Connect with us

Actualitate

Viața medievalilor din vremea marilor domnitori: „Foametea, atât de mare că unii și-au întreținut viața cu carne de om”

Publicat

Publicitate

Cei mai faimoși domnitori medievali au lăsat posterității castele și cetăți prețioase, întinse pe cuprinsul României, însă cei care le vizitează și le admiră arhitectura spectaculoasă și-ar putea face o idee greșită despre viața de zi cu zi a celor mai mulți medievali, scrie ADEVĂRUL.

În secolele XV-XVI, Transilvania, Moldova și Muntenia păreau să treacă, potrivit unor istorici, prin „evul mediu întunecat”, deși au păstrat de atunci amintirea unora dintre cei mai faimoși domnitori din istoria românilor: Ioan de Hunedoara, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare.

Traiul zilnic al medievalilor era cel mai adesea marcat de lipsuri și brutalitate, de primejdii la tot pasul, speranța de viață era extrem de redusă iar mortalitatea infantilă atingea cote extrem de ridicate.

Epidemiile, războaiele și calamitățile naturale duceau la adesea pustiirea unor regiuni, iar în fața evenimentelor neașteptate, oamenii rămâneau adesea fără apărare.

Tratamentele pentru boli erau aproape necunoscute. Potrivit unor istorici, atunci când se îmbolnăveau sau erau răniţi, medievalii puteau cere ajutorul vracilor, călugărilor sau bărbierilor, însă tratamentul primit şi intervenţiile la care erau supuşi le provocau adesea chinuri şi moarte.

Intervențiile chirurgicale erau rare. Cele mai comune dintre ele urmăreau „scoaterea sângelui rău” – ce ar fi dus la revigorarea trupului, trepanaţia – pentru dureri de cap, operaţiile fără anestezice de cataractă, cauterizare cu fierul înroşit a hemoroizilor, scoatere pietrelor din vezica urinară

Publicitate

Tortura, cruzimile și vânătoarea de vrăjitoare erau acceptate de medievali și uneori deveneau forme de divertisment pentru mulțime. Condamnările la moarte erau executate în pieţele publice, în mijlocul mulţimilor, iar agonia victimelor era prelungită. Instrumentele de tortură, de o diversitate nelimitată făceau parte din arsenalul anchetatorilor, inchizitorilor şi al călăilor şi erau folosite cu orice ocazie, notează ADEVĂRUL.

Tortura, practică obișnuită în Transilvania

Femeile nu erau exceptate de la chinuri, iar câteva instrumente le-au fost rezervate în mod special. Adesea, ele erau ucise sub acuzaţia de adulter sau vrăjitorie, iar cu ajutorul fiarelor aflate la îndemâna inchizitorilor, „dovezile” necesare condamnărilor erau uşor de găsit.

Vrăjitoarele erau învinuite pentru calamităţile din regiune, pentru dezastrul recoltelor, pentru moartea sau îmbolnăvirea localnicilor şi pentru farmecele asupra bărbaţilor. O simplă mărturie le putea aduce pieirea.

În Transilvania, primele procese împotriva vrăjitoarelor au fost înregistrate în secolul al XIII-lea, arăta cercetătoarea Maria Roşu.

Acuzaţii erau puşi să care fierul încins, iar în timpul torturii, mărturiseau dacă au făcut sau nu farmece. Cei „dovediţi” ca practicanţi ai magiei erau arşi pe rug. Prigoana femeilor bănuite că practică vrăjitoria a continuat şi în secolele următoare în Transilvania, încurajată şi de dorinţa autorităţilor şi a societăţii de a găsi ţapi ispăşitori pentru situaţia socială dezastruoasă sau pentru necazurile comunităţilor, mai scrie ADEVĂRUL.

Și morții erau bănuiți că puteau contribui la situația nefastă a medievalilor. Oamenii suspectaţi că după moarte pot reveni printre cei vii sub forma unor spirite necurate nu mai aveau linişte „nici în mormânt”.

Decedaților li se băteau cuie la încheieturile mâinilor şi picioarelor sau în burtă, alții erau traşi în ţepe sau măcelăriți. Ficatul şi inima „suspecţilor” erau arse şi uneori consumate de chiar de către familiile lor.

Transilvania – o uriașă fortăreață păzită de munți

Eruditul Anton Verancsis a călătorit în Transilvania la mijlocul secolului al XV-lea, a locuit în cetatea Alba Iulia, și a lăsat posterității o descriere amănunțită a regiunii. Autorul remarca faptul că ținuturile Transilvaniei erau protejate de Carpați și extrem de bogate în resurse naturale.

„Transilvania este întărită pe dinăuntru de felurite obstacole, ba ale munților, ba ale apelor și drumurilor și e păzită în afară în toate direcțiile de munții cei mai înalți și abrupți, cum dacă ar fi înconjurată de zidurile cele mai puternice. Prin ea însăși ar putea să îndestuleze cu grâne în cea mai mare parte puterea turcească și să o întrețină cu ajutoare bănești, atât de mănoasă este în bucare, îmbelșugată în vii, bogată în vite și plină de tot felul de minereuri de metale și de sare”, arăta cărturarul din secolul al XVI-lea.

Deși considerată o țară rodnică, Transilvania a trecut prin perioade cumplite la sfârșitul secolului al XV-lea.

„Au fost zece ani tulburi, de revolte și distrugeri nemaiauzite, de invazii ale haiducilor și turcilor, de jafuri ale valonilor și tătarilor, de pârjolirile făcute de români, iar calamitățile naturale, distrugerile și epuizarea populației au provocat o foamete atât de mare încât unii oameni nenorociți și-au întreținut viața nefericită cu carne de om. Nici anul 1608 nu a fost scutit de calamități, pentru că a fost pricinuit de o molimă, dar anul acesta a alinat altfel mizeriile celor dinainte”, informa istoricul Szilágyi Sándor (1827-1899), într-un volum despre principele transilvan Gabor Bethlen, se relatează în ADEVĂRUL.

Cum arătau satele Moldovei în secolul al XV-lea

Mult mai vulnerabile în fața invaziilor turcești, secătuite de războaie în epoca medievală, Moldova și Muntenia se aflau într-o stare mult mai cumplită decât Transilvania în secolul al XV-lea.

Din cauza turcilor, localnicii nu aveau dreptul să își întemeieze cetăți și să își împrejmuiască orașele cu ziduri și întărituri, puterea lor de apărare stând în vitejia localnicilor, arăta eruditul Anton Verancsis

„Orașe nu sunt deloc în aceste țări și nici civilizație orășenească și nici clădiri mai impunătoare. În Molodova sunt doar trei cetăți de piatră, în primul rând Suceava, reședința domnească, apoi Hotinul și Neamțul, unul așezat la granița secuilor, iar ceălalt la cea a Poloniei. Satele arată ca niște colibe de păstori împrăștiate peste tot locul, târgurile nu sunt întărite cu niciun fel de îngrădituri, iar casele țărănești sunt puțin ridicate de la pământ și făcute din lemn, lipite cu lut și acoperite cu paie și stuf. În Țara Românească, Târgoviște este singurul oraș mai însemnat, destul de întins și capitala țării și mai sunt două cetăți de piatră. Celelalte toate sunt aproape ca în Moldova”, informa cronicarul.

Obiceiurile locuitorilor celor două țări erau barbare, pentru acele vremuri, arăta eruditul. „Oamenii sunt foarte puțin primitori, nu sunt supuși niciunei reguli, socotesc că nu este lucru mare să faci moarte de om, sunt lacomi de bani și născuți pentru furt, Nu sunt arătoși nici ca statură, nici ca înfățișare. Sunt negricioși la chip, cu plete și barbă, de o înfățișare foarte aspră și sunt foarte răbdători la orice munci și lipsuri”, arăta Anton Verancsis.

Cruzimea cu care se manifestau unii dintre voievozi față de supuși devenise legendară. Vlad Ţepeş (1431 – 1476) era acuzat de cronicarii turci de ordonarea mai multor masacre.

„Era un tiran neîndurător faţă de ghiauri. Cruzimea lui era atât de mare, încât dacă un om dintr-un sat săvârşea vreo nelegiuire, îi trăgea în ţeapă pe toţi locuitorii acelui sat, bărbaţi, femei şi copii la un loc”, arăta cronicarul otoman Tursun Bei, contemporan domnitorului,

Cei mai mulți voievozi ai vremii se puteau bucura, însă, de doar de câțiva ani de domnie, încheiați tragic, din cauza numeroaselor comploturi care duceau adesea la asasinarea lor, arăta Anton Verancsis, citat în volumul „Călători străini despre Țările Române” (volumul I, 1968).

Castelul Corvinilor din Hunedoara. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Andreea-Cristina Alecu-Gireadă a depus jurământul și a preluat mandatul de primar al comunei Mihai Eminescu

Publicat

Publicitate

Andreea-Cristina Alecu-Gireadă a depus jurământul de învestire și a preluat oficial mandatul de primar al comunei Mihai Eminescu, în cadrul unei ședințe a Consiliului Local. Noul edil a transmis un mesaj de responsabilitate și angajament față de comunitate, subliniind că funcția pe care o ocupă reprezintă atât o onoare, cât și o obligație majoră.

Primarul a arătat că își asumă continuarea dezvoltării comunei într-un context dificil, marcat de măsuri de austeritate la nivel național, blocarea unor programe de finanțare și lipsa fondurilor pentru proiectele aflate în derulare. Cu toate acestea, Andreea-Cristina Alecu-Gireadă a dat asigurări că va face tot ceea ce ține de atribuțiile legale pentru a duce la îndeplinire angajamentele asumate în fața cetățenilor.

„Faptul că am fost aleasă primar al comunei Mihai Eminescu este o mare responsabilitate pe care mi-o asum cu maximă seriozitate. Am obligația de a continua dezvoltarea comunității în ritmul cu care oamenii sunt deja obișnuiți”, a transmis noul edil.

Aceasta a subliniat că își propune să construiască, alături de echipa din primărie, o administrație eficientă, corectă și transparentă, bazată pe colaborare și dialog. În acest sens, primarul a anunțat că va lucra în mod egal cu toți consilierii locali, indiferent de apartenența politică, precizând că în Consiliul Local prioritare vor fi soluțiile pentru comunitate, nu disputele politice.

Andreea-Cristina Alecu-Gireadă a menționat că face parte din Partidul Social Democrat și că se bazează pe sprijinul unei echipe cu experiență în administrația publică, convinsă că acest lucru va contribui la finalizarea proiectelor propuse pentru comună.

Mesajul de învestire s-a încheiat cu un apel la unitate și încredere, noul primar exprimând speranța că, prin muncă și colaborare, comuna Mihai Eminescu va continua să se dezvolte în beneficiul tuturor locuitorilor.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Propuneri legislative pentru TVA. Senatorul Cătălin Silegeanu anunță reguli mai clare pentru firme și facturile la utilități

Publicat

Publicitate

Două proiecte de lege care vizează regimul TVA au fost depuse recent în Senat și propun schimbări cu impact direct atât asupra mediului de afaceri, cât și asupra consumatorilor. Inițiativele aparțin senatorului Cătălin Silegeanu și urmăresc reducerea birocrației pentru firmele mici, dar și clarificarea modului de calcul al TVA în cazul facturilor la utilități și servicii prestate continuu.

Anunțul a fost făcut de senator într-un comunicat trimis la redacție, în care acesta a vorbit despre necesitatea unui „pachet de măsuri legislative” într-un context marcat de instabilitate fiscală și interpretări diferite ale Codului fiscal.

Prima propunere legislativă vizează creșterea plafonului de scutire de TVA pentru microîntreprinderi la 500.000 de lei cifră de afaceri anuală. În prezent, multe firme sunt obligate să intre în regim de TVA la un nivel considerat prea scăzut, raportat la inflație și la costurile actuale de funcționare.

Potrivit documentelor depuse la Senat, pragul propus este compatibil cu legislația europeană și cu nivelurile aplicate în alte state membre ale Uniunii Europene. Măsura ar permite firmelor aflate la început de drum să se concentreze pe dezvoltare și investiții, fără a fi împovărate prematur de obligații administrative complexe.

Inițiatorul susține că majorarea plafonului ar putea reduce practica fragmentării artificiale a afacerilor și ar contribui la o conformare fiscală mai bună, în locul unei presiuni birocratice constante asupra antreprenorilor.

Al doilea proiect de lege vizează modul de aplicare a TVA în cazul serviciilor prestate continuu, precum furnizarea de energie electrică, gaze, apă, servicii de telefonie sau chirii. În forma actuală, Codul fiscal permite interpretări diferite privind momentul aplicării cotei de TVA, fie la data facturării, fie la data consumului efectiv.

Publicitate

Propunerea legislativă clarifică explicit faptul că TVA trebuie aplicată în funcție de momentul consumului, indiferent de data emiterii facturii. Potrivit inițiatorului, lipsa acestei precizări a dus, în ultimii ani, la practici neunitare, facturi diferite pentru situații similare și controale fiscale contradictorii.

Modificarea urmărește alinierea legislației românești la principiile europene privind faptul generator al TVA și eliminarea arbitrariului din relația dintre furnizori, consumatori și autoritățile fiscale.

Cele două proiecte depuse în Senat își propun să introducă reguli mai previzibile în materie de TVA. Pe de o parte, firmele mici ar beneficia de costuri administrative mai reduse, iar pe de altă parte, consumatorii ar avea garanția unor facturi calculate după criterii clare și uniforme.

„Cele două proiecte de lege proaspăt depuse înseamnă predictibilitate fiscală, reguli coerente și respect pentru munca cinstită. Exact lucrurile de care economia românească are nevoie”, a transmis senatorul Cătălin Silegeanu.

Proiectele urmează să intre în dezbatere parlamentară, iar aplicarea lor este prevăzută la câteva luni după un eventual vot final, pentru a permite adaptarea sistemelor administrative.

Citeste mai mult

Educație

Educația botoșăneană, la bilanț. ISJ Botoșani: 2025, un an al performanței, investițiilor și recunoașterii naționale

Publicat

Publicitate

Anul 2025 a fost unul dintre cei mai activi și mai vizibili ani pentru educația botoșăneană, marcat de rezultate mai bune la examenele naționale, investiții consistente în infrastructura școlară, proiecte dedicate elevilor și cadrelor didactice, dar și de evenimente de anvergură națională care au adus județul Botoșani în prim-planul educației din România, susține Inspectoratul Școlar Județean Botoșani.

La începutul anului, aproape jumătate dintre unitățile de învățământ din municipiul Botoșani, alături de mai multe școli din județ, se aflau în plin proces de reabilitare. Lucrările au presupus relocări temporare și disconfort pentru mii de elevi, părinți și profesori, însă finalul anului a adus revenirea treptată în spații moderne, sigure și adaptate cerințelor educației actuale.

Pentru creșterea performanței școlare, Inspectoratul Școlar Județean Botoșani a organizat, în 2025, două simulări județene suplimentare ale Evaluării Naționale, pe lângă simularea națională. Măsura s-a dovedit eficientă, procentul de promovare crescând cu aproximativ 10% față de anul școlar anterior. Tot în acest an, a fost introdusă, în premieră, o simulare județeană pentru elevii claselor a XII-a.

Pentru anul școlar 2025–2026 sunt programate două simulări județene ale examenului de Bacalaureat, iar simulările pentru Evaluarea Națională au devenit regionale, prin includerea județelor Iași și Vaslui. O noutate importantă este corectarea lucrărilor pe platforma online a Ministerului Educației și Cercetării, utilizată și în cadrul examenelor naționale.

Proiectele Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar au continuat în 2025 în cele 58 de unități de învățământ beneficiare, rezultatele pozitive fiind deja vizibile în rapoartele anuale. Un rol esențial în sprijinirea elevilor îl are și Programul Național „Masa sănătoasă”, implementat în 28 de unități de învățământ din județ.

Un obiectiv major atins în acest an a fost reducerea numărului de clase cu învățământ simultan. Dacă în anul școlar 2024–2025 funcționau 235 de astfel de clase, cu peste 3.300 de elevi, în anul școlar 2025–2026 numărul acestora a scăzut la 123 de clase, cu mai puțin de 1.800 de elevi. Rezultatul reflectă colaborarea dintre Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, conducerile școlilor și autoritățile locale.

Publicitate

Educația botoșăneană a avut parte și de recunoaștere la nivel național. Învățătoarea Ioana Cristina Pașcău, de la Școala Gimnazială „Petru Zamfirescu” Prisacani, a câștigat trofeul „Profesorul Anului din mediul rural”, categoria „Profesori debutanți”, distincție acordată în cadrul Galei Teach for Romania.

Pe lângă tradiționalul Târg al liceelor, în 2025 au fost organizate, în premieră, „Zilele porților deschise” pentru învățământul primar și pentru cel ante/preșcolar, evenimente care au atras mii de elevi, viitori elevi și părinți. Tot în acest an, Botoșaniul a găzduit „Școala de bani”, cel mai amplu eveniment de educație financiară din județ, la care au participat aproape 1.500 de elevi.

Județul Botoșani s-a remarcat și prin organizarea a cinci etape naționale ale olimpiadelor și concursurilor școlare, cu sute de elevi și profesori participanți, demonstrând capacitatea comunității educaționale de a gestiona evenimente de amploare națională.

Un moment deosebit a avut loc în luna decembrie, când elevul Matei Butnaru, medaliat cu aur la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică pentru Juniori 2025, a primit distincția „Curajul Civic” din partea Casei Regale a României. Aceeași distincție a fost acordată și Colegiului Național „Mihai Eminescu” Botoșani, ca recunoaștere a performanței educaționale.

Inspectorul școlar general, prof. Bogdan Gheorghe Suruciuc, a transmis că anul 2025 a reprezentat un moment de referință pentru educația botoșăneană, rezultatele fiind rodul muncii comune a inspectorilor școlari, directorilor, profesorilor, elevilor, părinților și partenerilor instituționali, cu privirea îndreptată spre un sistem educațional modern, echitabil și performant.

„Privind în urmă la anul 2025, simt o bucurie profundă și o mândrie sinceră pentru tot ceea ce comunitatea educațională botoșăneană a reușit să construiască împreună. Elevii noștri au strălucit nu doar prin rezultate, ci prin perseverență, prin dorința de a învăța, prin felul în care au știut să transforme provocările în oportunități. Cadrele didactice au fost, ca întotdeauna, motorul acestor reușite: au investit timp, energie și profesionalism în fiecare activitate, în fiecare proiect, în fiecare elev.

Le mulțumesc tuturor colegilor mei inspectori, directorilor, profesorilor, elevilor, părinților și partenerilor instituționali pentru implicarea lor constantă. Reușitele acestui an sunt rezultatul unei comunități unite, dedicate și orientate spre viitor. Privim cu încredere spre anul 2026, convinși că vom continua să construim împreună un sistem educațional modern, echitabil și performant.” a transmis prof. Bogdan Gheorghe SURUCIUC, inspector școlar general.

Citeste mai mult

Administratie

Primarul comunei Drăgușeni, Eugen Nechita, suspendat de drept după arestare, prin ordin emis de prefectul de Botoșani

Publicat

Publicitate

Prefectul județului Botoșani, Raluca-Ștefania Curelariu, a emis marți, 23 decembrie 2025, ordinul prin care se constată suspendarea de drept a mandatului de primar al comunei Drăgușeni, exercitat de Eugen Nechita. Măsura a fost luată ca urmare a dispunerii arestării preventive a acestuia.

Decizia prefectului are la bază Încheierea nr. 87 din 11 decembrie 2025 a Tribunalului Botoșani, rămasă definitivă prin Încheierea nr. 107 din 17 decembrie 2025 a Curții de Apel Suceava. Documentele au fost transmise Instituției Prefectului – județul Botoșani în cursul zilei de 23 decembrie.

Suspendarea mandatului de primar intervine în temeiul prevederilor art. 159 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, coroborate cu art. 163 alin. (1) din același act normativ. Conform legii, suspendarea de drept se aplică pe întreaga durată a măsurii arestării preventive.

Pe perioada suspendării din funcție, atribuțiile legale ale primarului comunei Drăgușeni vor fi exercitate de drept de către viceprimarul localității, fără a fi necesară emiterea unui act administrativ suplimentar.

Reprezentanții Prefecturii precizează că ordinul prefectului poate fi atacat la instanța de contencios administrativ, în condițiile prevăzute de lege.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending