Connect with us

Actualitate

Viața medievalilor din vremea marilor domnitori: „Foametea, atât de mare că unii și-au întreținut viața cu carne de om”

Publicat

Publicitate

Cei mai faimoși domnitori medievali au lăsat posterității castele și cetăți prețioase, întinse pe cuprinsul României, însă cei care le vizitează și le admiră arhitectura spectaculoasă și-ar putea face o idee greșită despre viața de zi cu zi a celor mai mulți medievali, scrie ADEVĂRUL.

În secolele XV-XVI, Transilvania, Moldova și Muntenia păreau să treacă, potrivit unor istorici, prin „evul mediu întunecat”, deși au păstrat de atunci amintirea unora dintre cei mai faimoși domnitori din istoria românilor: Ioan de Hunedoara, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare.

Traiul zilnic al medievalilor era cel mai adesea marcat de lipsuri și brutalitate, de primejdii la tot pasul, speranța de viață era extrem de redusă iar mortalitatea infantilă atingea cote extrem de ridicate.

Epidemiile, războaiele și calamitățile naturale duceau la adesea pustiirea unor regiuni, iar în fața evenimentelor neașteptate, oamenii rămâneau adesea fără apărare.

Tratamentele pentru boli erau aproape necunoscute. Potrivit unor istorici, atunci când se îmbolnăveau sau erau răniţi, medievalii puteau cere ajutorul vracilor, călugărilor sau bărbierilor, însă tratamentul primit şi intervenţiile la care erau supuşi le provocau adesea chinuri şi moarte.

Intervențiile chirurgicale erau rare. Cele mai comune dintre ele urmăreau „scoaterea sângelui rău” – ce ar fi dus la revigorarea trupului, trepanaţia – pentru dureri de cap, operaţiile fără anestezice de cataractă, cauterizare cu fierul înroşit a hemoroizilor, scoatere pietrelor din vezica urinară

Publicitate

Tortura, cruzimile și vânătoarea de vrăjitoare erau acceptate de medievali și uneori deveneau forme de divertisment pentru mulțime. Condamnările la moarte erau executate în pieţele publice, în mijlocul mulţimilor, iar agonia victimelor era prelungită. Instrumentele de tortură, de o diversitate nelimitată făceau parte din arsenalul anchetatorilor, inchizitorilor şi al călăilor şi erau folosite cu orice ocazie, notează ADEVĂRUL.

Tortura, practică obișnuită în Transilvania

Femeile nu erau exceptate de la chinuri, iar câteva instrumente le-au fost rezervate în mod special. Adesea, ele erau ucise sub acuzaţia de adulter sau vrăjitorie, iar cu ajutorul fiarelor aflate la îndemâna inchizitorilor, „dovezile” necesare condamnărilor erau uşor de găsit.

Vrăjitoarele erau învinuite pentru calamităţile din regiune, pentru dezastrul recoltelor, pentru moartea sau îmbolnăvirea localnicilor şi pentru farmecele asupra bărbaţilor. O simplă mărturie le putea aduce pieirea.

În Transilvania, primele procese împotriva vrăjitoarelor au fost înregistrate în secolul al XIII-lea, arăta cercetătoarea Maria Roşu.

Acuzaţii erau puşi să care fierul încins, iar în timpul torturii, mărturiseau dacă au făcut sau nu farmece. Cei „dovediţi” ca practicanţi ai magiei erau arşi pe rug. Prigoana femeilor bănuite că practică vrăjitoria a continuat şi în secolele următoare în Transilvania, încurajată şi de dorinţa autorităţilor şi a societăţii de a găsi ţapi ispăşitori pentru situaţia socială dezastruoasă sau pentru necazurile comunităţilor, mai scrie ADEVĂRUL.

Și morții erau bănuiți că puteau contribui la situația nefastă a medievalilor. Oamenii suspectaţi că după moarte pot reveni printre cei vii sub forma unor spirite necurate nu mai aveau linişte „nici în mormânt”.

Decedaților li se băteau cuie la încheieturile mâinilor şi picioarelor sau în burtă, alții erau traşi în ţepe sau măcelăriți. Ficatul şi inima „suspecţilor” erau arse şi uneori consumate de chiar de către familiile lor.

Transilvania – o uriașă fortăreață păzită de munți

Eruditul Anton Verancsis a călătorit în Transilvania la mijlocul secolului al XV-lea, a locuit în cetatea Alba Iulia, și a lăsat posterității o descriere amănunțită a regiunii. Autorul remarca faptul că ținuturile Transilvaniei erau protejate de Carpați și extrem de bogate în resurse naturale.

„Transilvania este întărită pe dinăuntru de felurite obstacole, ba ale munților, ba ale apelor și drumurilor și e păzită în afară în toate direcțiile de munții cei mai înalți și abrupți, cum dacă ar fi înconjurată de zidurile cele mai puternice. Prin ea însăși ar putea să îndestuleze cu grâne în cea mai mare parte puterea turcească și să o întrețină cu ajutoare bănești, atât de mănoasă este în bucare, îmbelșugată în vii, bogată în vite și plină de tot felul de minereuri de metale și de sare”, arăta cărturarul din secolul al XVI-lea.

Deși considerată o țară rodnică, Transilvania a trecut prin perioade cumplite la sfârșitul secolului al XV-lea.

„Au fost zece ani tulburi, de revolte și distrugeri nemaiauzite, de invazii ale haiducilor și turcilor, de jafuri ale valonilor și tătarilor, de pârjolirile făcute de români, iar calamitățile naturale, distrugerile și epuizarea populației au provocat o foamete atât de mare încât unii oameni nenorociți și-au întreținut viața nefericită cu carne de om. Nici anul 1608 nu a fost scutit de calamități, pentru că a fost pricinuit de o molimă, dar anul acesta a alinat altfel mizeriile celor dinainte”, informa istoricul Szilágyi Sándor (1827-1899), într-un volum despre principele transilvan Gabor Bethlen, se relatează în ADEVĂRUL.

Cum arătau satele Moldovei în secolul al XV-lea

Mult mai vulnerabile în fața invaziilor turcești, secătuite de războaie în epoca medievală, Moldova și Muntenia se aflau într-o stare mult mai cumplită decât Transilvania în secolul al XV-lea.

Din cauza turcilor, localnicii nu aveau dreptul să își întemeieze cetăți și să își împrejmuiască orașele cu ziduri și întărituri, puterea lor de apărare stând în vitejia localnicilor, arăta eruditul Anton Verancsis

„Orașe nu sunt deloc în aceste țări și nici civilizație orășenească și nici clădiri mai impunătoare. În Molodova sunt doar trei cetăți de piatră, în primul rând Suceava, reședința domnească, apoi Hotinul și Neamțul, unul așezat la granița secuilor, iar ceălalt la cea a Poloniei. Satele arată ca niște colibe de păstori împrăștiate peste tot locul, târgurile nu sunt întărite cu niciun fel de îngrădituri, iar casele țărănești sunt puțin ridicate de la pământ și făcute din lemn, lipite cu lut și acoperite cu paie și stuf. În Țara Românească, Târgoviște este singurul oraș mai însemnat, destul de întins și capitala țării și mai sunt două cetăți de piatră. Celelalte toate sunt aproape ca în Moldova”, informa cronicarul.

Obiceiurile locuitorilor celor două țări erau barbare, pentru acele vremuri, arăta eruditul. „Oamenii sunt foarte puțin primitori, nu sunt supuși niciunei reguli, socotesc că nu este lucru mare să faci moarte de om, sunt lacomi de bani și născuți pentru furt, Nu sunt arătoși nici ca statură, nici ca înfățișare. Sunt negricioși la chip, cu plete și barbă, de o înfățișare foarte aspră și sunt foarte răbdători la orice munci și lipsuri”, arăta Anton Verancsis.

Cruzimea cu care se manifestau unii dintre voievozi față de supuși devenise legendară. Vlad Ţepeş (1431 – 1476) era acuzat de cronicarii turci de ordonarea mai multor masacre.

„Era un tiran neîndurător faţă de ghiauri. Cruzimea lui era atât de mare, încât dacă un om dintr-un sat săvârşea vreo nelegiuire, îi trăgea în ţeapă pe toţi locuitorii acelui sat, bărbaţi, femei şi copii la un loc”, arăta cronicarul otoman Tursun Bei, contemporan domnitorului,

Cei mai mulți voievozi ai vremii se puteau bucura, însă, de doar de câțiva ani de domnie, încheiați tragic, din cauza numeroaselor comploturi care duceau adesea la asasinarea lor, arăta Anton Verancsis, citat în volumul „Călători străini despre Țările Române” (volumul I, 1968).

Castelul Corvinilor din Hunedoara. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Oamenii străzii, duși la adăpost de pompierii botoșăneni pe timpul nopții. Apel transmis către populație

Publicat

Publicitate

Având în vedere temperaturile scăzute prognozate, pompierii și polițiști locali au intensificat misiunile de patrulare pentru identificarea persoanelor fără adăpost și transportul acestora la spații de cazare, după evaluarea stării de sănătate în Unitățile de Primiri Urgenţe.

 

Astfel de acțiuni s-au desfășurat, în această seară, în municipiile Botoșani și Dorohoi, începând cu ora 20:00, fiind găsite cinci persoane.

 

De asemenea, la întoarcerea din misune, echipajele SMURD vor verifica zonele cunoscute ca fiind frecventate de oamenii fără adăpost.

 

Publicitate

Adresăm rugămintea tuturor cetățenilor care cunosc sau întâlnesc astfel de persoane să anunțe autoritățile.

 

În sezonul rece, expuse pot fi și persoanele în vârstă, care locuiesc singure, motiv pentru care se recomandă să le vizitați cât mai des, să le sunați, mai ales dacă știți că au probleme de sănătate.

 

În zilele și nopțile geroase este recomandată evitarea deplasărilor pe distanțe lungi, expunerea în frig pentru perioade mari de timp sau extenuarea, deoarece efortul fizic la temperaturi scăzute poate cauza probleme de sănătate.

 

Totodată, este necesară respectarea următoarelor recomandări:

 

– îmbrăcați-vă gros;

 

– pe timpul cât stați afară, mișcați-vă permanent pentru a vă păstra căldura corporală și feriți-vă de ţurţurii care se pot forma pe clădiri;

 

– evitați trecerea, în mod brusc, din încăperile încălzite la temperaturile foarte scăzute din mediu;

 

– mâncaţi regulat şi consumaţi multe lichide, evitând excesul de cofeină sau alcool;

 

– protejaţi persoanele în vârstă, care au probleme de sănătate, copiii și femeile însărcinate;

 

– purtați încălțăminte cu tălpi groase, antiderapante, pentru a evita căderile;

 

– în situații de urgență, apelați numărul unic 112.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Primul hram fără părintele Ionică Alupoaiei. Enoriașii Parohiei Izvorul Tămăduirii din Botoșani l-au cinstit pe Sfântul Haralambie

Publicat

Publicitate

Sfântul Haralambie este prăznuit de Biserica Ortodoxă pe 10 februarie. Numele sfântului este de origine greceasă, fiind compus din cuvintele „haris” (har) si „lampos” (lumina, strălucire), drept pentru care el ar putea să însemne „strălucire a harului”. cunoscut ca izbăvitor de ciumă şi de foamete, apărător al oamenilor, animalelor și a țarinilor.

Și în județul Botoșani este o biserică care de ziua acestui sfânt îmbracă haină de sărbătoare și îl cinstește prin popas de rugăciune impresionant prin evlavie și participare. Mai precis, biserica se află în municipiul Botoșani, o mare binecuvântare pentru micuța comunitate din Parcul Tineretului, cartier mărginaș al orașului, care are ca hram principal Izvorul Tămăduirii.

Fiind hramul secundar, încă sunt mulți botoșăneni care nu știu că au șansa să se roage în casa ocrotită de sfânt chiar în orașul lor. Dacă Maica Domnului este Izvor al  Tămăduirii, Sfântul Haralambie este ocrotitorul săracilor şi al bolnavilor. Nici nu se putea o asociere mai potrivită de hramuri pentru o biserică sau parohie, cum este acest lăcaș de cult, cele două sărbători îmbinând latura  liturgică  cu  aceea  social-filantropică.

Primul hram fără părintele Ionică Alupoaiei

Sărbătoarea a început încă de duminică seară, cu slujba Vecerniei cu Litie, oficiată de un sobor de preoți din municipiul Botoșani și localitățile limitrofe. Un sobor de 12 preoți, întocmai ca apostolii, a cerut în rugăciune mijlocirea Sfântului Haralambie în biserica ctitorită de părintele Ioan Alupoaiei cu bănuțul văduvei. Creștinii au participat în număr mare și anul acesta, demonstrând o evlavie deosebită față de acest sfânt însemnat cu cruce neagră în calendar, dar atât de grabnic ajutător. A onorat cu prezența părintele inspector Liviu Botezatu, unul dintre preoții care au apreciat lucrarea regretatului părinte Ioan.

Răspunsurile la strană au fost date de mai mulți cântăreți din oraș, cărora li s-a alăturat părintele Dumitru Anușcă, deosebit cunoscător al muzicii psaltice. La finalul popasului duhovnicesc, părintele Marius Ciobanu a binecuvântat prin rugăciunea Litiei, pâinea, grâul, vinul și untdelemnul, elemente folosite în cultul divin public. Părintele i-a cerut lui Dumnezeu, prin rugăciunea de binecuvântare a acestor prinoase, să le înmulţească „în sfânt locaşul acesta, în oraşul acesta, în ţara aceasta şi în toată lumea Sa”. Pâinile au fost stropite cu vin şi împărţite credincioşilor, după sfârşitul slujbei.

Publicitate

A urmat un cuvânt de învățătură al părintelui Marius Ciobanu, parohul Bisericii care poartă numele Sfântului Nectarie și al Sfântului Andrei din Botoșani.

„Pomenește, Doamne, pe părintele Ioan, fratele nostru”

Luni dimineață, în ziua de prăznuire a Sfântului Haralambie, sărbătoarea a continuat cu Utrenia și Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, săvârșită în sobor, o slujbă emoționantă și pătrunzătoare. Părintele Ioan Alupoaiei a fost pomenit de câteva ori, lăsând să cadă pe obrazul multor enoriași o umbră de tristețe.  Ca și în seara care a precedat sărbătoarea, biserica a fost plină de credincioși, veniți din toate părțile orașului pentru a-l cinsti pe Sfântul Haralambie, făcătorul de minuni.La final, a urmat o slujbă de pomenire a celor adormiți, după care gospodinele din parohie și-au demonstrat talentul culinar, oferind creștinilor celor prezenți tradiționalele sărmăluțe.

Ascultarea pe care a lăsat-o părintele Ioan Alupoaiei fiilor săi duhovnicești

Pentru lumea ortodoxă Mucenicul lui Hristos, Haralambie, este mare izbăvitor în vreme de molimă, făcător de minuni și grabnic ajutător al celor care-i cer ajutorul şi citesc Acatistul şi Paraclisul său. Este considerat un sfânt taumaturg, fiind vindecător de boli şi mai ales în vremuri pandemice care afectează milioane de oameni. La ultimul hram pe care părintele Ionică l-a slujit a lăsat un cuvânt ca a ajuns acum să semene cu o poruncă. „Să puneți numele copiilor Haralambie. Noi punem nume de staruri de cinema, de fotbal, în loc să punem nume de creștini, să aibă copilul acolo numele unui sfânt, care te ocrotește, la care te rogi. Iată, Sfântul Haralambie, care împreună cu Maica Domnului pot mijloci înaintea lui Dumnezeu pentru mântuirea sufletelor noastre”, a spus  părintele Ioan în ultima sa predică.

***

Sfântul Haralambie a fost şi este cinstit de creştinii ortodocşi ca un mare mărturisitor şi ocrotitor al celor aflaţi în suferinţe şi necazuri.

Pentru credinţa sa neclintită şi pentru răbdarea de care a dat dovadă în faţa chinuitorilor, creştinii l-au cinstit şi iubit mult pe Sfântul Haralambie, rugându-l să-i ajute atunci când şi ei erau în suferinţe, boli sau necazuri ale vieţii. Astfel, evlavia credincioşilor ortodocşi l-a considerat pe Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie ocrotitor de boli, de moarte năprasnică, iar pentru că sfântul fusese păstor înainte de a fi hirotonit, ţăranii îi cereau să le apere animalele domestice şi să-i ajute să aibă roadă bogată. Cu siguranţă, Sfântul i-a ajutat pe foarte mulţi în rugăciunile lor, pentru că altfel nu s-ar putea înţelege mulţimea de tradiţii populare, legate de cinstirea lui, dar şi numărul mare de biserici şi mănăstiri care i-au fost închinate. Sensibili la sfinţii care au fost păstori, românii, cu un bogat trecut pastoral, s-au simţit ataşaţi foarte mult de acest sfânt, construind sfinte locaşuri în cinstea lui şi păstrându-i sfintele moaşte ca daruri nepreţuite şi făcătoare de minuni. Astfel, aproape în toate regiunile din România există cel puţin o biserică închinată Sfântului Haralambie.

Citeste mai mult

Eveniment

Limitele de viteză pe șoselele din România. Ce amendă primești dacă depășești cu 10 km/h viteza maximă admisă

Publicat

Publicitate

Limitele de viteză pe șoselele din România. Codul rutier stabilește care este regimul legal de viteză pe drumurile din România. Sunt prevăzute atât limitele de viteză în interiorul localităților cât și în afara acestora, în funcție de tipul autovehiculelor și tipul drumurilor, scrie alba24.ro

Limitele de viteză pe șoselele din România

Potrivit art. 49 alin. (1) din Codul Rutier, limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h. Pe anumite sectoare de drum din interiorul localităților, administratorul drumului poate stabili, pentru autovehiculele din categoriile A și B, și limite de viteză superioare, dar nu mai mult de 80 km/h.

Limitele de viteză mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul poliției rutiere.

De asemenea, pe anumite sectoare de drum, ținând seama de împrejurări și de intensitatea circulației, administratorul drumului, cu avizul poliției rutiere, poate stabili și limite de viteză inferioare, dar nu mai puțin de 10 km/h pentru tramvaie și de 30 km/h pentru toate autovehiculele.

Limitele maxime de viteză în afara localităților sunt:

  • pe autostrăzi – 130 km/h;
  • pe drumurile expres – 120 km/h;
  • pe drumurile naționale europene (E) – 100 km/h;
  • pe celelalte categorii de drumuri – 90 km/h.

Limitele de viteză pe șoselele din România: vitezele maxime admise, în funcție de tipul autovehiculelor

Potrivit Codului Rutier, vitezele maxime admise în afara localităților pentru categoriile de autovehicule prevăzute de lege sunt următoarele:

Publicitate
  • pentru autovehiculele din categoriile A și B:
    • 130 km/h pe autostrăzi
    • 120 km/h pe drumurile expres
    • 100 km/h pe drumurile naționale europene (E)
    • 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri
  • pentru autovehiculele din categoriile C, D și D1:
    • 110 km/h pe autostrăzi
    • 100 km/h pe drumurile expres
    • 90 km/h pe drumurile naționale europene (E)
    • 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri
  • pentru autovehiculele din categoriile A1, B1 și C1:
    • 90 km/h pe autostrăzi,
    • 85 km/h pe drumuri expres,
    • 80 km/h pe drumurile naționale europene (E)
    • 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri
  • pentru tractoarele agricole sau forestiere și mopede:
    • 45 km/h

Sistemul de amenzi rutiere, structurat pe cinci clase de sancțiuni

Potrivit Codului Rutier, există cinci clase de sancțiuni. Primele patru dintre acestea sunt aplicabile persoanelor fizice, în timp ce cea de-a cincea este aplicabilă exclusiv persoanelor juridice.

Clasele de sancțiuni sunt următoarele:

  • clasa I – 2 sau 3 puncte-amendă;
    • se aplică și conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 2 puncte de penalizare
  • clasa a II-a – 4 sau 5 puncte-amendă;
    • se aplică și conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 3 puncte de penalizare
  • clasa a III-a – de la 6 la 8 puncte-amendă;
    • se aplică și conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 4 puncte de penalizare
  • clasa a IV-a – de la 9 la 20 puncte-amendă;
    • se aplică și conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 6 puncte de penalizare
  • clasa a V-a – de la 21 la 100 puncte-amendă.

Care sunt amenzile pentru depășirea limitei de viteză

Potrivit legislației, amenzile pentru depășirea limitei de viteză sunt următoarele:

  • depășirea cu 10 până la 20 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus
    • 2 – 3 puncte de amendă (405 lei și 607,5 lei amendă) + 2 puncte de penalizare
  • depășirea cu 21 până la 30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus
    • 4 – 5 puncte de amendă (810 lei și 1.012,5 lei amendă) + 3 puncte de penalizare
  • depășirea cu 31 până la 40 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus
    • 6 – 8 puncte de amendă (1.215 lei și 1.620 lei amendă) + 4 puncte de penalizare
  • depășirea cu 41 până la 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus
    • 9 – 20 puncte de amendă (1.822,5 lei și 4.050 lei amendă) + 6 puncte de penalizare
  • depășirea limitei de viteză cu peste 50 km/h
    • 9 – 20 de puncte de amendă (1.822,5 lei și 4.050 lei amendă) + suspendarea permisului de conducere pentru 90 de zile
  • depășirea limitei de viteză cu peste 70 km/h
    • 9 – 20 de puncte de amendă (1.822,5 lei și 4.050 lei amendă) + suspendarea permisului de conducere pentru 120 de zile

Citeste mai mult

Eveniment

Ambasadorii juniori din cadrul Proiectului ,,Școala Ambasador al Parlamentului European’’ de la Liceul ,,Demostene Botez’’ Trușești

Publicat

Publicitate

Ambasadorii juniori din cadrul Proiectului ,,Școala Ambasador al Parlamentului European’’ de la Liceul ,,Demostene Botez’’ Trușești împreună cu ambasadorii juniori de la Liceul cu Program Sportiv Botoșani au participat la Proiectul EUROSCOLA- eveniment organizat de Parlamentul European de la Strasbourg.

Programul EUROSCOLA de la STRASBOURG adună elevii cu vârste de cel puțin 14 ani din toate cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene, din țările candidate și din fostele țări membre pentru a dezbate, a apăra un punct de vedere, a negocia, a depune emendamente ,a vota și, în ce le din urmă, a adopta rezoluții privind problemele europene reale. Elevii se pot familiariza astfel cu modul în care funcționează instituțiile europene, pot discuta despre democrație, drepturile fundamentale sau valorile europene și își pot exprima opinii perso

nale cu privire la deciziile luate la nivelul Uniunii Europene. Programul zilei EUROSCOLA combină participarea în persoană , direct din Hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg, cu participarea online prin trasnsmitere în direct și pe platformele interactive online. Programul EUROSCOLA a inclus deschiderea oficială a evenimentului de către Președintele Parlamentului, o sesiune de întrebări și răspunsuri cu unul dintre vicepreședinți și un ,, laborator al inovării’’ care le permite elevilor să își împărtășească ideile unui expert din Parlamentul European din domeniul de care ține tema sesiunii. La deschiderea evenimentului, elevii au ascultat mesajul video transmis de Președintele Parlamentului European Roberta METSOLA. În cadrul acestei activități care a avut loc în data de 07.02.2025, elevii au avut ocazia să asiste la prezentări, să pună întrebări Vicepreședintelui Parlamentului European , domnul Nicolae ȘTEFĂNUȚĂ (The Greens/EFA, RO), să participe la un laborator de inovație pe tema combaterii sărăciei și a excluziunii sociale – ,, Towards a strong social europe: The eu’s ambition to end poverty and social exclusion’’- interviu cu Danai Papadopoulou, Secretariat of the Committee on Employment and Social Affairs of the European Parliament, Hemicycle și să simuleze pentru o zi activitatea unui europarlamentar. Coordonator EPAS , Prof. Cristina GRĂDINARU-VANCIU Liceul ,,Demostene Botez’’ Trușești.

 

 

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending