Aproape o sută de persoane din județul Botoșani, în mare majoritate elevi, s-au înscris la Atelierul de Muzică Psaltică, care s-a desfășurat la sfârșitul săptămânii trecute. Evenimentul de o aleasă trăire spirituală a fost încununat de prezența lect. univ. dr. Adrian Sîrbu de la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, fondatorul și dirijorul corului psaltic „Byzantion”. Îndrăgitul profesor a oferit șansa celor prezenți, prin audiții și exemplificări, să aprofundeze câteva noțiuni legate de tehnica vocală psaltică.

Atelierul de Muzică Psaltică, care s-a desfășurat la Botoșani, a fost organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, cu sprijinul Consiliului Județean Botoșani, în parteneriat cu Seminarul Teologic Liceal Ortodox Sf. Gheorghe și cu Biserica Vovidenia.

Cei aproape o sută de participanți au avut parte de toată disponibilitatea profesorului ieșean Adrian Sârbu, care  a creat o atmosferă relaxantă la întâlnirile în cadrul cărora s-a încercat pătrunderea în miezul muzicii psaltice, care a fost pentru multă vreme singura muzică cultă de pe teritoriul României.

„Acesta este modelul bizantin pe care noi l-am părăsit”

Evenimentul cultural-religios a continuat sâmbătă, 4 noiembrie, cu o conferință electrizantă, ,,Rolul artei psaltice în viața parohiei” susținută de lect. Univ. dr. Adrian Sîrbu, la Parohia Vovidenia Botoșani, care  a ținut cu sufletul la gură audiența. Cu tact pedagogic, cu o smerenie copleșitoare, „înarmat până în dinți” cu tainele muzicii bizantine, profesorul Adrian Sîrbu a descris rolul muzicii psaltice în viața bisericii, importanța implicării sincere a psalților și preoților în a crea liantul dintre Altar și credincioși. A îndemnat tinerii să stea aproape de Dumnezeu, de Sfânta Împărtășanie, de strană, folosind aceste pârghii ca pe ca o armă împotriva tumultului specific adolescenței.

„Sunt onorat că o parohie cu multă râvnă pentru muzica psaltică s-a gândit să facă o întâlnire care să nu fie una care bifează an comemorativ, ci să găsim soluții la probleme.

Pregătiți psalți de mici, de la 4-5 ani, chiar din burta mamei lor, prin venirea la sfintele slujbe. Ei vor fi tinerii de mâine care vor duce o slujbă de la cele mai mici până la cele mai grele. Ei vor fi cei care vor popula strana, care se vor căsători, vor naște copii și vor ști că acei copii ai lor nu se poate altfel decât să crească la strană. Acesta este modelul bizantin pe care noi l-am părăsit, l-am uitat și apoi ne trezim că ai noștri copii ascultă manele pe telefoane, în excursii. Faceți educație muzicală și duhovnicească în același timp cu copiii voștri și cea mai de calitate este muzica psaltică. Și o altă muzică de extremă calitate este muzica clasică. Spiritul unui copil care ascultă muzică psaltică, clasică și, aș adăuga muzica populară, se va înălța. Copilul va deveni cult, va deveni spiritual” a îndemnat profesorul Adrian Sîrbu.

Dacă aveți copii, aduceți-i la strană

Îndrăgitul cadru universitar a cerut credincioșilor să se apropie de strană, unde cu smerenie și cu iubire să cânte lui Dumnezeu, pentru că acel loc nu aparține unui profesionist care primește sarcina de a da răspunsurile la slujbe, ci este locul unde poți să ajungi mai aproape de divinitate prin duhul rugăciunii, pentru că muzica psaltică unește. Nu cu cântări, cu tropare și glasuri, ci cu rugăciunea cea cu inima zdrobită și cu post, prin care și frica lui Dumnezeu în inimă se face necontenit.

„Strana nu este pentru cei inițiați, care din egoism și plafonare refuză orice colaborare și ei acolo își execută niște triluri într-un mod elitist. Dumnezeu nu vrea să executăm perfect, pe nu știu care glas, ci vrea să ne unim și să îi cântăm din inimă LUI. Și aceasta trebuie să fie prima investiție în viața unei parohii. Dacă aveți copii, ai preotului, ai psaltului, ai enoriașilor, aduceți-i la strană. Faceți repetiții cu ei, atât cât se poate. Și atunci acești copii vor trece de perioada adolescenței la strană, lângă Împărtășanie, într-un duh de echilibru, în discuții cu ceilalți tineri. Și aceștia vor fi adulții de mâine care tot pe lângă parohie vor fi”, a mai adăugat profesorul ieșean, Adrian Sîrbu.

Muzica bisericească este de la cel care gângurește, de la ce cel care tace și se roagă la profesionistul care conduce corul unei parohii. Toți suntem un glas: Toată suflarea să laude pe Domnul. Și tot prin muzică se transmit învățăturile de credință.

„În viața noastră bisericească, avem și această bucurie de a descifra tainele muzicii. Parohia este, sau ar trebui să fie, o familie. Așa cum într-o familie membrii sunt educați, se cunosc, își schimbă ideile, își definitivează principiile de viață, tot așa în viața parohiei, muzica unește. Ne unește pe toți. Pentru că în muzica bisericească și cel care gângurește și cel care tace și se roagă și profesionistul care conduce corul unei parohii, toți suntem un glas: Toată suflarea să laude pe Domnul. Și tot prin muzică se transmit învățăturile de credință. Rolul muzicii este de a apropia pe om de Dumnezeu. O biserică în care se cântă frumos îl schimbă pe om și îl face mai frumos”, a spus părintele Partenie Apostoaie, în cadrul conferinței.

După două zile pline de încărcătură duhovnicească, evenimentul a continuat cu slujba Privegherii, la Biserica Vovidenia, săvârșită de un sobor de preoți, la care au participat numeroși credincioși din oraș.

Slujbă plină emoție duhovnicească: „N-am mai trăit așa ceva”

Slujba de Priveghere a constat în săvârșirea Vecerniei, a Utreniei și a fost o piatră de încercare, în redarea cât mai autentică a interpretării psaltice, filtrată prin duhul rugăciunii, pentru psalții din Botoșani care au făcut parte din stranele ce au oferit răspunsurile liturgice, având în centrul lor pe însuși profesorul care i-a format să fie vectori de credință autentică în parohiile unde i-a rânduit Dumnezeu ulterior. Cei prezenți au avut parte de momente de maximă intensitate emoțională, care au purtat în componența lor duhul de rugăciune de la slujbele de priveghere de la Sfântul Munte Athos, unde Corul Byzantion este invitat să cânte la hramurile schiturilor românești.

A fost o piatră de încercare a sufletului și a trupului celui rugător, o strădanie duhovnicească de aproximativ 5 ore de rugăciune și cântare. Câțiva dintre foștii elevi ai profesorului ieșean au mărturisit că, deși cântă de mulți ani, nu au simțit niciodată un duh de rugăciune atât de puternic ca la slujba de priveghere de sâmbătă seară.

„Experiența de sâmbătă seară alături de domnul profesor Adrian Sîrbu nu este pentru mine prima de acest fel, dar de fiecare dată când o am retrăiesc acel duh de rugăciune, de asceză și de entuziasm, de energie pozitivă de  a mă ruga, de a mă pune pe un făgaș bun pentru iubirea lui Hristos. Elementele tehnice pe care ni le-a prezentat în cele două zile și în conferință, împreună cu elementele de duh , de concentrare asupra rugăciunii sunt împreună ziditoare pentru o stare care este de dorit a creștinului. Putem să spunem că putem avea această stare oricum? Fără această muzică? Eu unul nu cred, pentru că se simte elementul tehnic făcut cu profesionalism și starea de rugăciune ale domnului profesor și împreună reușește să să ne aducă la o dorință de a trăi întru totul pentru Hristos și pentru ceilalți, cel puțin în acel moment de slujbă în în zilele următoare până ne întinăm cu problemele cotidiene. Fiecare experiență alături de un om cu o pregătire atât tehnică cât și o viață de rugăciune este necesară să fie cât mai des pentru un cântăreț menit să redea starea de rugăciune în biserică prin intermediul acestei muzici în biserică”, a spus după slujba privegherii unul dintre elevii profesorului Adrian Sîrbu, cântăreț la o biserică din municipiul Botoșani.

În loc de epilog

La finalul evenimentului, târziu în noapte, organizatorii au oferit diplome celor mai râvnitori participanți la atelierele de psaltică din cadrul evenimentului.

Organizatorii au dat asigurări că evenimentul nu este unul singular, ci au avansat promisiunea că va deveni o tradiție promovarea muzicii bizantine prin astfel de întâlniri, la care mentor să le fie profesorul universitar Adrian Sârbu, invitație acceptată pe loc de îndrăgitul dascăl.

„Mulțumim pentru cuvintele ce ne emoționează pe toți și ne cheamă în a pune în aplicare ce am primit zilele acestea de la domnul profesor cu dragostea și cu râvna pe care le are pentru cele sfinte, pentru slujirea bisericii din care doresc și eu să mă inspir și să preiau și îmi doresc ca aceste întâlniri să devină o tradiție pentru că simt acest lucru, ca și ceilalți participanți, că ne încurajează să mergem mai departe”, a spus profesorul Gheorghe Bulboacă la finalul conferinței, înainte de rugăciunea care a pus capăt unui eveniment care a aprins în inimile participanților dorința arzătoare de a pătrunde în miezul muzicii bizantine, dar nu oricum, ci cu inimă înfrântă și smerită, pentru că este singurul mod prin care îl putem face pe Dumnezeu să ne asculte.