale exotice, nu reprezintă un pericol pentru oameni. Veninul său este slab și aproape inofensiv, iar pentru prinderea prăzii se bazează mai mult pe clești decât pe ac.

Acest mic prădător este nocturn și își face apariția mai ales sub pietre, frunze sau ramuri uscate, unde stă la pândă. Discret și eficient, scorpionul Carpatin contribuie la menținerea echilibrului ecosistemelor forestiere, având un rol esențial în lanțul trofic.

Specialiștii subliniază importanța protejării acestei specii unice, care a rezistat schimbărilor geologice și climatice timp de milioane de ani.

Recent, fotografiile prezentate de Administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, aflat în grija Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, dezvăluie fragilitatea, dar și frumusețea acestui „războinic” mic, dar fascinant, ascuns în inima pădurilor montane din România.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending