Marți, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Bucecea au oprit pentru control, în localitatea Bucecea, un atelaj hipo, condus de către un tânăr, de 34 de ani, din aceeași localitate, care transporta material lemnos.

În urma verificărilor efectuate de polițiști, s-a constatat faptul că acesta nu deținea documentele legale de proveniență și transport.

Tânărul a fost sancționat contravențional pentru nerespectarea prevederilor Legii 171/2010, iar cantitatea de aproximativ 2 metri cubi de material lemnos a fost supusă confiscării.

Marți, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Dorohoi, împreună cu polițiști din cadrul Secțiilor de Poliție Rurală nr. 4 Dorohoi, nr. 5 Mihăileni și nr. 6 Pomârla au organizat o acțiune pentru menținerea unui climat de ordine și siguranță publică și prevenirea infracțiunilor stradale, în localitatea Dorohoi.

În cadrul activităților desfășurate, au fost legitimate 70 de persoane și oprite pentru control, 53 de autoturisme, iar în urma neregulilor constate au fost aplicate 39 de sancțiuni contravenționale în valoare de aproximativ 5.000 de lei.

Sancțiunile au fost aplicate pentru abaterile la regimul rutier.

La acțiune am beneficiat și de sprijinul jandarmilor.

Marți, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani au organizat o acțiune pentru asigurarea unui climat de ordine și siguranță publică, creșterea vizibilității elementului polițienesc și verificarea respectării normelor rutiere în zona unităților de învățământ, pe raza municipiului Botoșani.

În cadrul activităților desfășurate, au fost legitimate 50 de persoane și verificate 10 autoturisme, fiind aplicate 4 sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea prevederilor OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în valoare de peste 5.000 de lei.

În același context, au fost verificate 22 de unități de învățământ și au fost controlați și instruiți 17 agenți de pază.

Totodată, polițiștii au verificat 7 unități de alimentație publică aflate în proximitatea școlilor , prilej cu care au instruit 7 administratori publici cu privire la respectarea legislației privind interdicția comercializării produselor din tutun, alcool și energizante către minori.

Acțiunea a avut un rol preventiv, cu accent pe creșterea vizibilității elementului polițienesc în zona unităților de învățământ, cu scopul descurajării oricăror fapte antisociale.

Eminescu este el însuși, în sine, elogiul și lauda poporului român, afirmă președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, într-o declarație acordată AGERPRES cu ocazia Zilei Culturii Naționale, subliniind că este necesar să ne prețuim valorile ”așa cum sunt ele”, să ne cultivăm limba ”ca un fagure de miere” peste tot, în țară și în lume.

”Faptul că sărbătorim cultura de ziua lui Mihai Eminescu nu este o întâmplare. Dintre toți creatorii spirituali români, cel mai reprezentativ este, fără îndoială, Eminescu. El nu a fost declarat prototipul sau simbolul culturii românești de către vreo instanță și nici impus de vreo instituție a statului, ci de viața însăși, de marea personalitate colectivă a poporului român și, prin urmare, el nu poate fi judecat, admonestat ori coborât de pe piedestal prin voința cuiva. Eminescu exprimă în opera sa, in nuce, întreaga istorie a culturii românești și europene. Eminescu are versuri clasice precum cele ale lui Ovidiu, cel înveșnicit la Tomis. El cântă dragostea galantă și onoarea cavalerilor medievali ca odinioară trubadurii și truverii, el detaliază Evul Mediu al lui Alexandru cel Bun, de la 1400, așa cum făcea Victor Hugo, în ‘Notre-Dame de Paris’, pentru spațiul francez”, arată Ioan-Aurel Pop.

Eminescu, spune academicianul, anticipează și lumea viitorului, criticând scena politică, proiectând, prin perceperea vitezei luminii și prin universul ideatic al unei lumi în eternă mișcare, creația culturală și științifică românească în cel de-al treilea mileniu.

”Eminescu, născut la o dată precisă (15 ianuarie 1850) și într-un loc anume (în Țara de Sus a Moldovei), și-a încheiat scrisul odată cu vârsta sa christică pământească, dar a fost atins de aripa de înger a eternității. Eminescu este european pentru că exprimă esența spiritului românesc și este cel mai reprezentativ creator român fiindcă s-a încadrat în numitorul comun european”, a spus Ioan-Aurel Pop.

Eminescu, remarcă președintele Academiei, nu are nevoie de laude sau de elogii.

”Eminescu este el însuși, în sine, elogiul și lauda poporului român. De aceea, data nașterii ‘băietului’ care-și plângea dascălul la Cernăuți în 1866 este și Ziua Culturii Naționale pentru români. Complexele noastre sunt legate de amploarea, nu de valoarea creației culte românești, iar amploarea este limitată de mulți factori, inclusiv de circulația limitată a limbii române. Cu toate acestea, este firesc ca noi ‘locului să ne ținem’, să ne prețuim valorile așa cum sunt ele, să ne cultivăm limba ‘ca un fagure de miere’ peste tot, în țară și în lume, fără ostentație, așezându-le pe toate în concertul intelectual european”, a îndemnat Ioan-Aurel Pop.

Ziua Culturii Naționale este și sărbătoarea limbii în care se exprimă această cultură.

”Academia Română se străduiește de peste un secol și jumătate să creeze cultură, să valorifice creația intelectuală românească validată, cea din toate timpurile, și să pregătească premisele operelor noastre spirituale din viitor. Astăzi, Ziua Culturii Naționale este și sărbătoarea limbii în care se exprimă această cultură, este sărbătoarea creației spirituale, ca formă superioară de exprimare a valorilor sufletului, de către marii creatori. Le aducem tuturor omagiul nostru și, cu precădere, celui care a așezat pe un piedestal de neatins versul și limba românească, lui Mihai Eminescu”, a transmis președintele Academiei Române, care consideră ”natural” ca în Republica Moldova, a cărei limbă oficială este tot cea în care a scris Eminescu, Ziua Culturii Naționale să fie aceeași cu sărbătoarea omonimă din România.

Începând cu data de 15 ianuarie 2011, cultura română beneficiază de o sărbătoare oficială, cu statut național, stabilită la data aniversării poetului Mihai Eminescu. Ziua Culturii Naționale a fost inițiată de academicianul Eugen Simion, președinte al Academiei Române la acea dată, și legiferată de Parlamentul României în anul 2010. Ajunsă la cea de-a XVI-a ediție, Ziua Culturii Naționale este celebrată în toate comunitățile locuite de români, în interiorul sau în afara granițelor țării. AGERPRES