Connect with us

Actualitate

Viața medievalilor din vremea marilor domnitori: „Foametea, atât de mare că unii și-au întreținut viața cu carne de om”

Publicat

acum 1 an

Publicitate

Cei mai faimoși domnitori medievali au lăsat posterității castele și cetăți prețioase, întinse pe cuprinsul României, însă cei care le vizitează și le admiră arhitectura spectaculoasă și-ar putea face o idee greșită despre viața de zi cu zi a celor mai mulți medievali, scrie ADEVĂRUL.

În secolele XV-XVI, Transilvania, Moldova și Muntenia păreau să treacă, potrivit unor istorici, prin „evul mediu întunecat”, deși au păstrat de atunci amintirea unora dintre cei mai faimoși domnitori din istoria românilor: Ioan de Hunedoara, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare.

Traiul zilnic al medievalilor era cel mai adesea marcat de lipsuri și brutalitate, de primejdii la tot pasul, speranța de viață era extrem de redusă iar mortalitatea infantilă atingea cote extrem de ridicate.

Epidemiile, războaiele și calamitățile naturale duceau la adesea pustiirea unor regiuni, iar în fața evenimentelor neașteptate, oamenii rămâneau adesea fără apărare.

Tratamentele pentru boli erau aproape necunoscute. Potrivit unor istorici, atunci când se îmbolnăveau sau erau răniţi, medievalii puteau cere ajutorul vracilor, călugărilor sau bărbierilor, însă tratamentul primit şi intervenţiile la care erau supuşi le provocau adesea chinuri şi moarte.

Intervențiile chirurgicale erau rare. Cele mai comune dintre ele urmăreau „scoaterea sângelui rău” – ce ar fi dus la revigorarea trupului, trepanaţia – pentru dureri de cap, operaţiile fără anestezice de cataractă, cauterizare cu fierul înroşit a hemoroizilor, scoatere pietrelor din vezica urinară

Publicitate

Tortura, cruzimile și vânătoarea de vrăjitoare erau acceptate de medievali și uneori deveneau forme de divertisment pentru mulțime. Condamnările la moarte erau executate în pieţele publice, în mijlocul mulţimilor, iar agonia victimelor era prelungită. Instrumentele de tortură, de o diversitate nelimitată făceau parte din arsenalul anchetatorilor, inchizitorilor şi al călăilor şi erau folosite cu orice ocazie, notează ADEVĂRUL.

Tortura, practică obișnuită în Transilvania

Femeile nu erau exceptate de la chinuri, iar câteva instrumente le-au fost rezervate în mod special. Adesea, ele erau ucise sub acuzaţia de adulter sau vrăjitorie, iar cu ajutorul fiarelor aflate la îndemâna inchizitorilor, „dovezile” necesare condamnărilor erau uşor de găsit.

Vrăjitoarele erau învinuite pentru calamităţile din regiune, pentru dezastrul recoltelor, pentru moartea sau îmbolnăvirea localnicilor şi pentru farmecele asupra bărbaţilor. O simplă mărturie le putea aduce pieirea.

În Transilvania, primele procese împotriva vrăjitoarelor au fost înregistrate în secolul al XIII-lea, arăta cercetătoarea Maria Roşu.

Acuzaţii erau puşi să care fierul încins, iar în timpul torturii, mărturiseau dacă au făcut sau nu farmece. Cei „dovediţi” ca practicanţi ai magiei erau arşi pe rug. Prigoana femeilor bănuite că practică vrăjitoria a continuat şi în secolele următoare în Transilvania, încurajată şi de dorinţa autorităţilor şi a societăţii de a găsi ţapi ispăşitori pentru situaţia socială dezastruoasă sau pentru necazurile comunităţilor, mai scrie ADEVĂRUL.

Și morții erau bănuiți că puteau contribui la situația nefastă a medievalilor. Oamenii suspectaţi că după moarte pot reveni printre cei vii sub forma unor spirite necurate nu mai aveau linişte „nici în mormânt”.

Decedaților li se băteau cuie la încheieturile mâinilor şi picioarelor sau în burtă, alții erau traşi în ţepe sau măcelăriți. Ficatul şi inima „suspecţilor” erau arse şi uneori consumate de chiar de către familiile lor.

Transilvania – o uriașă fortăreață păzită de munți

Eruditul Anton Verancsis a călătorit în Transilvania la mijlocul secolului al XV-lea, a locuit în cetatea Alba Iulia, și a lăsat posterității o descriere amănunțită a regiunii. Autorul remarca faptul că ținuturile Transilvaniei erau protejate de Carpați și extrem de bogate în resurse naturale.

„Transilvania este întărită pe dinăuntru de felurite obstacole, ba ale munților, ba ale apelor și drumurilor și e păzită în afară în toate direcțiile de munții cei mai înalți și abrupți, cum dacă ar fi înconjurată de zidurile cele mai puternice. Prin ea însăși ar putea să îndestuleze cu grâne în cea mai mare parte puterea turcească și să o întrețină cu ajutoare bănești, atât de mănoasă este în bucare, îmbelșugată în vii, bogată în vite și plină de tot felul de minereuri de metale și de sare”, arăta cărturarul din secolul al XVI-lea.

Deși considerată o țară rodnică, Transilvania a trecut prin perioade cumplite la sfârșitul secolului al XV-lea.

„Au fost zece ani tulburi, de revolte și distrugeri nemaiauzite, de invazii ale haiducilor și turcilor, de jafuri ale valonilor și tătarilor, de pârjolirile făcute de români, iar calamitățile naturale, distrugerile și epuizarea populației au provocat o foamete atât de mare încât unii oameni nenorociți și-au întreținut viața nefericită cu carne de om. Nici anul 1608 nu a fost scutit de calamități, pentru că a fost pricinuit de o molimă, dar anul acesta a alinat altfel mizeriile celor dinainte”, informa istoricul Szilágyi Sándor (1827-1899), într-un volum despre principele transilvan Gabor Bethlen, se relatează în ADEVĂRUL.

Cum arătau satele Moldovei în secolul al XV-lea

Mult mai vulnerabile în fața invaziilor turcești, secătuite de războaie în epoca medievală, Moldova și Muntenia se aflau într-o stare mult mai cumplită decât Transilvania în secolul al XV-lea.

Din cauza turcilor, localnicii nu aveau dreptul să își întemeieze cetăți și să își împrejmuiască orașele cu ziduri și întărituri, puterea lor de apărare stând în vitejia localnicilor, arăta eruditul Anton Verancsis

„Orașe nu sunt deloc în aceste țări și nici civilizație orășenească și nici clădiri mai impunătoare. În Molodova sunt doar trei cetăți de piatră, în primul rând Suceava, reședința domnească, apoi Hotinul și Neamțul, unul așezat la granița secuilor, iar ceălalt la cea a Poloniei. Satele arată ca niște colibe de păstori împrăștiate peste tot locul, târgurile nu sunt întărite cu niciun fel de îngrădituri, iar casele țărănești sunt puțin ridicate de la pământ și făcute din lemn, lipite cu lut și acoperite cu paie și stuf. În Țara Românească, Târgoviște este singurul oraș mai însemnat, destul de întins și capitala țării și mai sunt două cetăți de piatră. Celelalte toate sunt aproape ca în Moldova”, informa cronicarul.

Obiceiurile locuitorilor celor două țări erau barbare, pentru acele vremuri, arăta eruditul. „Oamenii sunt foarte puțin primitori, nu sunt supuși niciunei reguli, socotesc că nu este lucru mare să faci moarte de om, sunt lacomi de bani și născuți pentru furt, Nu sunt arătoși nici ca statură, nici ca înfățișare. Sunt negricioși la chip, cu plete și barbă, de o înfățișare foarte aspră și sunt foarte răbdători la orice munci și lipsuri”, arăta Anton Verancsis.

Cruzimea cu care se manifestau unii dintre voievozi față de supuși devenise legendară. Vlad Ţepeş (1431 – 1476) era acuzat de cronicarii turci de ordonarea mai multor masacre.

„Era un tiran neîndurător faţă de ghiauri. Cruzimea lui era atât de mare, încât dacă un om dintr-un sat săvârşea vreo nelegiuire, îi trăgea în ţeapă pe toţi locuitorii acelui sat, bărbaţi, femei şi copii la un loc”, arăta cronicarul otoman Tursun Bei, contemporan domnitorului,

Cei mai mulți voievozi ai vremii se puteau bucura, însă, de doar de câțiva ani de domnie, încheiați tragic, din cauza numeroaselor comploturi care duceau adesea la asasinarea lor, arăta Anton Verancsis, citat în volumul „Călători străini despre Țările Române” (volumul I, 1968).

Castelul Corvinilor din Hunedoara. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Educație

Prima zi de școală ar putea să fie zi liberă plătită pentru părinți. Proiect legislativ depus de PSD la Senat

Publicat

acum 33 de minute

duminică, 14.09.2025

de

Publicitate

Un proiect de lege depus la Senat propune ca prima zi de școală să fie liberă pentru părinții care au copii în grădiniță, clasele primare sau gimnaziu. Inițiativa prevede acordarea unei zile libere plătite angajaților, astfel încât aceștia să poată participa la festivitățile de deschidere a noului an școlar, relatează alba24.ro.

Potrivit expunerii de motive, măsura vine în sprijinul familiilor, având în vedere că începutul școlii coincide, de regulă, cu o zi lucrătoare. În prezent, mulți părinți sunt nevoiți fie să își ia o zi din concediul de odihnă, fie să solicite învoire de la locul de muncă pentru a putea fi alături de copii. În unele situații, angajatorii au refuzat învoirea sau chiar au sancționat întârzierile.

„Festivitatea de deschidere a fiecărui an şcolar reprezintă un moment încărcat de emoţii, atât pentru copii, cât şi pentru părinţi. Din păcate, începutul coincide cu o zi lucrătoare, iar pentru ca părinţii să fie prezenţi la festivitate este nevoie să îşi ia o zi liberă. Statul trebuie să fie partenerul familiei, nu un obstacol în calea ei”, se arată în document.

Proiectul se află în prezent la Senat, urmând ca în perioada următoare să fie stabilite procedurile parlamentare.

Citeste mai mult

Economie

Recoltă bogată în „Patria Usturoiului”: Cât costă kilogramul de usturoi de Copălău

Publicat

acum 45 de minute

duminică, 14.09.2025

de

Publicitate

Comuna Copălău, supranumită de ani buni „Patria Usturoiului”, se bucură în această toamnă de o recoltă bogată, iar producătorii locali au scos deja pe piață binecunoscutul usturoi alb și roșu.

Usturoiul de Copălău este recunoscut la nivel național pentru aroma sa intensă, gustul puternic și capacitatea de a rezista peste iarnă fără să-și piardă proprietățile. În fiecare an, gospodarii din zonă muncesc terenurile manual, respectând tradiția cultivării acestui aliment care a devenit un adevărat brand al județului Botoșani.

Producătorii spun că cererea este ridicată încă de la primele loturi scoase pe piață. Mulți clienți îl caută special pentru murături și conserve de toamnă, dar și pentru consumul zilnic, fiind preferat în detrimentul usturoiului de import. „Este un produs curat, crescut pe pământurile noastre, cu multă muncă și pricepere. Clienții apreciază faptul că este 100% românesc și revin an de an”, a declarat unul dintre fermieri.

Prețul de vânzare a fost stabilit la 20 de lei kilogramul, o sumă considerată accesibilă de cumpărători, având în vedere calitatea și renumele acestui produs tradițional românesc.

Pe lângă piața locală din Botoșani, usturoiul de Copălău ajunge și la târgurile din județele vecine, unde este la mare căutare. Mulți cumpărători vin special pentru acest produs, considerat un simbol al agriculturii locale.

Recolta bună din acest an le dă speranțe agricultorilor că vor reuși să-și acopere cheltuielile și să obțină un câștig decent, într-un context economic în care multe culturi au fost afectate de secetă și schimbările climatice.

Publicitate

Astfel, Copălău își consolidează încă o dată renumele de „Patria Usturoiului”, oferind consumatorilor un produs natural, autentic și apreciat de generații întregi.

Citeste mai mult

Eveniment

Razie în Piața Centrală și Centrul Vechi din Botoșani. Polițiștii au aplicat 13 sancțiuni în valoare de 4.500 de lei

Publicat

acum o oră

duminică, 14.09.2025

de

Publicitate

Polițiștii botoșăneni au desfășurat astăzi, 14 septembrie, o amplă acțiune de verificare și prevenire în zona Centrului Vechi și a Pieței Centrale din municipiu. La controale au participat echipe mixte din cadrul Biroului de Investigații Criminale, sprijinite de polițiști de la ordine publică, rutieră, economic și acțiuni speciale, dar și de jandarmi și reprezentanți ai SC Locativa.

Operațiunea a avut ca scop prevenirea și combaterea faptelor antisociale, precum și verificarea situației locative din imobilele administrate de SC Locativa.

Pe parcursul intervenției, polițiștii au legitimat 163 de persoane și au efectuat verificări în mai multe imobile. În paralel, echipajele rutiere au acționat pe arterele din apropiere, vizând prevenirea accidentelor și sancționarea șoferilor care pun în pericol siguranța traficului.

În urma neregulilor constatate, oamenii legii au aplicat 13 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de aproximativ 4.500 de lei. Cele mai multe amenzi au vizat încălcarea normelor de conviețuire socială și abateri la regimul rutier.

Polițiștii transmit că astfel de acțiuni vor continua și în perioada următoare, cu scopul de a spori siguranța cetățenilor și de a descuraja comportamentele antisociale.

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Munți de gunoaie pe toate drumurile: Peste 100 de sancțiuni aplicate de Garda de Mediu Botoșani comunelor din județ

Publicat

acum 2 ore

duminică, 14.09.2025

de

Publicitate

Comisarii Gărzii de Mediu Botoșani au aplicat peste 100 de sancțiuni în perioada 14 iulie – 12 septembrie 2025 după ce au desfășurat o amplă acțiune de inspecție și control la toate cele 78 de unități administrativ-teritoriale (UAT) din județ. Scopul verificărilor a fost evaluarea modului în care autoritățile locale gestionează deșeurile și respectă obligațiile legale privind colectarea separată și reciclarea.

Ce au urmărit inspectorii

După cum au transmis responsabilii Gărzii de Mediul Botoșani, controalele au vizat mai multe aspecte esențiale pentru protecția mediului, printre care:

  • implementarea sistemelor de colectare separată de către ADI și UAT-uri și dotarea corespunzătoare a punctelor de colectare;

  • respectarea programelor de colectare separată pentru hârtie, metal, plastic și sticlă;

  • atingerea țintelor de reutilizare și reciclare stabilite pentru anul 2024;

  • transportul deșeurilor colectate separat fără a fi amestecate;

    Publicitate

  • gestionarea deșeurilor periculoase generate în gospodării;

  • trasabilitatea deșeurilor de la generator la valorificare sau eliminare;

  • verificarea amplasamentelor fostelor depozite rurale închise în 2009 și a zonelor unde au fost semnalate abandonări de deșeuri.

Rezultatele controalelor

Toate UAT-urile din județ au beneficiat de servicii de salubrizare și au contracte încheiate cu operatori specializați. Cu toate acestea, niciun UAT nu a reușit să îndeplinească ținta de reutilizare și reciclare pentru anul 2024 în ceea ce privește deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă.

În cadrul Sistemului Integrat de Management al Deșeurilor din județul Botoșani au fost stabilite cinci zone de delegare a serviciului public de colectare și transport, operate de patru firme de salubrizare. Fiecare zonă are puncte de precolectare dotate cu eurocontainere și pubele, însă platformele nu sunt echipate complet pentru toate tipurile de deșeuri reciclabile.

Situația pe zone

  • Zona I Transfer Dorohoi – operată de SC Fritehnic SRL, cu 466 puncte de precolectare și aproape 2.000 eurocontainere;

  • Zona II Transfer Săveni – SC Ritmic Com SRL, cu 182 puncte de precolectare și 853 eurocontainere;

  • Zona III Transfer Ștefănești – SC Diasil Service SRL, cu 111 puncte de precolectare și 490 eurocontainere;

  • Zona IV Transfer Botoșani – SC Urban Serv SRL, cu 489 puncte de precolectare și peste 3.600 eurocontainere;

  • Zona V Transfer Flămânzi – SC Fritehnic SRL, cu 73 puncte de precolectare și 424 eurocontainere.

De asemenea, au fost distribuiți către UAT-uri 18.600 saci albaștri și 58.620 saci galbeni pentru colectarea deșeurilor reciclabile, iar unele localități au optat pentru sistemul „din poartă în poartă”. Printre acestea se numără municipiile Botoșani și Dorohoi, orașul Flămânzi și mai multe comune din jur.

Sancțiuni aplicate

În urma verificărilor, 60 de UAT-uri au fost sancționate, fiind aplicate în total 109 sancțiuni:

  • 55 de avertismente;

  • 54 de amenzi, în valoare totală de 2.240.000 lei.

Cele mai frecvente nereguli constatate au fost: depozitarea deșeurilor în afara spațiilor special amenajate, lipsa colectării separate, gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor periculoase și lipsa hotărârilor de consiliu local privind reglementarea gestionării deșeurilor.

Cea mai mică amendă aplicată a fost de 20.000 lei, iar cea mai mare a ajuns la 100.000 lei. Există însă și UAT-uri care nu au primit nicio sancțiune, printre care: Botoșani, Blândești, Broscăuți, Corni, Cristinești, Hănești, Pomârla, Răchiți sau Vârfu Câmpului.

Concluzii: Nerespectarea regulilor atrage și sancțiuni financiare consistente

Reprezentanții Gărzii de Mediu Botoșani atrag atenția că protecția mediului este un obiectiv de interes public major, iar responsabilitatea revine atât autorităților, cât și cetățenilor. Nerespectarea regulilor de colectare separată și reciclare nu doar că afectează mediul, dar atrage și sancțiuni financiare consistente.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending