În Duminica Înfricoşatei Judecăţi sau Duminica lăsatului sec de carne, care este a treia etapă a Triodului, părintele protopop Petru Fercal a poposit în mijlocul credincioşilor Parohiei Duminica Mare din municipiul Botoșani, pentru a instala cel de al doilea preot care va sluji în Sfântul Altar, fostul capelan Florin Lucian Marcu, care aproape douăzeci de ani a fost duhovnicul persoanelor care își ispășesc pedeapsa în penitenciarul de la marginea orașului. Noul preot co-slujitor se va afla sub ascultarea părintelui paroh Vasile Ștefan, care i-a fost profesor și diriginte în vremea în care a studiat la Seminarul Teologic Botoșani.
Ceremonia de investire a fost precedată de săvârșirea Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii, de către părintele paroh Vasile Ștefan și noul său slujitor Florin Marcu. Cuvântul de învățătură la Evanghelia din Duminica Înfricoşatei Judecăţi i-a aparținut părintelui Florin care a vrut să așeze la sufletul credincioșilor importanța milosteniei și a iubirii față de aproapele.
Faptele milei trupești sunt șapte: a hrăni pe cei flămânzi, a-i adăpa pe cei însetați, a-i îmbrăca pe cei goi, a-i primi pe cei străini, a-i cerceta pe cei bolnavi, a-i vizita pe cei închiși și a-i îngropa pe cei morți. Toate faptele milei creștine au valențe veșnice. Și părintele Florin a experimentat în acești aproape 20 de ani de slujire în capela penitenciarului ce înseamnă cu adevărat fiecare dintre cele enumerate.
Cine este părintele Florin Lucian Marcu
Fostul preot capelan s-a învrednicit aproape douăzeci de ani de cuvintele Mântuitorului cuprinse în Biblie: „…în temniţă am fost şi aţi venit la Mine”. A alinat suferința și a redat speranța și încrederea acelor persoane care, într-un moment de slăbiciune din viața lor, au încălcat anumite norme morale şi juridice.
Misiunea pe care părintele Florin a avut-o la Penitenciarul Botoșani se deosebește de practica existentă în parohii. Pe lângă săvârșirea Sfintelor Liturghii din duminici și sărbători, părintele a desfășurat zi de zi și o bogată activitate de educație moral-religioasă cu persoanele private de libertate, unora dintre acestea făcându-le cunoscute noțiuni elementare despre credință, Dumnezeu, Biserică. A adus alinare, nădejde, tocmai acelor oameni care sunt respinși toată lumea, cu convingerea neclintită că Dumnezeu nu are pe nimeni de pierdut. Părintele Florin Marcu a avut aproape douăzeci de ani responsabilitatea de a-i încredința pe cei din penitenciar că Hristos este aproape de toți oamenii, indiferent de locul în care se află.
Publicitate
De altfel, prin strădania părintelui Florin, la Botoșani s-a oficiat prima slujbă din noaptea de Înviere cu biserica plină de persoane lipsite de libertate. Până acum câțiva ani, preotul slujea singur Sfânta Liturghie din Noaptea Învierii și ducea Sfânta Lumină la ușile celulelor. Capela din incinta Penitenciarului Botoșani nu are ziduri înalte, nici turle dinlăuntrul cărora să străbată dangăt de clopot. Și, totuși, și aici se săvârșește Sfânta Liturghie, oamenii se spovedesc, se împărtășesc, își plâng morții la câte-un parastas. Nu se fac cununii, nu plânge niciun copilaș botezat în cristelniță. Părintele Florin nu a avut pălimar sau copii de altar, frumos înveșmântați, la Sfânta Liturghie. Șoția Anca nu și-a putut exercita statutul, atât de valoros, de preoteasă în adevăratul sens al cuvântului. Copiii părintelui, Emilia și Alexandru, nu au putut asista niciodată la o sfântă liturghie oficiată de tatăl lor, pentru că regulile în cadrul unui penitenciar sunt foarte stricte.
Dar a fost sprijin sigur și constant celor căzuți, în încercarea lor de a se ridica deasupra propriilor slăbiciuni și neputințe. S-ar putea spune că părintele Florin este un fel de „pionier” al unei astfel de practici, cum a fost slujba din Noaptea de Înviere cu participarea deținuților, deoarece exemplul de la Botoșani a fost preluat în capelele penitenciarelor din toată țara.
„După 20 de ani de slujire preoțească la penitenciar îmi imaginam că voi sluji undeva, dar niciodată nu m-am gândit că în această biserică. Îi mulțumesc Bunului Dumnezeu că am ajuns să slujesc într-o parohie…În penitenciar este orice altceva, dar numai parohie nu se poate chema. Mulțumesc în acest ceas familiei mele: soției, copiilor, mamei mele, tatălui meu care nu mai este, dar care cu siguranță se bucură, părinților soției mele pentru tot ajutorul acordat în acești ani care nu au fost ușori. Mulțumesc profesorilor și, în acest moment, pentru că este ceva deosebit să ajung să slujesc alături de părintele profesor care mi-a fost și diriginte, îi mulțumesc și îl prețuiesc și îl respect. Și vă mai spun ceva…eu nu știu cum de a fost fost rânduit așa…pe lângă această biserică am trecut de zeci, de sute de ori poate, am slujit de câteva ori la vecernia hramului, dar afară. În toate bisericile am mai slujit, dar aici în Sfântul ALtar nu am intrat niciodată. Astăzi a fost pentru prima dată”, a spus, vizibil emoționat celor prezenți la ceremonia de investire părintele Florin Marcu.
Protopopul Petru Fercal a avut un cuvânt de învățătură mobilizator și i-a îndemnat pe cei prezenți la slujbă. și nu numai, să participe la Sfânta Liturghie, pentru că în acest fel îl putem avea cu noi pe Dumnezeu, prin Sfânta împărtășanie.
„Părintele Florin Marcu va sluji aici, are experiență, are râvnă, are și dragoste și va fi preot co-slujitor. Va fi, dacă putem spune așa, mâna dreaptă a părintelui Vasile care rămâne paroh și va coordona toate activitățile care vor fi aici. Părintele Marcu vine cu tinerețea sa, cu experiența sa, orice ascultare va primi din partea părintelui Vasile o va face cu dragoste. Vor săvârși slujbe mai dese la biserică, mai ales că vine Postul mare. va fi Sfântă Liturghie și sâmbătă și duminică, o dată pe săptămâna va fi Sfântul maslu, spovedanie mai deasă. ÎPS a cerut ca bisericile să fie deschise în timpul zilei pentru că oamenii sunt la serviciu și când vor putea de acum vor avea ocazia să lase un acatist, o rugăciune și să plece mai departe. Prin Sfânta liturghie, prin Sfânta Împărtășanie Dumnezeu este cu noi și nu ne va lăsa. Îndemnați pe vecini, pe colegi, pe oricine să vină la Sfânta liturghie două ore. La câtă tehnică militară este în lume, la câtă tehnologie, dacă nu ne va apăra Dumnezeu suntem zero. Nu putem face nimic”, a spus părintele protopop în predica sa pe care o puteți urmări integral în acest articol.
Enoriașii Bisericii Duminica Mare l-au primit cu bucurie pe „ajutorul” părintelui Vasile Ștefan și cu aplauze.
În mulțime, smerită și recunoscătoare, cu ochii în lacrimi, a stat mama părintelui Florin Lucian Marcu, care a venit de la Onești ca să-și vadă visul cu ochii. În aproape douăzeci de ani, s-a rugat zilnic, fierbinte, la Maica lui Dumnezeu să-i apere fiul în misiunea extrem de dificilă pe care singur și-a dorit-o atunci când s-a înscris la examenul pentru postul de duhovnic al persoanelor lipsite de libertate. Și-a dorit să poată participa la sfintele liturghii săvârșite de fiul său, lucru care nu a fost posibil în vechea misiune. Duminică l-a auzit predicând pentru prima dată și a mulțumit Bunului Dumnezeu pentru că după aproape două decenii inima sa de mamă s-a liniștit, știindu-și fiul într-o parohie. L-a simțit în în chip tainic și pe tatăl părintelui Florin Lucian Marcu care a trecut în veșnicie în urmă cu douăzeci de ani, chiar de Crăciun, care visa să-și vadă băiatul slujind în Sfântul altar. A trecut la Domnul cu câteva luni înainte ca fiul său să fie hirotonit preot de către patriarhul Daniel, pe atunci mitropolit al Moldovei. Zinica Marcu și-a binecuvântat fiul cu o îmbrățișare și un buchet de flori.
La final, toți cei prezenți au fost invitați în curtea bisericii pentru o agapă frățească, potrivit obiceiului.
Redacția Botoșani24.ro urează părintelui Florin Lucian Marcu slujire rodnică, să ducă această cruce cu credință lucrătoare și să fie în permanentă stare de trezvie și ascultare!
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Unitatea administrativ-teritorială Dângeni, județul Botoșani organizează în data de 16.04.2025 ora 10:00 licitație publică pentru închirierea pe o durată de 10 ani a unui spațiu care poate fi folosit ca și farmacie cu o suprafață de 45,44 mp la care se mai adaugă o suprafață de 39,55 mp care este folosit ca și spațiu comun.
Documentele necesare se pot ridica de la sediul Primăriei Comunei Dângeni începând cu data de 7.04.2025, costul și condițiile de plată pentru obținerea documentelor potrivit prevederilor OUG nr. 57/2019 este de 50 lei ce se achită la casieria Primăriei.
Ofertele se pot depune la sediul Primăriei începând cu data de 09.04.2025 până pe data de 15.04.2025.
Relațiile suplimentare se pot obține telefonic la: 0742856793 sau la sediul Primăriei.
Ai ajuns în punctul în care știi că meriți mai mulți bani. Muncești din greu, ai rezultate bune, colegii te respectă, șefii se bazează pe tine, dar… salariul tău a rămas același. Nu-i așa că e frustrant? Asta pentru că mărirea de salariu nu vine de la sine. Trebuie să o ceri, dar să știi exact când și cum să o faci, ca să nu fii refuzat. Nu e vorba doar de noroc, ci de strategie. Dacă ai abordarea potrivită, vei pleca din biroul șefului cu un zâmbet larg și un salariu mai mare, scrie playtech.ro.
Momentul perfect: când să ceri o mărire?
Nu te duci la șef într-o zi haotică, când e stresat și are alte probleme. Nici după o perioadă în care firma merge prost sau s-a tăiat din bugete. Cel mai bun moment să ceri o mărire de salariu este după ce ai demonstrat că aduci valoare. Dacă tocmai ai finalizat un proiect de succes, ai adus economii companiei, ai crescut vânzările sau ai îmbunătățit ceva semnificativ, acum e momentul. Efectul e mai puternic dacă cererea vine imediat după ce ai făcut ceva impresionant.
Mai există și alte momente strategice: la final de an, când se fac evaluările de performanță, sau după un an de muncă în firmă, dacă ai dovedit că ești indispensabil. Dacă firma are rezultate financiare bune și se fac angajări, e clar că există bani. De ce să nu fie și pentru tine?
Cum pregătești terenul?
Nu intri în birou pur și simplu și spui „Vreau mai mulți bani!”. Asta e rețeta sigură pentru un refuz. În schimb, trebuie să ai un „dosar” în minte cu toate motivele pentru care meriți mai mult. Fă o listă clară cu realizările tale, economiile pe care le-ai adus companiei, responsabilitățile în plus pe care le-ai preluat. Ai crescut vânzările? Ai adus un client nou? Ai eficientizat procesele? Ai învățat ceva nou care te face mai valoros? Fiecare detaliu contează.
Publicitate
Un alt truc este să cercetezi piața. Vezi cât se plătește pentru poziția ta în alte companii. Dacă descoperi că angajații cu aceleași competențe ca tine câștigă cu 20-30% mai mult, e un argument solid. Nimeni nu vrea să piardă un angajat bun doar pentru că nu i-a oferit salariul corect.
Cum formulezi cererea ca să primești un „DA” rapid?
Tonul face diferența între succes și eșec. Nu te plângi că ai nevoie de bani, nu aduci în discuție probleme personale. Șefii vor rezultate, nu emoții. Abordarea corectă este una profesionistă: „În ultimul an am contribuit la X și Y, am crescut eficiența echipei, am adus clienți noi și am preluat responsabilități suplimentare. Cred că este momentul să discutăm o ajustare a salariului care să reflecte aceste contribuții.”
Dacă ești pregătit cu argumente solide și ai încredere în tine, răspunsul va fi mult mai greu de refuzat. Important este să eviți să ceri o sumă anume din prima. Mai bine îl lași pe angajator să vină cu o ofertă. Dacă e sub așteptările tale, poți negocia elegant spunând: „Mă așteptam la o valoare mai aproape de X, având în vedere impactul pe care l-am avut.”
Ce faci dacă totuși ești refuzat?
Se poate întâmpla, chiar dacă ai făcut totul bine. Uneori, compania nu are buget sau politica salarială nu permite măriri în acel moment. Dacă primești un „nu”, nu pleca cu capul plecat. Întreabă ce ai putea face pentru a merita o mărire în viitor și cere un termen clar: „Ce ar trebui să îndeplinesc ca să discutăm din nou peste trei luni?”
Dacă nu primești un răspuns clar sau dacă simți că nu există interes să fii recompensat corect, poate e timpul să îți reevaluezi opțiunile. Piața muncii e dinamică, iar dacă ai competențe valoroase, vei găsi un angajator care să te plătească pe măsura muncii tale.
Banii nu vin la cei care așteaptă, ci la cei care cer!
Dacă nu ceri, nu primești. E simplu. Angajatorii nu îți vor crește salariul din proprie inițiativă, pentru că e mai convenabil pentru ei să te plătească la nivelul actual. Dar dacă vii cu argumente solide, îți alegi momentul perfect și îți formulezi cererea inteligent, ai toate șansele să obții o mărire fără emoții.
Acum știi ce ai de făcut. E timpul să îți iei inima în dinți și să ceri ceea ce meriți!
O nouă regulă pentru obținerea vizelor SUA: Ambasada americană în România a anunțat, miercuri că, începând din 7 aprilie, persoanele care solicită viză temporară trebuie să prezinte o copie tipărită a paginii de confirmare cu codul de bare, pentru a demonstra că au utilizat acelaşi formular de cerere pentru a-şi programa interviul, scrie alba24.ro.
„Începând cu 7 aprilie 2025, toţi solicitanţii de viză temporară trebuie să prezinte o copie tipărită a paginii de confirmare cu codul de bare, pentru a demonstra că au utilizat acelaşi formular de cerere DS-160 pentru a-şi programa interviul”, au scris reprezentanții Ambasadei SUA în România, într-o postare pe Facebook.
Înainte de interviu, solicitanții trebuie să verifice dacă au completat și trimis formularul DS-160 online și să se asigure că numărul codului de bare de pe pagina de confirmare DS-160 corespunde cu cel utilizat pentru programarea întâlnirii.
În cazul în care numerele nu corespund, solicitanților care și-au programat întâlnirea folosind un formular incomplet sau incorect nu li se va permite să susțină un interviu și li se va solicita să își reprogrameze întâlnirea prin intermediul USTravelDocs.com, folosind numărul de cod de bare DS-160 corespunzător.
Ambasada transmite că secția consulară nu poate modifica sau actualiza numerele codului de bare DS-160 în numele solicitanților.
O nouă regulă pentru obținerea vizelor SUA: Formularul DS- 160
Publicitate
Formularul DS-160 („Online Nonimmigrant Visa Application”) este o cerere online utilizată pentru a solicita toate vizele de neimigrant în SUA, inclusiv vizele de vizitator B-1/B-2, vizele K (logodnic), vizele de student F-1 și vizele de muncă, precum H-1B, O-1 și altele.
În esență, pentru orice tip de viză temporară necesară pentru a intra în Statele Unite, va trebui completat și trimis online formularul DS-160.
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI
Daniel Sur, în „Apostrof” nr. 5 din 2019, reluând o idee a lui Yuval Noah Harari despre viitorul omului: „…crede că principala boală de care va suferi omul într-un viitor imediat este irelevanţa. Că omul va deveni inutil…”;
Publicitate
Constantin Cubleşan definind poezia: „O emoţie care se materializează în cântec”;
Vă rog să vă opriţi asupra unui poem scris de Alexandru Florin Rădulea şi care se intitulează „a cumpăra un zbor”:
„a venit îngerul şi mi-a spus:
– nu vrei să-ţi dai bocancii jos şi să zbori?
eu nu am fost în stare să-i răspund;
cuvintele pe care le-aş fi putut răspunde
se ridicau spre văzduh, precum sufletul unui muribund.
a venit îngerul şi mi-a spus:
– nu vrei să te descalţi şi să zbori cât mai sus?
– cum să zbor? am întrebat ulterior
– să zbori, aşa, în mintea ta de vinecior
că, oricum, ai acolo spaţiu din belşug;
îmi spuse îngerul cu un oarecare prieteşug.
iar eu, naiv şi curios din fire, am întrebat
– şi unde să zbor, mă rog?
– spre binele tău
mi-a răspuns îngerul, înălţându-se uşor.
(vezi „Apostrof” nr. 5 din 2019)
Scriitorul, jurnalistul şi scenaristul Didier Decoin, secretarul general al Academiei Goncourt, acordă un interviu Despinei Jderu (vezi „Observator cultural nr. 975 din 2019). La un moment dat, Didier Decoin ne recomandă doi scriitori francezi clasici: „Cei doi scriitori clasici la care mă întorc mereu sunt Proust şi Malraux. Revin la observaţiile lui Proust şi la umorul lui, la reuniunile organizate la Madame Verdurin, care mă amuză cumplit. Fraza lui Proust nu mi se pare dificilă. Trebuie să te arunci în ea şi apoi să înoţi. Un alt scriitor pe care îl recitesc este Alexandre Dumas. Este formidabil. Singurul care a reuşit tot ceea ce a făcut. I-am cerut lui Jacques Chirac să-l primească în Pantheon. Preşedintele m-a chemat la Elysee şi m-a întrebat: „Chiar credeţi că este un scriitor enorm şi merită să fie în Pantheon?” „Domnule preşedinte, chiar cred”, i-am răspuns. Pe lângă tot ceea ce a scris, a fost un om desăvârşit. A luptat împotriva pedepsei cu moartea, a rasismului, a misoginismului, toate sunt problemele societăţii de astăzi. Dacă cineva merită să intre în Pantheon nu doar ca scriitor, ci şi ca om, este Dumas. Cortegiul funerar a fost urmat de o femeie de culoare, într-o ceremonie extraordinară dedicată primirii lui Alexandre Dumas la Pantheon.”;
Ion Simuţ, în „Familia” nr. 5 din 2019, publică eseul (mai mult un articol de opinie) intitulat „Elegie pentru revistele literare”. Articolul este dur şi merită citit pentru obiectivitatea opiniilor. Menţionăm că a fost reluat şi în„Observator cultural nr. 975 din 2019. Reţinem concluzia mare: „…avem o presă literară inflaţionistă, şablonardă, uniformizată, rubricardă, îmbătrînită, inerţială, nejurnalistică, indiferentă la public, nevandabilă, sectară, provincială. Soluţii sau remedii există pentru fiecare dintre aceste defecte, dar mai întâi ele trebuie asumate. Un pacient care nu-şi recunoaşte boala şi simptomele ei nu are cum să fie tratat eficient”;
Ion Simuţ, în “Observator cultural” nr. 975 din 2019, despre revistele literare de azi:
a)“Revistele de cultură, (cu cele trei excepţii: “România literară”, “Dilema veche” şi “Observator cultural”) nu au difuzare, nu au vizibilitate pe piaţă, nu au public, din nefericire, şi nu fac nimic pentru a-l identifica şi a-l câştiga; aproape tot tirajul se dă colaboratorilor, celorlalte reviste şi prietenilor;
b) “Revistele de cultură nu au orizont şi spirit jurnalistic: adună literatură şi recenzii uşurele, complezente, pe care le împachetează neatractiv şi neproblematic; revistele noastre nu au întrebări, nu au nelinişti, nu fac investigaţii, nu ridică problem în domeniul culturii”;
c) “Revistele de cultură sunt făcute predominant de poeţi, rămăşiţe de mentalitate ale vechii epoci, dar poeţi buni, care burduşesc sumarul cu poezie şi îşi închipuie că au dat lovitura; poezia a căzut din rangul comunist în această epocă de piaţă, dar nimeni nu vrea să vadă, se iluzionează că tot genul liric se poartă; din păcate, nu se mai poartă, iar la recitalurile USR elevii aduşi cu forţa râd pe înfundate şi se distrează”;
Deschid „România literară” nr. 27 – 28 din 2019. La „poemul săptămânii” e prezent Gellu Dorian cu „Literatura”. Reţin câteva versuri: „întâi de toate priveşti prin gaura cheii din pagină / şi deodată sânge, şi deodată iubire, şi deodată ură / şi deodată totul, / apoi închizi uşa, între coperte e linişte ca în rai, / în afara lor e ca în iad, dar fără iad nu poţi alege raiul, / fiecare pagină e o ţară în care emigrezi…”;
Preşedintele ARACIP, Şerban Iosifescu, în „Ziarul Lumina” din 8 iunie 2019, declară:„Sistemul de învăţământ nu este nici echitabil şi nici just, nu este just inclusiv în repartiţia resurselor, pentru că, pe de o parte, cei care au – au şi mai mult, iar cei care nu au – au mai puţin şi se produce chiar un transfer invers de resurse de la cei care nu au la cei care au”;
La editura „Baroque Books & Arts” din Bucureşti a apărut volumul „Citeşte! Te rog, citeşte!” semnat de Felicitas von Lovenberg. Simona Preda, în „România literară” nr. 27 – 28 din 2019, publică o cronică în care include şi „cele zece drepturi inviolabile ale cititorului” în propunerea scriitorului francez Daniel Pennac:
a) „dreptul de a nu citi”;
b) „dreptul de a sări pagini”;
c) „dreptul de a nu citi o carte până la capăt”;
d) „dreptul de a reciti”;
e) „dreptul de a citi orice”;
f) „dreptul la bovarism (adică dreptul de a interpreta romanul ca pe o realitate);