Connect with us
Publicitate

Actualitate

Viața medievalilor din vremea marilor domnitori: „Foametea, atât de mare că unii și-au întreținut viața cu carne de om”

Publicat

Publicitate

Cei mai faimoși domnitori medievali au lăsat posterității castele și cetăți prețioase, întinse pe cuprinsul României, însă cei care le vizitează și le admiră arhitectura spectaculoasă și-ar putea face o idee greșită despre viața de zi cu zi a celor mai mulți medievali, scrie ADEVĂRUL.

În secolele XV-XVI, Transilvania, Moldova și Muntenia păreau să treacă, potrivit unor istorici, prin „evul mediu întunecat”, deși au păstrat de atunci amintirea unora dintre cei mai faimoși domnitori din istoria românilor: Ioan de Hunedoara, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare.

Traiul zilnic al medievalilor era cel mai adesea marcat de lipsuri și brutalitate, de primejdii la tot pasul, speranța de viață era extrem de redusă iar mortalitatea infantilă atingea cote extrem de ridicate.

Epidemiile, războaiele și calamitățile naturale duceau la adesea pustiirea unor regiuni, iar în fața evenimentelor neașteptate, oamenii rămâneau adesea fără apărare.

Tratamentele pentru boli erau aproape necunoscute. Potrivit unor istorici, atunci când se îmbolnăveau sau erau răniţi, medievalii puteau cere ajutorul vracilor, călugărilor sau bărbierilor, însă tratamentul primit şi intervenţiile la care erau supuşi le provocau adesea chinuri şi moarte.

Intervențiile chirurgicale erau rare. Cele mai comune dintre ele urmăreau „scoaterea sângelui rău” – ce ar fi dus la revigorarea trupului, trepanaţia – pentru dureri de cap, operaţiile fără anestezice de cataractă, cauterizare cu fierul înroşit a hemoroizilor, scoatere pietrelor din vezica urinară

Publicitate

Tortura, cruzimile și vânătoarea de vrăjitoare erau acceptate de medievali și uneori deveneau forme de divertisment pentru mulțime. Condamnările la moarte erau executate în pieţele publice, în mijlocul mulţimilor, iar agonia victimelor era prelungită. Instrumentele de tortură, de o diversitate nelimitată făceau parte din arsenalul anchetatorilor, inchizitorilor şi al călăilor şi erau folosite cu orice ocazie, notează ADEVĂRUL.

Tortura, practică obișnuită în Transilvania

Femeile nu erau exceptate de la chinuri, iar câteva instrumente le-au fost rezervate în mod special. Adesea, ele erau ucise sub acuzaţia de adulter sau vrăjitorie, iar cu ajutorul fiarelor aflate la îndemâna inchizitorilor, „dovezile” necesare condamnărilor erau uşor de găsit.

Publicitate

Vrăjitoarele erau învinuite pentru calamităţile din regiune, pentru dezastrul recoltelor, pentru moartea sau îmbolnăvirea localnicilor şi pentru farmecele asupra bărbaţilor. O simplă mărturie le putea aduce pieirea.

În Transilvania, primele procese împotriva vrăjitoarelor au fost înregistrate în secolul al XIII-lea, arăta cercetătoarea Maria Roşu.

Acuzaţii erau puşi să care fierul încins, iar în timpul torturii, mărturiseau dacă au făcut sau nu farmece. Cei “dovediţi” ca practicanţi ai magiei erau arşi pe rug. Prigoana femeilor bănuite că practică vrăjitoria a continuat şi în secolele următoare în Transilvania, încurajată şi de dorinţa autorităţilor şi a societăţii de a găsi ţapi ispăşitori pentru situaţia socială dezastruoasă sau pentru necazurile comunităţilor, mai scrie ADEVĂRUL.

Și morții erau bănuiți că puteau contribui la situația nefastă a medievalilor. Oamenii suspectaţi că după moarte pot reveni printre cei vii sub forma unor spirite necurate nu mai aveau linişte „nici în mormânt”.

Decedaților li se băteau cuie la încheieturile mâinilor şi picioarelor sau în burtă, alții erau traşi în ţepe sau măcelăriți. Ficatul şi inima „suspecţilor” erau arse şi uneori consumate de chiar de către familiile lor.

Transilvania – o uriașă fortăreață păzită de munți

Eruditul Anton Verancsis a călătorit în Transilvania la mijlocul secolului al XV-lea, a locuit în cetatea Alba Iulia, și a lăsat posterității o descriere amănunțită a regiunii. Autorul remarca faptul că ținuturile Transilvaniei erau protejate de Carpați și extrem de bogate în resurse naturale.

„Transilvania este întărită pe dinăuntru de felurite obstacole, ba ale munților, ba ale apelor și drumurilor și e păzită în afară în toate direcțiile de munții cei mai înalți și abrupți, cum dacă ar fi înconjurată de zidurile cele mai puternice. Prin ea însăși ar putea să îndestuleze cu grâne în cea mai mare parte puterea turcească și să o întrețină cu ajutoare bănești, atât de mănoasă este în bucare, îmbelșugată în vii, bogată în vite și plină de tot felul de minereuri de metale și de sare”, arăta cărturarul din secolul al XVI-lea.

Deși considerată o țară rodnică, Transilvania a trecut prin perioade cumplite la sfârșitul secolului al XV-lea.

„Au fost zece ani tulburi, de revolte și distrugeri nemaiauzite, de invazii ale haiducilor și turcilor, de jafuri ale valonilor și tătarilor, de pârjolirile făcute de români, iar calamitățile naturale, distrugerile și epuizarea populației au provocat o foamete atât de mare încât unii oameni nenorociți și-au întreținut viața nefericită cu carne de om. Nici anul 1608 nu a fost scutit de calamități, pentru că a fost pricinuit de o molimă, dar anul acesta a alinat altfel mizeriile celor dinainte”, informa istoricul Szilágyi Sándor (1827-1899), într-un volum despre principele transilvan Gabor Bethlen, se relatează în ADEVĂRUL.

Cum arătau satele Moldovei în secolul al XV-lea

Mult mai vulnerabile în fața invaziilor turcești, secătuite de războaie în epoca medievală, Moldova și Muntenia se aflau într-o stare mult mai cumplită decât Transilvania în secolul al XV-lea.

Din cauza turcilor, localnicii nu aveau dreptul să își întemeieze cetăți și să își împrejmuiască orașele cu ziduri și întărituri, puterea lor de apărare stând în vitejia localnicilor, arăta eruditul Anton Verancsis

„Orașe nu sunt deloc în aceste țări și nici civilizație orășenească și nici clădiri mai impunătoare. În Molodova sunt doar trei cetăți de piatră, în primul rând Suceava, reședința domnească, apoi Hotinul și Neamțul, unul așezat la granița secuilor, iar ceălalt la cea a Poloniei. Satele arată ca niște colibe de păstori împrăștiate peste tot locul, târgurile nu sunt întărite cu niciun fel de îngrădituri, iar casele țărănești sunt puțin ridicate de la pământ și făcute din lemn, lipite cu lut și acoperite cu paie și stuf. În Țara Românească, Târgoviște este singurul oraș mai însemnat, destul de întins și capitala țării și mai sunt două cetăți de piatră. Celelalte toate sunt aproape ca în Moldova”, informa cronicarul.

Obiceiurile locuitorilor celor două țări erau barbare, pentru acele vremuri, arăta eruditul. „Oamenii sunt foarte puțin primitori, nu sunt supuși niciunei reguli, socotesc că nu este lucru mare să faci moarte de om, sunt lacomi de bani și născuți pentru furt, Nu sunt arătoși nici ca statură, nici ca înfățișare. Sunt negricioși la chip, cu plete și barbă, de o înfățișare foarte aspră și sunt foarte răbdători la orice munci și lipsuri”, arăta Anton Verancsis.

Cruzimea cu care se manifestau unii dintre voievozi față de supuși devenise legendară. Vlad Ţepeş (1431 – 1476) era acuzat de cronicarii turci de ordonarea mai multor masacre.

„Era un tiran neîndurător faţă de ghiauri. Cruzimea lui era atât de mare, încât dacă un om dintr-un sat săvârşea vreo nelegiuire, îi trăgea în ţeapă pe toţi locuitorii acelui sat, bărbaţi, femei şi copii la un loc”, arăta cronicarul otoman Tursun Bei, contemporan domnitorului,

Cei mai mulți voievozi ai vremii se puteau bucura, însă, de doar de câțiva ani de domnie, încheiați tragic, din cauza numeroaselor comploturi care duceau adesea la asasinarea lor, arăta Anton Verancsis, citat în volumul „Călători străini despre Țările Române” (volumul I, 1968).

Castelul Corvinilor din Hunedoara. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Elevii români au obţinut trei medalii de argint şi una de bronz la Olimpiada Balcanică de Informatică

Publicat

Publicitate

Elevii români au obţinut trei medalii de argint şi una de bronz la Olimpiada Balcanică de Informatică, desfăşurată în perioada 20 – 26 septembrie, la Ohrid, în Macedonia de Nord.

”Echipa României se întoarce de la ediţia din acest an a Olimpiadei Balcanice de Informatică, desfăşurată în perioada 20 – 26 septembrie la Ohrid, Macedonia de Nord, cu premii importante. Lotul naţional a obţinut medalii prin toţi reprezentanţii, ajungând pe podiumul competiţiei, care a presupus participarea a 65 de elevi din 15 ţări”, informează, miercuri, Ministerul Educaţiei.

Cele trei medalii de argint au fost obţinute de: Andrei Boacă – Colegiul Naţional “Emil Racoviţă” Iaşi, Rareş-Andrei Neculau – Colegiul Naţional “Vasile Alecsandri” Galaţi şi de Alexandru Gheorghieş – Liceul Teoretic de Informatică “Grigore Moisil” Iaşi. Totodată, Cristian Luchian de la Colegiul Naţional de Informatică Piatra-Neamţ a câştigat medalie de bronz.

Echipa României a fost însoţită în Macedonia de prof. Adrian Panaete de la Colegiul Naţional “A.T.Laurian” Botoşani, vicepreşedinte al Societăţii pentru Excelenţă şi Performanţă în Informatică şi membru al Comitetului Internaţional al Olimpiadei Balcanice de Informatică, şi de Liviu-Mihai Silion, student la Universitatea “Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca, membru SEPI.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: APIA a finalizat controlul clasic pe teren, campania 2024

Publicat

Publicitate

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Centrul Judetean Botosani informează opinia publică finalizarea controlul clasic pe teren aferent Campaniei 2024.

Astfel, la nivelul  Centrului judetean Botosani au fost verificate 138 de exploatații, cu o suprafață de 13390 hectare și un total de 4601 parcele controlate la fața locului.

Reamintim că, în conformitate cu OMADR nr. 292/16.07.2024 pentru aprobarea  Procedurii operaţionale privind activitatea de control clasic pe teren, aplicabilă în Campania 2024, ediția a II-a, termenul de finalizare a controalelor pe teren este de cel târziu până la data de 11 octombrie 2024, cu excepția verificărilor la fața locului a cerințelor de bază și specifice pentru accesarea măsurilor de dezvoltare rurală aflate în derulare din PNDR 2014-2020 și a intervențiilor  de dezvoltare rurală  din PS-PAC 2023-2027, care se vor efectua  în primăvara anului următor.

In perioada următoare APIA va intocmi, opera și verifica rapoartele de control în sistemul informatic, astfel încât în 16.10.2024 să demareze cu succes Campania de plată în avans a beneficiarilor care au depus cerere în anul 2024.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (285)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DOUĂ REVISTE BOTOŞĂNENE

Am intrat în posesia a încă două reviste care apar la Botoşani:

  1. “VATRA NOASTRĂ ROMÂNEASCĂ” ( nr. 55, iulie – septembrie 2024, periodic al Filialei  judeţene Botoşani a “Uniunii Vatra Românească”, redactor-şef : Paul – Mircea Iordache).Revista se deschide  cu un articol semnat de Nicolae Dabija a cărui arhitectură se mulează pe argumente şi mărturii ale unui număr de 63 de personalităţi naţionale şi internationale,  ca răspuns la întrebarea “De ce limba noastră e  română?” Reţinem din argumentele lui Mihai Eminescu: 1. “Dacă în limbă nu s-are reflecta chiar caracterul unui popor, dacă el n-ar zice oarecum prin ea: “Aşa voiesc eu să fiu şi nu altfel”, oare s-ar fi născut atâtea limbi pe pământ? Prin urmare, simplul fapt că noi , românii, câţi ne aflăm pe pământ, vorbim o singură limbă, “una singură” ca nealte popoare, şi aceasta în oceane de popoare străine ce ne înconjoară, e dovadă destulă că aşa voim noi şi nu altfel”; 2. “Limba noastră e singura în Europa care se vorbeşte aproape în acelaşi chip în toate părţile locuite de români”. Paginile următoare sunt dedicate Basarabiei. Cititorii vor găsi partea a doua a  reportajului de la Bălţi, unde  au avut loc o serie de activităţi dedicate Zilei Unirii Basarabiei cu România, în acest număr aspecte de la simpozionul “Unirea Basarabiei cu România: valori spirituale şi educaţie”.  O atenţie deosebită acordă revista şi Conferinţelor anuale de Instalaţii ale Universităţilor Tehnice din Iaşi şi Chişinău. La dezbaterile tehnice   au luat parte reprezentanţi ai elitei tehnice din domeniu, existente în cele două state româneşti.  Paginile revistei ne orientează spre comuna Mereni (raionul Anenii Noi) unde a avut loc o confernţă ştiinţifică sub genericul “75 de ani de la cel de-al doilea val de deportări din Basarabia”, unde Ioan Negrei, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie USM şi vicepreşedinte al Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova “Alexandru Moşanu”,  a prezentat studiul de caz “Deportările din 5-7 iulie 1949 din raza raionului Vadul lui Vodă, RSS Moldovenească”, iar eleva Maria Siretean  a dat citire unui fragment din eseul său “Contextul istoric general din perioada deportărilor staliniste”, eseu care a câştigat marele premiu.
  2. “ŢARA DE SUS” (nr. 1-2 din 2024, periodic al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, manager: Iustina Irimia-Cenuşă; referent: Daliana Bejan; lector: Florentina Toniţă, iconografie: Sorin Ivasciuc).Publică în această ediţie: Iustina Irimia-Cenuşă, Ciprian Iacinschi, Corneliu Iaţu, Mariana Ichim Hodan, Victor Tănasă,  Daliana Bejan, Gabriel Asoltanei, Cristina Rîznic, Al. D. Funduianu, Ciprian Lungu, Dorel Gaftoneanu, Mihaela Viziteu şi Mihai Chelărescu. Revista se deschide cu portretele celor două personalităţi ale meşteşugului popular botoşănean, cărora în 2023 li s-au acordat titlul onorific de Tezaur Uman Viu: Ileana Ţîrliman şi Constantin Ciubotariţa.  Al. D. Funduianu scrie despre ultimele cărţi ale lui Vasile Ungureanu, considerându-l  „un OM al datoriilor împlinite”:„În cei aproape 50 de ani de când ne cunoaştem, am scris în mai multe rânduri, despre omul, intelectualul, scriitorul/cărturarul Vasile Ungureanu. Am scris cronici de întâmpinare/semnale editoriale la majoritatea cărţilor pe care le-a publicat. L-am apreciat pentru devotamentul şi profesionalismul dovedit în calitatea de profesor de limba şi literatura română, coleg de cancelarie şi prieten, director de cămin cultural, folclorist, publicist şi scriitor, dar şi de membru dedicat comunităţii tudorene. Familist devotat şi respectat, constructor harnic şi iscusit, remarcabil pictor, maestru iconar etc. Pentru toate acestea, eminentul profesor Vasile Ungureanu a fost răsplătit cu importante distincţii, între care o menţionez doar pe cea de Cetăţean de Onoare al Comunei Tudora.” Dorel Mihai Gaftoneanu face un scurt rezumat al cercetărilor sale, sau în colaborare, prin arhivele naţionale, legând numele înaintaşilor poetului Mihai Eminescu de vatra veche a satului Bursuceni, concretizate în studiul său „Naşterea, renaşterea şi stingerea unei legende”.  Volumul conţine biografii sentimentale, documente şi controversă despre care autorul spune: „…vine de la povestirea de familie – o legendă pentru generaţiile anterioare, confirmată, stinsă, de documentele găsite în arhive. Ne-am propus şi am schiţat o carte, un minifilm documentar şi un modest monument cu plăci de marmură inscripţionate”.  Corneliu Iaţu face un laudaţio lui George Şpaiuc,  artistul  căruia „nectarul zeilor sau „roua coborâtă din stele” i-a fost servită atunci când ursitoarele i-au hotărât destinul”. Alte pagini ale revistei fac referire la  obiectivele pentru care a fost creată: festivaluri de datini şi obiceiuri, moştenirile muzicale de altădată, creaţia eminesciană, şezătorile iernii, târgul mărţişorului,  arte vizuale, muzica sacră,  arta ouălor încondeiate, frumuseţea sacră a pricesnelor, personalităţi care promovează cultura tradiţională, tineri interpreţi de folclor, relaţia tradiţie – modernitate, folclor coregrafic etc.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

Curs de cusut cămăși tradiționale la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani

Publicat

Publicitate

În luna Răpciune a anului 2024 se împlinesc doi ani de când la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție publică de cultură, aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, se organizează cursul de cusut cămăși tradiționale.

Acest curs are rolul de a (re)aminti însemnătatea cămășii care a fost dintotdeauna cea mai importantă piesă a portului tradițional. Bătrânele și femeile din trecut lucrau la lumina lămpii de gaz și a lumânării de seu de oaie. Femeia împungea acul în cânepa lucrată cu trudă, în bătaia vântului și lumina soarelui, dând naștere cămășilor tradiționale, păstrate și purtate până în zilele noastre.

Cămașa prindea cu adevărat viață, iar viață erau ornamentele care o îmbogățeau prin cromatică și veneau să adauge acel plus de suflu, transmițând mesaje codificate, un cod pe care îl cunoșteau. Astfel, se puteau recunoaște cămășile care erau purtate de fetele nemăritate (având culori deschise, culori vii, dominând roșul, galbenul), femeile mature, bătrânele sau văduvele care purtau culori mai închise (verde închis, maro, negru), „este un fapt cert și concludent stabilit că, în structura costumului popular românesc, cămașa este piesa de bază a portului femeiesc, cea mai bine chibzuită și echilibrată prin linie, croi și dispunere a ornamentelor.”

Toate aceste structuri și ornamente s-au transmis din generație în generație, păstrându-și utilitatea și frumusețea și, de aceea, femeia nu a simțit nevoia să intervină major.

Persoanele pasionate de cultură și piesele de port, dacă doresc mai multe detalii despre curs, despre tipul cămășii reprezentativ zonei Botoșaniului, despre modele și culori, sau doresc să cunoască membrele din cadrul acestui grup, sunt așteptate luni, 30 septembrie 2024, ora 16:30, la Cafeneaua Artelor din Botoșani.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending