Connect with us

Actualitate

Viața medievalilor din vremea marilor domnitori: „Foametea, atât de mare că unii și-au întreținut viața cu carne de om”

Publicat

Publicitate

Cei mai faimoși domnitori medievali au lăsat posterității castele și cetăți prețioase, întinse pe cuprinsul României, însă cei care le vizitează și le admiră arhitectura spectaculoasă și-ar putea face o idee greșită despre viața de zi cu zi a celor mai mulți medievali, scrie ADEVĂRUL.

În secolele XV-XVI, Transilvania, Moldova și Muntenia păreau să treacă, potrivit unor istorici, prin „evul mediu întunecat”, deși au păstrat de atunci amintirea unora dintre cei mai faimoși domnitori din istoria românilor: Ioan de Hunedoara, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare.

Traiul zilnic al medievalilor era cel mai adesea marcat de lipsuri și brutalitate, de primejdii la tot pasul, speranța de viață era extrem de redusă iar mortalitatea infantilă atingea cote extrem de ridicate.

Epidemiile, războaiele și calamitățile naturale duceau la adesea pustiirea unor regiuni, iar în fața evenimentelor neașteptate, oamenii rămâneau adesea fără apărare.

Tratamentele pentru boli erau aproape necunoscute. Potrivit unor istorici, atunci când se îmbolnăveau sau erau răniţi, medievalii puteau cere ajutorul vracilor, călugărilor sau bărbierilor, însă tratamentul primit şi intervenţiile la care erau supuşi le provocau adesea chinuri şi moarte.

Intervențiile chirurgicale erau rare. Cele mai comune dintre ele urmăreau „scoaterea sângelui rău” – ce ar fi dus la revigorarea trupului, trepanaţia – pentru dureri de cap, operaţiile fără anestezice de cataractă, cauterizare cu fierul înroşit a hemoroizilor, scoatere pietrelor din vezica urinară

Publicitate

Tortura, cruzimile și vânătoarea de vrăjitoare erau acceptate de medievali și uneori deveneau forme de divertisment pentru mulțime. Condamnările la moarte erau executate în pieţele publice, în mijlocul mulţimilor, iar agonia victimelor era prelungită. Instrumentele de tortură, de o diversitate nelimitată făceau parte din arsenalul anchetatorilor, inchizitorilor şi al călăilor şi erau folosite cu orice ocazie, notează ADEVĂRUL.

Tortura, practică obișnuită în Transilvania

Femeile nu erau exceptate de la chinuri, iar câteva instrumente le-au fost rezervate în mod special. Adesea, ele erau ucise sub acuzaţia de adulter sau vrăjitorie, iar cu ajutorul fiarelor aflate la îndemâna inchizitorilor, „dovezile” necesare condamnărilor erau uşor de găsit.

Vrăjitoarele erau învinuite pentru calamităţile din regiune, pentru dezastrul recoltelor, pentru moartea sau îmbolnăvirea localnicilor şi pentru farmecele asupra bărbaţilor. O simplă mărturie le putea aduce pieirea.

În Transilvania, primele procese împotriva vrăjitoarelor au fost înregistrate în secolul al XIII-lea, arăta cercetătoarea Maria Roşu.

Acuzaţii erau puşi să care fierul încins, iar în timpul torturii, mărturiseau dacă au făcut sau nu farmece. Cei „dovediţi” ca practicanţi ai magiei erau arşi pe rug. Prigoana femeilor bănuite că practică vrăjitoria a continuat şi în secolele următoare în Transilvania, încurajată şi de dorinţa autorităţilor şi a societăţii de a găsi ţapi ispăşitori pentru situaţia socială dezastruoasă sau pentru necazurile comunităţilor, mai scrie ADEVĂRUL.

Și morții erau bănuiți că puteau contribui la situația nefastă a medievalilor. Oamenii suspectaţi că după moarte pot reveni printre cei vii sub forma unor spirite necurate nu mai aveau linişte „nici în mormânt”.

Decedaților li se băteau cuie la încheieturile mâinilor şi picioarelor sau în burtă, alții erau traşi în ţepe sau măcelăriți. Ficatul şi inima „suspecţilor” erau arse şi uneori consumate de chiar de către familiile lor.

Transilvania – o uriașă fortăreață păzită de munți

Eruditul Anton Verancsis a călătorit în Transilvania la mijlocul secolului al XV-lea, a locuit în cetatea Alba Iulia, și a lăsat posterității o descriere amănunțită a regiunii. Autorul remarca faptul că ținuturile Transilvaniei erau protejate de Carpați și extrem de bogate în resurse naturale.

„Transilvania este întărită pe dinăuntru de felurite obstacole, ba ale munților, ba ale apelor și drumurilor și e păzită în afară în toate direcțiile de munții cei mai înalți și abrupți, cum dacă ar fi înconjurată de zidurile cele mai puternice. Prin ea însăși ar putea să îndestuleze cu grâne în cea mai mare parte puterea turcească și să o întrețină cu ajutoare bănești, atât de mănoasă este în bucare, îmbelșugată în vii, bogată în vite și plină de tot felul de minereuri de metale și de sare”, arăta cărturarul din secolul al XVI-lea.

Deși considerată o țară rodnică, Transilvania a trecut prin perioade cumplite la sfârșitul secolului al XV-lea.

„Au fost zece ani tulburi, de revolte și distrugeri nemaiauzite, de invazii ale haiducilor și turcilor, de jafuri ale valonilor și tătarilor, de pârjolirile făcute de români, iar calamitățile naturale, distrugerile și epuizarea populației au provocat o foamete atât de mare încât unii oameni nenorociți și-au întreținut viața nefericită cu carne de om. Nici anul 1608 nu a fost scutit de calamități, pentru că a fost pricinuit de o molimă, dar anul acesta a alinat altfel mizeriile celor dinainte”, informa istoricul Szilágyi Sándor (1827-1899), într-un volum despre principele transilvan Gabor Bethlen, se relatează în ADEVĂRUL.

Cum arătau satele Moldovei în secolul al XV-lea

Mult mai vulnerabile în fața invaziilor turcești, secătuite de războaie în epoca medievală, Moldova și Muntenia se aflau într-o stare mult mai cumplită decât Transilvania în secolul al XV-lea.

Din cauza turcilor, localnicii nu aveau dreptul să își întemeieze cetăți și să își împrejmuiască orașele cu ziduri și întărituri, puterea lor de apărare stând în vitejia localnicilor, arăta eruditul Anton Verancsis

„Orașe nu sunt deloc în aceste țări și nici civilizație orășenească și nici clădiri mai impunătoare. În Molodova sunt doar trei cetăți de piatră, în primul rând Suceava, reședința domnească, apoi Hotinul și Neamțul, unul așezat la granița secuilor, iar ceălalt la cea a Poloniei. Satele arată ca niște colibe de păstori împrăștiate peste tot locul, târgurile nu sunt întărite cu niciun fel de îngrădituri, iar casele țărănești sunt puțin ridicate de la pământ și făcute din lemn, lipite cu lut și acoperite cu paie și stuf. În Țara Românească, Târgoviște este singurul oraș mai însemnat, destul de întins și capitala țării și mai sunt două cetăți de piatră. Celelalte toate sunt aproape ca în Moldova”, informa cronicarul.

Obiceiurile locuitorilor celor două țări erau barbare, pentru acele vremuri, arăta eruditul. „Oamenii sunt foarte puțin primitori, nu sunt supuși niciunei reguli, socotesc că nu este lucru mare să faci moarte de om, sunt lacomi de bani și născuți pentru furt, Nu sunt arătoși nici ca statură, nici ca înfățișare. Sunt negricioși la chip, cu plete și barbă, de o înfățișare foarte aspră și sunt foarte răbdători la orice munci și lipsuri”, arăta Anton Verancsis.

Cruzimea cu care se manifestau unii dintre voievozi față de supuși devenise legendară. Vlad Ţepeş (1431 – 1476) era acuzat de cronicarii turci de ordonarea mai multor masacre.

„Era un tiran neîndurător faţă de ghiauri. Cruzimea lui era atât de mare, încât dacă un om dintr-un sat săvârşea vreo nelegiuire, îi trăgea în ţeapă pe toţi locuitorii acelui sat, bărbaţi, femei şi copii la un loc”, arăta cronicarul otoman Tursun Bei, contemporan domnitorului,

Cei mai mulți voievozi ai vremii se puteau bucura, însă, de doar de câțiva ani de domnie, încheiați tragic, din cauza numeroaselor comploturi care duceau adesea la asasinarea lor, arăta Anton Verancsis, citat în volumul „Călători străini despre Țările Române” (volumul I, 1968).

Castelul Corvinilor din Hunedoara. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

AJPIS Botoșani: Plăți de peste 35 milioane de lei pentru alocații, indemnizații de creștere a copilului și stimulent de inserție

Publicat

Publicitate

Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Botoșani a virat fondurile necesare pentru plata principalelor beneficii de asistență socială aferente lunii ianuarie 2026, destinate unui număr de 81.899 de beneficiari, în valoare totală de 35.692.829 de lei.

Plățile pentru alocații, indemnizații de creștere a copilului și stimulent de inserție au fost efectuate din data de 6 februarie 2026, pentru beneficiarii care au optat pentru primirea sumelor în cont bancar, iar începând cu data de 10 februarie vor fi achitate plățile pentru beneficiarii care au optat să primească dreptul prin mandat poștal.

De asemenea, aproximativ 10, 6 milioane de lei vor fi virați, începând cu 13 februarie 2026, de către AJPIS Botoșani, pentru plata drepturilor aferente celor 17.290 persoane cu dizabilități.

Începând cu 20 februarie 2026, vor fi efectuate plățile și pentru celelalte beneficii de asistență socială, după cum urmează: alocație lunară de hrană pentru persoanele cu HIV/SIDA, alocație de plasament, indemnizație lunară de hrană pentru persoanele cu TBC și venit minim de incluziune.

 

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Credincioșii botoșăneni, în rugăciune la sărbătoarea Sfântului Haralambie, ocrotitorul Bisericii „Izvorul Tămăduirii”

Publicat

Publicitate

Sfântul Haralambie este prăznuit de Biserica Ortodoxă pe 10 februarie. Numele sfântului este de origine greceasă, fiind compus din cuvintele „haris” (har) si „lampos” (lumina, strălucire), drept pentru care el ar putea să însemne „strălucire a harului”. cunoscut ca izbăvitor de ciumă şi de foamete, apărător al oamenilor, animalelor și a țarinilor.

Și în județul Botoșani este o biserică care de ziua acestui sfânt îmbracă haină de sărbătoare și îl cinstește prin popas de rugăciune impresionant prin evlavie și participare. Mai precis, biserica se află în municipiul Botoșani, o mare binecuvântare pentru micuța comunitate din Parcul Tineretului, cartier mărginaș al orașului, care are ca hram principal Izvorul Tămăduirii. Noul preot paroh, pr. Daniel-Constantin Țăranu, protopop misionar, a adus un suflu nou prin venirea sa, după plecarea la Domnul a părintelui ctitor Ionică Alupoaiei. Oamenii au făcut, la propriu, scut în jurul preotului lor, fiind prezenți în număr mare la slujbe, uniți de aceeași dragoste pentru biserică și de recunoștința față de jertfa celui care a ridicat acest sfânt locaș „cu bănuțul văduvei”. Nici în ziua hramului Sfântului Haralambie nu au făcut rabat de la această rânduială a inimii.

Fiind hramul secundar, încă sunt mulți botoșăneni care nu știu că au șansa să se roage în casa ocrotită de sfânt chiar în orașul lor. Dacă Maica Domnului este Izvor al  Tămăduirii, Sfântul Haralambie este ocrotitorul săracilor şi al bolnavilor. Nici nu se putea o asociere mai potrivită de hramuri pentru o biserică sau parohie, cum este acest lăcaș de cult, cele două sărbători îmbinând latura  liturgică  cu  aceea  social-filantropică.

Primul hram al Sfântului Haralambie sărbătorit cu noul paroh al Bisericii „Izvorul Tămăduirii”

Sărbătoarea a început încă de luni seară, cu slujba Vecerniei cu Litie, oficiată de un sobor de preoți din municipiul Botoșani și localitățile limitrofe. Un sobor impresionant de preoți a cerut în rugăciune mijlocirea Sfântului Haralambie în biserica ctitorită de părintele Ioan Alupoaiei cu bănuțul văduvei. Creștinii au participat în număr mare și anul acesta, demonstrând o evlavie deosebită față de acest sfânt însemnat cu cruce neagră în calendar, dar atât de grabnic ajutător.

Răspunsurile la strană au fost oferite de psaltul Simon Petru Mihai și de Cristian Lucan, cărora li s-a alăturat părintele Dumitru Anușcă, deosebit cunoscător al muzicii psaltice. La finalul popasului duhovnicesc, părintele prototop a binecuvântat prin rugăciunea Litiei, pâinea, grâul, vinul și untdelemnul, elemente folosite în cultul divin public. Părintele i-a cerut lui Dumnezeu, prin rugăciunea de binecuvântare a acestor prinoase, să le înmulţească „în sfânt locaşul acesta, în oraşul acesta, în ţara aceasta şi în toată lumea Sa”. Pâinile au fost stropite cu vin şi împărţite credincioşilor, după sfârşitul slujbei.

Publicitate

A urmat un cuvânt de învățătură al părintelui protopop Petru Fercal în care a vorbit despre dragostea mai puternică decât moartea, pe care Sfântul Haralambie a avut-o față de Hristos. Credinţa şi minunile Sfântului Haralambie au rămas vii în conştiinţa creştinilor, de-a lungul veacurilor, istoria consemnând numeroase situaţii în care oamenii i-au cerut ajutorul în situaţii grele, iar el i-a ajutat.

„Tradiția părintelui Ionică merge mai departe”

La finalul slujbei Vecerniei cu Litie, părintele paroh Daniel Țăranu a mulțumit tuturor celor care au contribuit la frumusețea hramului închinat Sfântului Haralambie. „Tradiția părintelui Ionică merge mai departe” a încredințat părintele Daniel, aducând bucurie și recunoștință în inimile enoriașilor prezenți.

Marți dimineață, în ziua de prăznuire a Sfântului Haralambie, sărbătoarea a continuat cu Utrenia și Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, săvârșită în sobor, o slujbă emoționantă și pătrunzătoare. Părintele Ioan Alupoaiei a fost pomenit de câteva ori, lăsând să cadă pe obrazul multor enoriași o umbră de tristețe.  Ca și în seara care a precedat sărbătoarea, biserica a fost plină de credincioși, veniți din toate părțile orașului pentru a-l cinsti pe Sfântul Haralambie, făcătorul de minuni. La final, a urmat o slujbă de pomenire a celor adormiți, după care gospodinele din parohie și-au demonstrat talentul culinar, oferind creștinilor celor prezenți tradiționalele sărmăluțe.

Ascultarea pe care a lăsat-o părintele Ioan Alupoaiei fiilor săi duhovnicești

Pentru lumea ortodoxă Mucenicul lui Hristos, Haralambie, este mare izbăvitor în vreme de molimă, făcător de minuni și grabnic ajutător al celor care-i cer ajutorul şi citesc Acatistul şi Paraclisul său. Este considerat un sfânt taumaturg, fiind vindecător de boli şi mai ales în vremuri pandemice care afectează milioane de oameni. La ultimul hram pe care părintele Ionică l-a slujit a lăsat un cuvânt ca a ajuns acum să semene cu o poruncă. „Să puneți numele copiilor Haralambie. Noi punem nume de staruri de cinema, de fotbal, în loc să punem nume de creștini, să aibă copilul acolo numele unui sfânt, care te ocrotește, la care te rogi. Iată, Sfântul Haralambie, care împreună cu Maica Domnului pot mijloci înaintea lui Dumnezeu pentru mântuirea sufletelor noastre”, a spus  părintele Ioan în ultima sa predică.

***

Sfântul Haralambie a fost şi este cinstit de creştinii ortodocşi ca un mare mărturisitor şi ocrotitor al celor aflaţi în suferinţe şi necazuri.

Pentru credinţa sa neclintită şi pentru răbdarea de care a dat dovadă în faţa chinuitorilor, creştinii l-au cinstit şi iubit mult pe Sfântul Haralambie, rugându-l să-i ajute atunci când şi ei erau în suferinţe, boli sau necazuri ale vieţii. Astfel, evlavia credincioşilor ortodocşi l-a considerat pe Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie ocrotitor de boli, de moarte năprasnică, iar pentru că sfântul fusese păstor înainte de a fi hirotonit, ţăranii îi cereau să le apere animalele domestice şi să-i ajute să aibă roadă bogată. Cu siguranţă, Sfântul i-a ajutat pe foarte mulţi în rugăciunile lor, pentru că altfel nu s-ar putea înţelege mulţimea de tradiţii populare, legate de cinstirea lui, dar şi numărul mare de biserici şi mănăstiri care i-au fost închinate. Sensibili la sfinţii care au fost păstori, românii, cu un bogat trecut pastoral, s-au simţit ataşaţi foarte mult de acest sfânt, construind sfinte locaşuri în cinstea lui şi păstrându-i sfintele moaşte ca daruri nepreţuite şi făcătoare de minuni. Astfel, aproape în toate regiunile din România există cel puţin o biserică închinată Sfântului Haralambie.

 

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

FC Botoșani l-a împrumutat pe mijlocașul Alexandru Bota, de la Universitatea Cluj

Publicat

Publicitate

Echipele de fotbal Universitatea Cluj și FC Botoșani au ajuns, marți, la un acord pentru împrumutul tânărului mijlocaș ofensiv Alexandru Bota, la formația pregătită de Leo Grozavu până la finalul actualului sezon al Superligii.

‘FC Universitatea Cluj și FC Botoșani au ajuns la un acord privind împrumutul mijlocașului ofensiv Alexandru Bota (17 ani) la formația moldavă, până la finalul acestei stagiuni’, a anunțat Universitatea Cluj prin intermediul site-ului oficial.

Internațional de juniori al României la categoriile de vârstă U15, U16, U17 și U18, fotbalistul format la clubul Universitatea Cluj a debutat la prima echipă pe când avea doar 14 ani, 11 luni și 13 zile, într-un derby cu CFR, devenind astfel cel mai tânăr jucător care îmbracă tricoul Universității într-un meci de primă ligă.

Pe lângă această apariție, Bota a mai strâns alte nouă prezențe pentru echipa clujeană, dintre care șase în sezonul precedent.

În actuala ediție a Superligii, tânărul mijlocaș a bifat 81 de minute în trei meciuri, toate în turul sezonului regular, cu Unirea Slobozia, FC Argeș și CFR Cluj.
AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Primarul comunei Drăgușeni, trimis în judecată de DNA pentru luare de mită

Publicat

Publicitate

Primarul comunei Drăgușeni din județul Botoșani, Eugen Nechita, a fost trimis în judecată de procurorii Serviciului Teritorial Suceava al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pentru luare de mită în formă continuată, se arată într-un comunicat de presă transmis, marți, de DNA.

Primarul este acuzat că, în perioada octombrie 2024 – februarie 2025, la intervale diferite de timp, ar fi pretins cu titlu de mită, de la administratorul unei societăți comerciale, suma totală de 200.000 lei, din care ar fi primit efectiv, în trei tranșe, suma de 90.000 lei, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la efectuarea plăților aferente unor contracte aflate în derulare.

‘În calitatea menționată, inculpatul Nechita Eugen ar fi încheiat, în perioada 2023 – 2024, cu societatea administrată de martor, mai multe contracte de achiziții publice având ca obiect modernizarea unor drumuri, refacerea unui pod, construirea și dotarea unui centru de zi pentru copii, precum și construirea și operaționalizarea unui centru de zi pentru persoane vârstnice, în valoare totală de 17.332.556 lei, fără TVA. Sumele de bani menționate anterior ar fi fost pretinse și primite de inculpatul Nechita Eugen în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuțiile sale de serviciu referitoare la executarea contractelor sus-menționate, cum ar fi: aprobarea situațiilor de lucrări, verificarea conformității lucrărilor executate și aprobarea efectuării plăților’, se arată în comunicatul DNA.

Procurorii au dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra unui teren aflat în proprietatea lui Eugen Nechita.

Dosarul de urmărire penală a fost trimis spre judecare la Tribunalul Botoșani. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending