Zeci de credincioși au umplut, joi seară, până la refuz frumoasa bisericuță din cartierul Rotunda, uniți în duh de rugăciune și cinstire a ocrotitorului spiritual al parohiei, Sfântul Cuvios Antonie cel Mare.

Un sobor impresionant de preoți din municipiul Botoșani, în frunte că părintele protopop Petru Fercal, a oficiat slujba Vecerniei cu Litie, care a marcat începutul sărbătorii. „Acum, acum, slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace, că văzură ochii mei mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor…” a răsunat în lăcașul de cult închinat Sfântului Antonie, din glasurile și din harul a peste douăzeci de preoți care au evlavie la acest sfânt ce s-a nevoit și a sfințit pustia Egiptului.

Răspunsurile la strană au fost oferite de un grup de psalți, de la mai multe parohii din municipiul Botoșani, imnurile de slavă completând frumusețea slujbei.

La finalul slujbei, prin rugăciunea Litiei, au fost binecuvântate pâinea, grâul, vinul și untdelemnul, elemente folosite în cultul divin public.

Cuvântul de învățătură i-a aparținut protopopului Petru Fercal.

Părintele paroh al Bisericii Sfântul Antonie, Dumitru Butnariuc, a mulțumit credincioșilor, cu această ocazie, pentru prezența la slujbe și pentru osteneala și deschiderea de care dau dovadă în încercarea de a lăsa ceva în urmă, pentru generațiile viitoare, care să servească drept mărturie a credinței creștine fierbinți și lucrătoare în viețile enoriașilor parohiei din cartierul Rotunda.

Seara s-a încheiat cu o manifestare a bucuriei și iubirii creștine, enoriașii parohiei oferind participanților la slujbă pachete cu bunătăți pregătite de gospodine și vin fiert.

Sărbătoarea a continuat, vineri, în ziua de prăznuire a Sfântului Antonie cel Mare, cu Sfânta și dumnezeiasca Liturghie, oficiată de un sobor impresionant de preoți, în frunte cu fostul protopop de Hârlău, Nicolae Crăciun.

Biserica a fost plină ochi de credincioșii care an de an sunt parcă tot mai mulți la hramul acestei cochete biserici. Cu toții, cler și credincioși, au înălțat rugăciuni lui Dumnezeu în cadrul unei slujbe tulburător de frumoasă, cum numai Sfânta Liturghie poate fi.

La strană, au dat răspunsurile mai mulți cântăreți de la bisericile din Botoșani.

La final,părintele Nicolae Crăciun a rostit o predica „electrizantă”, încercând să pună la sufletul credincioșilor importanța luptei cu ispita de tot felul, asemeni Sfântului Antonie care a ieșit biruitor. Părintele a accentuat ideea că biserica este formată de fapt din credincioșii care se roagă cu evlavie la sfintele slujbe, totodată felicitând și progresul remarcabil înregistrat an de an în ce privește înfrumusețarea lăcașului de cult, prin contribuția credincioșilor și strădania neobositului preot paroh, Dumitru Butnariuc.

Scurt istoric

Din încredințarea IPS Părinte Mitropolit Daniel, în anul 1997 a luat ființă parohia cu hramul „Sf. Cuvios Antonie cel Mare”, care s-a desprins  din parohia „Sf. Trei Ierarhi”.

În anul 2001, la 1 octombrie, a fost numit prin transfer de la parohia „Sf. Prooroc Ilie Tezviteanul”, Negreni, Protopopiatul Săveni, actualul preot paroh, Dumitru Butnariuc,
La 25 decembrie 2001, în prima zi de Crăciun, s-a slujit pentru prima oară Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în mijlocul credincioșilor din această parohie.

Prin grija p.c. Protopop Lucian Leonte și a p.c.pr. Marian Timofte, actual consilier administrativ al Arhiepiscopiei Iașilor, parohia ,,Sf. Antonie’’ a primit ca donație din partea parohiei ,,Sf. Treime’’, Botoșani, păstorită de p.c. Marian Timofte, o capelă de lemn ce a fost reansamblată în cartierul Rotunda.

Începând cu anul următor s-au făcut demersurile pentru obținerea autorizației de construcție pentru biserica din zid. Lucrările propriu-zise au început la 24 mai 2004, sfințirea locului și punerea pietrei de temelie s-au realizat pe data de 25 septembrie de către p.c. Prot. Lucian Leonte, ca delegat al IPS. Daniel.

Biserica ,,Sfântul Antonie cel Mare și Sfântul Pantelimon” a crescut de la an la an în rugăciunile comune ale enoriașilor și preotului păstor Dumitru Butnariuc. A devenit prin contribuția financiară a tuturor și a devotamentului și muncii neobosite a slujitorilor de la altar un adevărat colț de Rai, mai ales de când pictura bisericii a fost desăvârșită.