Se împlinesc astăzi, 11 septembrie 2022, 21 de ani de la atentatele din New York. Aproape 3.000 de oameni și-au pierdut atunci viața, iar printre ei sunt și 5 români, relatează alba24.ro.

Joshua Poptean emigrase din România la vârsta de 17 ani, alături de familia sa, originară din orașul din Apuseni.

Atenție! Imagini cu puternic impact emoțional.
Atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 din SUA au constat într-o serie de deturnări de linii aeriene şi atacuri sinucigaşe comise de 19 militanţi asociaţi grupului extremist islamic Al-Qaida.

Atacurile împotriva oraşului New York şi Washington, D.C., care au declanşat un efort enorm al Statelor Unite de combatere a terorismului, au fost considerate cele mai letale atacuri teroriste asupra solului american din istoria statului, conducând, după cum spune FBI, la schimbări de amploare în abordările şi operaţiunile antiteroriste din SUA şi din întreaga lume, menţionează site-ul https://www.fbi.gov/.

Atentatele de la World Trade Center: Filmul evenimentelor

La 11 septembrie 2001, la ora locală 8.46 (15.45 – ora României), un avion de pasageri B-767 al companiei American Airlines (zbor 11) loveşte unul dintre turnurile gemene de 110 etaje al complexului World Trade Center din New York (Turnul de Nord), toate persoanele aflate la bord murind pe loc, conform site-urilor https://millercenter.org/ şi https://www.aarp.org/.

În aceeaşi zi, la ora 9.03, un al doilea avion deturnat, un B-737 al companiei United Airlines (zbor 175), loveşte cel de-al doilea turn – Turnul de Sud, provocând moartea tuturor pasagerilor de la bord.

Un al treilea avion (zborul 77) se prăbuşeşte în Pentagon la ora locală 9.37, toţi pasagerii de la bord fiind ucişi instantaneu, alături de personalul civil şi militar din clădire, mai scriu sursele citate.

La ora 10.03, în apropiere de Shanksville, Pennsylvania, 40 de pasageri şi membri ai echipajului de la bordul zborului 93 al United Airlines au murit, atunci când avionul s-a prăbuşit într-un câmp, conform https://edition.cnn.com/.

În total, la 11 septembrie 2001 şi-au pierdut viaţa 2.977 persoane în New York City, Washington, Pennsylvania, conform https://edition.cnn.com/ şi https://www.bbc.com/.

Români care și-au pierdut viața în atentatele de la World Trade Center. Povestea lui Eugen

Cinci cetăţeni americani de origine română și-au pierdut viața în atentatele din 11 septembrie: Eugen Gabriel Lazăr, Corina şi Alexandru Liviu Stan, Joshua Poptean şi Ana Fosteris.

Eugen Gabriel Lazar s-a născut în anul 1974 și a emigrat în New York în anul 1985, împreună cu familia sa, din cauza opresiunilor regimului comunist din România acelei perioade.

Copil curios, elev și student merituos, acesta a absolvit Summa Cum Laude Universitatea Coper Union din statul New York, obținând titlul de inginer.

El era angajat ca programator al firmei de software eSpeed, ce avea sediul într-unul din Turnurile Gemene.

În momentul atacului, Eugen se afla în biroul său de la etajul 103 și astepta un răspuns prin e-mail din partea iubitei sale, Siu.

Potrivit caracterizării realizate de cotidianul The New York Times, Eugen a fost o persoană curioasă.

”Mereu își punea întrebarea cum funcționează lucrurile, era în mod continuu în căutarea cunoașterii”, spune Siu, prietena sa, designer grafic, pe care o cunoscuse cu ani în urmă, în timpul unei excursii cu cortul în munții Catskills.

Era fascinat de muzică și de felul în care aceasta este percepută de către oameni. Bucătar și brutar priceput, obișnuia să gătească mereu clătite împreună cu Siu.

În ultimul weekend petrecut împreună, cei doi au fost la o cină la restaurantul lor preferat din cartierul Soho.

Corina și Alexandru Stan, au ajuns acolo prin Loteria Vizelor

Corina (31 de ani) si Alexandru Liviu Stan (34 de ani) lucrau împreună la compania americană Cantor Fitzgerald, care deținea și firma eSpeed.

Cei doi ajunseseră în Statele Unite în anul 1995, prin programul Loteria Vizelor. Se căsătoriseră în 1996, iar cu putin timp înaintea atentatului își reînoiseră jurămintele, avuseseră o petrecere, iar apoi a urmat o vacanță.

Corina și Alex se făceau mereu remarcați de către oamenii din jur prin seriozitatea și sârguința de care dădeau dovadă.

Munceau foarte mult și se bucurau de ceea ce considerau a fi șansa de a putea trăi ”visul american”.

”Am lucrat cu Alex și Corina la Cantor Fitzgerald. Amândoi erau oameni buni, inteligenți și plăcuți. Este greu să nu te gândești la ei din când în când, mai ales din cauza tragediei pe care au înfruntat-o împreună, ca soț și soție”, mărturisește una dintre persoanele care i-a cunoscut, pe site-ul 9-11 Heroes.

Emigrant din Abrud, mort în atentate

Joshua Poptean, în vârstă de 37 de ani, emigrase din România la vârsta de 17 ani, alături de familia sa, originară din Abrud.

Înainte de a se muta în statul New York, a locuit în Portland, Oregon. Joshua a fost inițial șofer de taxi, apoi a învățat tâmplărie și a devenit coordonator de proiect al firmei de construcții Bronx Builders.

Se afla în interiorul clădirii World Trade Center pentru a participa la o întâlnire cu niște posibili clienți.

The New York Times îl descrie ca fiind un om credincios, cunoscut pentru dorința sa de a munci, corectitudinea, loialitatea și simțul său al umorului.

Joshua a fost membru al Gărzii Naționale vreme de patru ani, lucru cu care se mândrea.

Ana, românca îndrăgostită de New York

Ana Fosteris (58 de ani) lucra ca agent de asigurări la compania Aon Corp. Conform unui interviu luat soțului său, Michael, de postul de televiziune News 12 Long Island, Ana ”considera New York-ul drept cel mai grozav loc din lume”.

Cei doi se cunoscuseră în România și erau căsătoriți de aproximativ treizeci de ani.

Alături de cei cinci a murit și un cetățean moldovean, Arkady Zaltsman, celebru architect, după ale cărui planuri a fost construit Palatul Parlamentului din Chișinău.

Arkady emigrase în New York împreună cu soția, Zhanna Galperina și fiica lor Laura, în anii 1990. Cei trei se stabiliseră apoi în Midwood, Brooklyn. El era angajat al firmei Skidmore, Owings & Merrill, o importantă firmă de arhitectură.

Copii din România, prezenți în America, în perioada atentatelor

În 2001, în perioada atentatelor, în America se afla și un grup de 42 de copii din România (Alba), membri ai unui cor ce făcea un turneu în Statele Unite.

Aceștia fuseseră în vizită la World Trade Center, cu câteva zile înainte de tragedie, la aproximativ aceeași oră a atentatelor.

În 11 septembrie, se aflau la circa 70 de kilometri de New York. Imediat după atentate, liniile de comunicație nu puteau fi utilizate, astfel încât nu au putut lua legătura cu familiile, pentru a-i asigura că sunt în siguranță.

De asemenea, au fost nevoiți să mai rămână în Statele Unite încă zece zile după data de 13 septembrie, când era programată revenirea în țară.

Între timp, s-au implicat în acțiunile caritabile organizate în sprijinul familiilor celor decedați în atentate.

Au susținut concerte caritabile pentru familiile pompierilor care și-au pierdut viața în perioada intervențiilor de atunci.

Pierderi de miliarde de dolari după prăbușirea turnurilor gemene

Costul estimat pentru execuţia planului atacurilor de pe 11 septembrie ar fi fost, potrivit CNN, de 500.000 de dolari.

De asemenea, pierderea estimată în primele 4 săptămâni, după ce turnurile gemene s-au prăbuşit, a fost de 123 de miliarde de dolari.

40 de miliarde de dolari au fost direcţionate către pachetele de urgenţă pentru combaterea terorismului, aprobate de Congresul Statelor Unite pe 14 septembrie 2001.

Alte 15 miliarde de dolari au reprezentat ajutor financiar pentru companiile aeriene şi 9,3 miliarde de dolari, costul asigurărilor după atacurile de pe 11 septembrie, potrivit sursei citate.

În 2006, au început lucrările de construcţie la noul World Trade Center pe locul fostului World Trade Center.

Clădirea a fost deschisă oficial la 3 noiembrie 2014. S-au construit, de asemenea, Muzeul Naţional 11 Septembrie din New York City, Memorialul Pentagon din comitatul Arlington, Virginia, şi Memorialul Naţional Flight 93 pe un câmp de lângă Shanksville, Pennsylvania, conform https://www.911memorial.org/.

Teroriști capturați sau uciși

S-a aflat de la pasageri care au telefonat din avioane că, în timpul deturnării aparatelor de zbor, teroriştii ar fi folosit armele pentru a înjunghia sau ucide piloţii de avion, stewarzi şi pasageri şi că s-au utilizat gaze lacrimogene, conform New York Times şi CNN.

La mai puţin de o lună după atacurile din 11 septembrie, preşedintele american George W. Bush a anunţat declanşarea unei operaţiuni militare împreună cu Marea Britanie, susţinută ulterior de o coaliţie internaţională, în vederea eradicării Al-Qaida şi prinderii lui Osama Bin Laden, consideraţi responsabili de atentate.

Cu toate acestea, abia în 2011, trupele americane l-au localizat şi l-au ucis pe Bin Laden în Pakistan. Presupusul planificator al atacurilor din 11 septembrie, Khalid Sheikh Mohammad, a fost, la rândul său, arestat în Pakistan, în 2003.

De atunci a fost ţinut în custodia SUA şi încă aşteaptă procesul, scrie https://www.bbc.com/.

La rândul său, Consiliul NATO a precizat, la 12 septembrie 2001, că, dacă se stabileşte că acest atac a fost îndreptat din străinătate împotriva Statelor Unite, acesta va fi tratat ca o acţiune în temeiul articolului 5 din Tratatul de la Washington, care prevede că un atac armat împotriva unuia sau mai multor aliaţi sau ţări din Europa sau America de Nord vor fi considerate un atac îndreptat împotriva tuturor aliaţilor. La scurt timp, în octombrie 2001, NATO a decis invocarea art. 5 din Tratat, conform https://www.nato.int/.

Numeroase state, inclusiv România, s-au alăturat efortului Statelor Unite de a elimina fenomenul terorist.

Numeroşi terorişti au fost capturaţi sau ucişi în timpul operaţiunilor militare, iar în mai multe state, persoane implicate în activităţi teroriste au fost trimise în faţa justiţiei, mai scrie sursa citată.

La sfârşitul anului 2002, s-a înfiinţat, în SUA, Comisia Naţională de Anchetă a Atentatelor Teroriste împotriva Statelor Unite (Comisia 9/11).

La 22 iulie 2004, Comisia 9/11 a publicat un raport final prin care a concluzionat că 15 dintre cei 19 atacatori provin din Arabia Saudită, dar că „nu a găsit dovezi că guvernul saudit sau înalţi oficiali saudiţi au finanţat în mod individual organizaţia”, pentru a conspira în atacuri, aşa cum s-a crezut.

Mohamed Atta, liderul atacurilor, era din Egipt, alţi doi terorişti erau din Emiratele Arabe Unite, iar unul din Liban. Toţi cei 19 atacatori erau membri ai organizaţiei teroriste Al-Qaida, condusă de Osama bin Laden.

În plus, în timp ce au avut loc întâlniri între reprezentanţii Al-Qaida şi oficiali ai guvernului irakian, grupul nu a avut dovezi credibile că Saddam Hussein a asistat Al-Qaida la pregătirea sau executarea atacurilor din 11 septembrie, s-a mai arătat în raport, conform https://www.9-11commission.gov/.

Prezența americană în Afganistan și retragerea ultimelor trupe

Prezenţa americană în Afganistan a fost consfiinţită prin misiunea de securitate condusă de NATO, Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate.

ISAF a fost stabilită prin Rezoluţia 1386 a Consiliului de Securitate al ONU la 20 decembrie 2001, în urma Acordului de la Bonn, notează https://www.nato.int/.

ISAF a avut, la început, misiunea de a asigura securitatea Kabulului şi a zonelor înconjurătoare, înlăturând prezenţa talibanilor, Al-Qaida şi a facţiunilor în conflict şi de a permite stabilirea Administraţiei Afgane de Tranziţie, conduse de Hamid Karzai.

În octombrie 2003, misiunea ISAF s-a extins în tot Afganistanul. Din 2006, ISAF a fost implicată în operaţiuni de luptă mai intense în sudul Afganistanului, tendinţă ce a continuat în 2007 şi 2008.

Misiunea s-a încheiat în 2014, când s-a considerat că procesul de tranziţie în Afganistan s-a finalizat, conform sursei citate.

A fost lansată, astfel, o nouă misiune mai mică, non-combat („Resolute Support”), pentru a oferi instruire suplimentară, sfaturi şi asistenţă forţelor şi instituţiilor de securitate afgane.

După aproape 20 de ani de prezenţă în Afganistan, Statele Unite şi NATO au început, la 1 mai 2021, retragerea ultimelor trupe din Afganistan, din cadrul misiunii de instruire „Resolute Support” (instituită în 2015 şi finalizată la 30 august 2021), lăsând ţara într-un viitor incert, pe fondul atacurilor în creştere ale insurgenţilor talibani, conform relatării DPA.

Talibanii au lansat ofensiva în Afganistan după ce preşedintele Afganistanului, Ashraf Ghani, a fugit din ţară, guvernul afgan a căzut, iar talibanii au preluat complet controlul ţării.

Aceştia au ocupat, pe 15 august 2021, capitala Kabul, după ce au acaparat restul ţării.

În 16 august 2021, preşedintele american Joe Biden a declarat, în prima sa intervenţie publică după ce Afganistanul a căzut în mâna talibanilor, că „apără ferm” decizia retragerii trupelor americane, conform AFP.

„Misiunea noastră în Afganistan nu a fost niciodată menită să construiască o naţiune. Nu a fost niciodată menită să creeze o democraţie centralizată unificată”, a susţinut preşedintele SUA, care a adăugat că singurul obiectiv, care este valabil şi astăzi, şi a fost întotdeauna, este acela de a împiedica comiterea unui atac terorist pe teritoriul american.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

surse: Agerpres, Mediafax, surse deschise

sursă foto: captură video Youtube