Organizat de Protopopiatul Dorohoi, la inițiativa Departamentul de Misiune și Tineret, în colaborare cu Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Ioan Iacob” prin susținerea pr. director Petru-Georgel Chichioacă, evenimentul, prezentat de prof. Marinela Ciucur, a avut loc în data de 21 aprilie, orele 17.00, în Sala Teatrului din Dorohoi, continuând tradiția concertelor dedicate praznicelor împărătești.
Urcând pe scara postului, ne primenim cămările sufletelor noastre cu rugăciune, fapte bune și milostenie, iar cei care au darul cântului înalță glasurile lor, aducând slăvire Mântuitorului nostru Iisus Hristos. În Duminica Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, în municipiul Dorohoi, a avut loc un eveniment de suflet, un concert de pricesne și cântări religioase, intitulat Răsărit-a primăvara.
Pe scenă, în clădirea a cărei existență se datorează pr. prof. dr. Dumitru Furtună (1890 – 1965), folclorist, istoric și ctitor de cultură, întemeietorul seminarului dorohoian, au urcat numeroși tineri soliști talentați, precum și grupuri vocale, coruri din zona Protopopiatului Dorohoi:
-Corul Haris și Grupul psaltic Agnus ale Seminarului Teologic „Sfântul Ioan Iacob” Dorohoi (dirijor, prof. Răzvan Sarafim)
-Grupul vocal Datina străbună de la Școala gimnazială „Dimitrie Pompeiu” Broscăuți (dirijor, prof. Marinela Ciucur)
-Grupul vocal al Parohiei Dersca (dirijor, Cristian Maleș)
Publicitate
-Maria Mălășincu, de la Parohia Dumbrăvița
-Grupul vocal al Parohiei Mihăileni (dirijor, Sebastian Hrinciuc)
-Grupul vocal al Liceului „Regina Maria” – Dorohoi (dirijor, pr. prof. Ciprian Șoptică)
-Ana Maria și Ioana Ilaș, de la Parohia Prelipca
-Grupul vocal Trifoiașii de la Parohia Hilișeu Horia (dirijor, Anamaria Pînzariu Murariu)
-Lavinia Muraru, de la Parohia Satu Nou, Cordăreni
-Ansamblul Cordăreanca de la Cordăreni (dirijor, prof. Mirela Munteanu)
-Corul George Enescu, (dirijor, prof. Gheorghina Gușulei)
-Lorena Dupu-Andrișan & Grupul Cununița
-Corul Ecclesia al preoților din Protopopiatul Dorohoi
„Cu toții suntem împliniți sufletește de frumusețea acestor pricesne, termen care înseamnă în limba slavonă veche cântare de preaslăvire a lui Dumnezeu, cântate în momentul împărtășirii, sinonim al termenului chinonic, pentru ca mai târziu priceasnă să fie interpretată de popor și să devină apropiată sufletelor credincioșilor. Pricesnele ne pregătesc pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului. Avem multe proiecte comune, între protopopiat și seminar, prin implicarea profesorilor și elevilor, care constituie un îndemn pentru alți copii să-și dorească să devină elevi ai Seminarului din Dorohoi, pentru că ne dorim să creștem valoarea acestei școli. Cei care doresc să ia contact cu școala pot face aceasta în cadrul zilelor porților deschise și să se înscrie pentru admitereea care se apropie. Dorim tuturor post cu folos, binecuvântat de Dumnezeu, iar bucuria primită astăzi în suflete să se adauge la ceea ce vom trăi în perioada care urmează, ca să întâmpinăm cu lumină în suflet sărbătoarea luminii și a bucuriei!”, a mărturisit pr. prof. Petru-Georgel Chichioacă, directorul Seminarului din Dorohoi
„Aș vrea să cred că seara aceasta a meritat din plin, pentru că am încercat să punem înaintea dumneavoastră tot ce este mai frumos, mai curat și mai plin de lumină în sufletele noastre, ale celor care facem parte din familia Protopopiatului, preoți, credincioși, tineri și copii, pentru a ne bucura de taina Crucii și de taina Învierii lui Hristos, o taină cerească, dumnezeiască și mântuitoare. Mulțumim frumos tuturor participanților, dirijorilor și coordonatorilor de grup, prof. Marinela Ciucur, gazda evenimentului, partenerilor Primăria și Consiliul local al Municipiului Dorohoi, partenerilor media Doxologia Media, DorohoiNews, Realitatea Dorohoiană, fotograf Cosmin Gorgan, video pr. Ionuț Crețu, prof. Liviu Ciulei și Iustin Ciucur pentru sonorizare, redacției „Slova creștină de Dorohoi” pr. Cosmin Pristavu, pr. Teodor Budacă, pr. Ciprian Șoptică și pr. Ionuț Crețu. Calde mulțumiri și recunoștință pentru că ați ales să ne împărtășim împreună din frumosul tainei de credință ortodoxă!”, a declarat părintele Ionuț-Ștefan Apetrei, protopop de Dorohoi. (pr. prof. Cosmin Pristavu Constantin)
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
În seara zilei de 22 mai 2025, începând cu ora 18:00, scena Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani se va transforma într-un altar sonor, unde muzica bizantină va deveni rugăciune înălțată din adâncul sufletului. Concertul „Koinonia”, parte a Festivalului de Muzică Bizantină de la Iași, reunește două ansambluri care își aduc jertfa artistică în fața frumuseții divine: Corul Psaltic „Emanuel Zmeu” din Botoșani și „Cappella Romana”, ansamblu de renume internațional din Statele Unite ale Americii.
Evenimentul va fi binecuvântat de prezența Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a cărui păstorire duhovnicească a dat naștere și Corului „Emanuel Zmeu” – o inițiativă sfântă de a readuce în sufletul comunității frumusețea și profunzimea muzicii psaltice.
Corul, înființat cu binecuvântarea Înaltpreasfinției Sale în februarie 2025, poartă numele protopsaltului Emanuel Zmeu, slujitor neobosit în strana Bisericii „Uspenia”, și păstrează vie moștenirea lăsată de acesta. Format din preoți, monahii, tineri, profesori și iubitori ai cântului bisericesc, corul este o inimă care bate în același timp cu ritmul liturgic al Bisericii.
Alături de aceștia, Cappella Romana va oferi publicului o interpretare de o rafinată spiritualitate, îmbinând rigoarea cercetării muzicologice cu puterea trăirii mistice. Considerat un adevărat ambasador al moștenirii bizantine și ortodoxe, ansamblul aduce în fața publicului un repertoriu rar, cu rădăcini adânci în istoria Bisericii și a culturii creștine.
Această întâlnire între tradiția vie a locului și ecoul universal al muzicii sacre va fi prezentată de părintele Teodor Cenușă, slujitor al Bisericii Militare din Botoșani, și de soția sa, artista Iustina Irimia-Cenușă, suflet al artei și promotoare a valorilor autentice, în calitate de manager al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale.
Concertul „Koinonia” nu este doar un spectacol muzical – este o comuniune de duhuri, o punte între cer și pământ, între generații, tradiții și ținuturi, toate unite în glasul care-L caută pe Dumnezeu.
Publicitate
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Publicul este invitat să se alăture acestui moment de har și frumusețe, în care Botoșaniul va deveni pentru o seară un loc al întâlnirii între inimă și lumină.
Programul Rabla 2025 pentru firme începe pe 29 mai. Ministerul Mediului, prin intermediul Administrației Fondului pentru Mediu, a anunțat lansarea unei noi sesiuni a Programului Rabla dedicată persoanelor juridice de drept privat. Înscrierile pentru această ediție încep pe 29 mai și se vor încheia pe 27 noiembrie 2025 (sau până la epuizarea bugetului alocat), scrie alba24.ro.
„Programul Rabla Auto este un instrument strategic pentru sprijinirea tranziției verzi în sectorul privat. Prin această sesiune dedicată operatorilor economici, oferim sprijin real companiilor care doresc să își modernizeze flotele și să reducă amprenta de carbon. Investim în mobilitate curată, iar succesul acestui program reflectă angajamentul nostru pentru un viitor mai sustenabil”, a precizat ministrul Mircea Fechet.
Buget disponibil
Pentru ediția 2025, bugetul total al programului pentru persoane juridice este structurat astfel:
60 milioane lei – pentru achiziția de autovehicule cu propulsie termică
610 milioane lei – pentru autovehicule 100% electrice și plug-in hybrid
Această distribuție a fondurilor reflectă orientarea programului spre încurajarea mobilității electrice, susținând astfel obiectivele naționale și europene de reducere a emisiilor de carbon.
Valoarea ecotichetelor în 2025
Programul oferă stimulente financiare semnificative pentru înnoirea parcului auto:
Publicitate
37.000 lei – pentru achiziționarea unui autovehicul nou 100% electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen
15.000 lei – pentru vehicule plug-in hybrid sau motociclete electrice
12.000 lei – pentru vehicule hibride
10.000 lei – pentru autovehicule cu propulsie termică (inclusiv GPL/GNC)
Procedura de înscriere
Operatorii economici interesați trebuie să pregătească următoarele documente:
Cererea de finanțare completată și semnată
Cazier fiscal (eliberat de ANAF)
Certificate de atestare fiscală (de la stat, administrația locală și Fondul de Mediu)
Important: Toate documentele trebuie să fie valabile la momentul înscrierii în program.
Perioada de înscriere
Sesiunea de înscriere se desfășoară în perioada 29 mai – 27 noiembrie 2025, până la ora 23:59, sau până la epuizarea bugetului alocat programului.
Un orășel de la capătul țării are cele mai frumoase spații verzi din Moldova. Este vorba despre Darabani, cea mai nordică așezare urbană din România, premiată de Ordinul Arhitecților din România pentru amenajările sale peisagistice. Orașul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă, scrie ADEVĂRUL.
Parcurile din Darabani sunt considerate cele mai frumoase din Moldova FOTO Cosmin Zamfirache
Darabani este cel mai nordic oraș din România, dar și una dintre cele mai mici așezări urbane de pe teritoriul țării nostre. Un orășel de frontieră, ghemuit lângă codrii de pe malurile Prutului. Aparent fără perspective și fără un „vino-ncoace” turistic, Darabaniul anului 2025 reușește să învingă orice prejudecată și să ofere experiențe de neuitat oricărui român care ajunge să se aventureze în acest colț de țară. Cu o dezvoltare fulminantă în ultimul deceniu, târgul nord-moldav are cele mai frumoase spații verzi din România
Orașul-verde de la capătul României
Darabaniul se află în nordul județului Botoșani, la aproximativ 65 de kilometri de municipiul Botoșani. Pentru a ajunge în acest târg de frontieră este de ajuns să urmezi drumul național 29B, Botoșani-Dorohoi-Darabani, care șerpuiește printr-un peisaj de vis, de-a lungul malurilor Prutului. Oricine ajunge atât de departe de marile centre urbane, în mod firesc se așteaptă la un provincialism dezolant, rural, măcinat de sărăcie și înapoiere. Darabaniul este însă locul care sparge toate tiparele și prejudecățile.
Parc în Darabani FOTO Primăria Darabani
În primul rând, drumurile ca-n palmă și străzile frumos desenate schimbă total orice părere preconcepută. Urmează apoi o incursiune într-o lume verde, dominată de parcuri, arbori și zone verzi, perfect îngrijite, care duc mai degrabă cu gândul la peluzele tipic britanice. La toate acestea se adaugă numeroase case vechi, conace, biserici boierești, printre care se strecoară elementele inevitabile ale modernității, firme luminoase, supermarketuri, măcelării, cofetării și chioșcurile cu cafea. Nici măcar cartierul de blocuri gri, tristă amintire a comunismului, nu poate strica farmecul acestui oraș împânzit de verdeață. Printre cele mai pitorești zone verzi din Darabani este parcul de lângă biserica ridicată acum aproape 200 de ani de marele hatman al Moldovei Toader Balș.
Amfiteatrul din Darabani FOTO Cosmin Zamfirache
Cu un gazon impecabil și amenajări peisagistice de tip occidental, din care nu lipsesc arborii de mari dimensiuni, parcul este locul preferat de relaxare al elevilor care învață la liceul din apropiere. „În parcul din spatele bisericii venim să ne adunăm, după ore. Este cel mai relaxant loc. Se pune și muzică ambientală. Este super”, spune un elev de clasa a X a. Zona este atractivă și datorită pietonalului cochet, care trece chiar pe lângă parc. Aici se află cafenele, restaurante, patiserii și magazine de toate felurile. Pietonalul se oprește în apropierea Primăriei, iarăși o zonă înconjurată de spații verzi și amenajări peisagistice deosebite.
Publicitate
Parc în Darabani FOTO Cosmin Zamfirache
„Zona asta este mândria orașului. Este cartea noastră de vizită. Aici se plimbă toată lumea. Plăcintele sunt bune, la restaurant se mănâncă la fel de bine”, mărturisește un pensionar dărăbănean. Câteva străzi mai sus, nu departe de Liceul „Dimitrie Cantemir”, se află o altă amenajare peisagistică interesantă. Este vorba despre un amfiteatru „verde”, cu terase acoperite de gazon și multe zone de recreere. Aici, în fiecare vară, au loc concerte. Atât parcul de lângă biserică, dar și amfiteatrul sunt doar o mică parte din suprafața totală de suprafețe verzi a orașului Darabani, care acoperă peste două hectare.
Mobilierul cu flori, unicat în România
Majoritatea zonelor arată impecabil din punct de vedere peisagistic. „Pentru amenajarea acestor spații verzi am primit o finanțare europeană de aproximativ 5 milioane de lei, de la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est”, precizează Alin Gârbaci, primarul din Darabani. Pe lângă aceste spații verzi realizate cu finanțare europeană, mai există o serie de amenajări peisagistice cu tradiție la Darabani, adevărate simboluri ale orașului. Este vorba despre mobilier realizat aproape exclusiv din material vegetal.
Băncile din flori ale Darabaniului FOTO Primăria Darabani
În spațiile verzi de lângă clădirea Primăriei Darabani, dar și din apropierea bisericii, au fost amplasate bănci și o fântână din flori. „Atât fântâna cât și băncile sunt făcute din mușchi adus de la pădure, peste care se pun flori. Este muncă multă dar iese ceva impresionant. Este un simbol al orașului. Iarna se usucă dar, la sfârșitul primăverii, când dă căldura, le refacem, an de an”, mărturisește unul dintre agajații care se ocupă de spațiile verzi ale orașului.
Cele mai frumoase spații verzi din România
Spațiile verzi din Darabani, inclusiv mobilierul cu flori, i-a impresionat și pe prezentanții Ordinului Arhitecților din România. Tocmai de aceea, Darabaniul a primit, în octombrie 2024, premiul I, în Moldova, la secțiunea „Spații Publice Exterioare”, devansând mările orașe din zonǎ.
Fântâna cu flori din Darabani FOTO Primăria Darabani
„Ne onorează foarte mult acest premiu. Face toate eforturile pentru a menține în stare cât mai bună aceste spații verzi. După finalizarea proiectului european, îngrijirea spațiilor verzi a rămas în sarcina Primăriei. Avem personal care se ocupă de întreținere. Cred că avem aproximativ două hectare de spații verzi, în zona centrală”, adaugă edilul din Darabani.
O zonă fabuloasă din punct de vedere turistic
Totodată, Darabaniul a fost remarcat și revitalizarea sa este uimitoare. Important târg comercial de frontieră, în epoca medievală și mai ales în secolul al XIX-lea, Darabani a decăzut în perioada comunistă. După 1990 s-a prăbușit efectiv, devenind un teritoriu al sărăciei și lipsei de perspectivă. În ultimul deceniu, orașul a reînviat, transformându-se într-una dintre cele mai cochete orășele din nordul extrem al țării.
Pietonal Darabani FOTO Primăria Darabani
În plus, zona are un potențial turistic fabulos, cu zăvoaiele de pe malurile Prutului, mănăstirile, dar și conacele care așteaptă să fie descoperite. La Darabani este organizat unul dintre cele mai interesante și puternice festivaluri din nordul Moldovei, intitulat „Zilele Nordului”. Acest festival atrage tineri din toată țara la evenimente culturale, sportive, dar mai ales la concerte cu artiști renumiți din zona pop, rock, folk.
Numărul tranzacțiilor a scăzut semnificativ în aprilie 2025 față de luna anterioară, arată datele oficiale ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Se remarcă scăderi semnificative în București: -23%; Cluj: -24%; Timiș: -13%, Constanța: -20%, scrie alba24.ro.
Conform unui comunicat al ANCPI, în luna aprilie 2025 au fost vândute, la nivelul întregii țări, 49.911 de imobile, cu 6.325 mai puține față de luna martie.
Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul tranzacțiilor în luna aprilie este cu 11.807 mai mic față de perioada similară a anului 2024.
Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în aprilie 2025, în București – 7.490, Ilfov – 3.845 și Timiș – 2.676.
Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Teleorman – 102, Alba – 286 și Ialomița – 291.
Numărul ipotecilor, la nivel național, în aprilie 2025, a fost de 26.124, cu 3.694 mai mic față de aprilie 2024.
Publicitate
Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate în București – 4.520, Ilfov – 2.468 și Timiș – 2.033. La polul opus se află județele Covasna – 67, Sălaj – 82 și Harghita – 100.
Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a patra lună a anului 2025 sunt Dolj – 811, Brăila – 721 și Buzău – 667.