Municipiul Buzău a devenit primul oraș din România care interzice complet circulația trotinetelor electrice în zona centrală, în parcuri, pe terenurile de sport, în locurile de joacă și în curțile unităților de învățământ. Decizia a fost luată joi, în ședința Consiliului Local Municipal, printr-un regulament care stabilește și sancțiuni dure pentru cei care nu îl respectă.

Potrivit documentului, accesul cu trotinete electrice este interzis „indiferent de vârsta conducătorului”, în toate spațiile destinate pietonilor sau activităților recreative. Vizate sunt zona pietonală Cuza Vodă – Piața Daciei – Aleea Trandafirilor, dar și curțile școlilor, parcurile și locurile de joacă.

Prin excepție, autoritățile locale pot aproba, temporar, evenimente speciale sau trasee controlate destinate trotinetelor electrice, însă numai cu autorizație și semnalizare clară.

Motivul principal al acestei măsuri este siguranța pietonilor. În ultimele luni, Primăria Buzău a primit numeroase sesizări privind incidente, accidente evitate la limită și disconfort creat de trotinete în zonele pietonale aglomerate.

„În ultimii ani, utilizarea trotinetelor electrice a crescut semnificativ și în Municipiul Buzău, fiind un mijloc de transport modern şi rapid. Cu toate acestea, circulația lor în parcuri, locuri de joacă sau curțile școlilor generează riscuri majore pentru copii și vârstnici”, au explicat reprezentanții administrației locale.

Statisticile confirmă îngrijorarea: în primele șapte luni ale anului 2025, în România s-au produs peste 1.500 de accidente cu trotinete electrice, în care 7 persoane au murit și peste 1.600 au fost rănite. În peste 80% dintre cazuri, vina le-a aparținut conducătorilor trotinetelor.

Cei care nu respectă regulamentul riscă amenzi între 500 și 1.500 de lei.

După exemplul Buzăului, este posibil ca și alte municipii să analizeze adoptarea unor măsuri similare. În Botoșani, numărul trotinetelor electrice a crescut semnificativ în ultimii doi ani, iar în zona pietonală Unirii – Cuza Vodă – Primăverii sunt frecvente situațiile în care pietonii și copiii sunt puși în pericol.

Rămâne de văzut dacă și autoritățile botoșănene vor urma exemplul Buzăului și vor introduce reguli clare privind circulația trotinetelor electrice în spațiile publice.

Un incendiu puternic a izbucnit, în această după-amiază, într-o gospodărie din localitatea Draxini, comuna Bălușeni, după ce un depozit de furaje s-a autoaprins. Flăcările au cuprins rapid grămada de nutrețuri, iar în câteva minute fumul dens a fost observat de proprietar, care a sunat imediat la 112.

La fața locului au ajuns pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale cu apă și spumă, sprijiniți de membrii Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Bălușeni. Aceștia au constatat că ardea întregul depozit de furaje și au acționat rapid pentru a împiedica extinderea incendiului la construcțiile din apropiere.

Intervenția a fost una de durată, echipajele rămânând pe teren mai bine de trei ore, până la lichidarea completă a focului. În total, aproximativ 35 de tone de furaje au fost distruse. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime, însă pagubele materiale sunt considerabile.

Potrivit pompierilor, cauza probabilă a incendiului a fost încălzirea spontană a furajelor depozitate cu un grad ridicat de umiditate, fenomen frecvent întâlnit în această perioadă, când mulți fermieri grăbesc depozitarea fânului sau a paielor.

Pentru evitarea unor astfel de evenimente, specialiștii ISU recomandă proprietarilor să depoziteze furajele numai după ce au fost uscate în prealabil și să amplaseze nutrețurile la distanță de construcții, surse de foc sau linii electrice. De asemenea, terenul destinat depozitării trebuie îngrădit și curățat de vegetația uscată, iar fumatul sau folosirea focului deschis în apropierea acestora este strict interzisă.

În perioada ianuarie-septembrie 2025, au fost integrate pe piața muncii datorită măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă implementate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani un număr total de 2.487 persoane.

Din totalul persoanelor ocupate până la data de 30 septembrie 2025, 1.165 au peste 45 de ani, 356 au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, 115 au între 30 și 35 de ani, 241 au între 25 și 30 de ani, iar 610 sunt tineri sub 25 de ani. Din totalul persoanelor ocupate, 851 sunt tineri NEETs.

Numărul femeilor încadrate este de 1.076, iar al bărbaţilor de 1.411, ponderea acestora în totalul persoanelor încadrate fiind de 43,27%, respectiv de 56,73 %.

În funcţie de rezidenţă, 1.128 persoane angajate în perioada de referinţă provin din mediul urban, iar 1.359 persoane sunt din mediul rural.

Nivelul de pregătire al persoanelor pentru care a fost identificat un loc de muncă arată că cele mai multe au studii liceale (907), profesionale (633), gimnaziale 622), postliceale (58) iar (197) fiind cu studii universitare. Din totalul persoanelor încadrate prin intermediul AJOFM Botoșani la data de 30.09.2025, un număr de 630 persoane fac parte din categoria celor greu şi foarte greu ocupabile .

Precizăm că încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele AJOFM Botoşani.

În perioada de referință, numărul persoanelor care au beneficiat de asistenţă pentru înregistrarea în evidenţă ca persoane în căutare de loc de muncă, în vederea asigurării protecţiei sociale privind acordarea indemnizaţiei de şomaj sau cuprinderea în măsuri active, a fost de 7.567 persoane.

O slujbă de pomenire pentru victimele incendiului din clubul Colectiv a fost oficiată joi la troița ridicată în fața fostului club, în contextul împlinirii a zece ani de la tragedie.

Slujba de pomenire a fost săvârșită de la ora 10:30, în zona de acces Fabrica Pionerul – Parcul Bucur din sectorul 4 al Capitalei, de către un sobor de preoți de la cimitirele de stat, condus de părintele Ionuț Bărbulescu, protopop al Sectorului 4 din Capitală.

„Am oficiat slujba parastasului pentru tinerii care nu au apucat și nu vor apuca niciodată să îmbătrânească”, a spus părintele protopop.

„Ne-am rugat ca Dumnezeu să-i așeze acolo unde este, așa cum spun rugăciunile Bisericii, fericirea cea neîmbătrânitoare, în împărăția Sa”, a adăugat părintele.

În apropiere, în Biserica „Sfântul Nicolae” – Broșteni, a fost oficiată anterior Sfânta Liturghie.

Memorie vie

Astfel de slujbe de pomenire sunt oficiate anual, încă din 2015, pentru a păstra vie memoria celor 64 de tineri care și-au pierdut viața.

Printre primii care au ajuns la locul tragediei în noaptea de 30 spre 31 octombrie 2015 s-a numărat și un preot ortodox, părintele Vasile Bîrleanu, slujitor la Capela ISU – Dealul Spirii, care a acordat sprijin victimelor și salvatorilor.

Biserica a sprijinit material supravieţuitorii de la Colectiv, oferind alimente şi produse sanitare în patru spitale din Bucureşti. Victimele şi familiile lor au primit și ajutor financiar, atât prin Arhiepiscopia Bucureştilor, cât şi prin celelalte eparhii.