Connect with us

Actualitate

Viața la bloc cu încălzire la sobă cu lemne. Cum trăiesc micii orășeni din Săveni și Darabani

Publicat

Publicitate

În două orașe mici din nordul României, locatarii de la blocuri trăiesc ca la țară. Nu au gaz și sunt nevoiți să se încălzească cu sobe pe lemne, așa încât cartierele orășenești s-au transformat în adevărate ghetouri afumate și pline de țevi sau depozite cu lemne, relatează Adevărul.

Orașul Săveni este o localitate în dezvoltare în ultimul deceniu, însă locatarii blocurilor nu au o facilitate esențială a lumii moderne, și anume gazul. Din cauză că nu au cu se încălzi, oamenii și-au amenajat în apartamentele de bloc sobe pe lemne. Cei care nu pot căra lemne, au centrale pe curent, dar se plâng că facturile lunare îi doboară, mai ales în lunile de iarnă.

„Noi, la bloc, ne încălzim cu lemne. Cine are neamuri la țară, aduce copaci de acolo să-i pună pe foc”, spune o locatară a unui cartier din Săveni.

Oamenii sunt însă total nemulțumiți de această situație. În primul rând, este vorba despre efortul zilnic. Pentru a-și încălzi apa sau pentru a avea căldură în perioadele reci, cară lemnele cu sacii pe scări. În cazul vârstnicilor, situația este de-a dreptul complicată, întrucât sunt nevoiți să caute oameni care să le care lemnele sau efectiv să-și dea pensia pe factura la curent.

„Nu ai unde să depozitezi, trebuie să cari lemnele sus. Populația este îmbătrânită, trebuie să plătească să le mai care și lemnele sus. De multe ori, nici nu au pe cine. Este foarte greu fără gaz”, spune o localnică.

„De două ori pe zi trebuie să faci focul, că altfel se răcesc pereții. Am scăzut cred că câțiva centimetri la câte lemne am cărat”, mărturisește o altă femeie din Săveni.

Publicitate

Pe lângă efortul oamenilor, aspectul cartierelor este deplorabil din cauza sobelor. Hornurile ies prin pereții clădirilor și afumă fațadele sau le umplu de rugină. Prin Săveni, circulă și glume pe seama celor care stau la blocuri, cu sobe.

„Putin nu vine la Săveni că stau oamenii cu tunurile în sus. Așa arată blocurile astea, parcă ar fi niște tunuri. Mai glumim și noi, ce să facem!”, spune un alt locatar.
Darabani, un alt oraș al sobelor, la bloc

Săveni nu este singurul oraș în această situație. Și în Darabani, cel mai nordic oraș din România, gazul lipsește cu desăvârșire. Ca și la Săveni, localnicii și-au făcut sobe în apartamente. Nu există cartier fără depozite de lemne și țevi care „împodobesc” sinistru scările de bloc. Problemele sunt aceleași. Fumul și rugina strică fațada blocului, locurile pentru depozitele de lemne sunt limitate, iar efortul populației la fel de mare mare.

În perioada comunistă, la Darabani a existat la blocuri încălzire prin sistem centralizat. După 1991, centralele nu au mai fost considerate rentabile și au fost închise, iar de atunci, oamenii se încălzesc cu sobe la bloc.

„Este greu, domnule! Stai și tai lemne de dimineață devreme, apoi le cari, două-trei etaje, depinde unde locuiești. Și asta zilnic, de două ori pe zi. Dacă lași camere neîncălzite se face condens. Iar blocurile arată cum arată”, spune locatarul dintr-un cartier aflat chiar vizavi de clădirea Primăriei.

În plus, cei care nu dispun de resurse financiare, fac focul mai rar.

„Mai pun pături pe ei, mai încălzesc doar camera în care locuiesc. Este 700 de lei tona de lemne”, spune un localnic în vârstă.
Speranța moare ultima

Autoritățile locale din cele două orașe au planuri mari și spun că la un moment dat racordarea la rețeaua de gaz va deveni o realitate.

„Aducțiunea de gaz de la Botoșani, mai exact de la Bălușeni la Săveni, a trecut de comisia tehnico-economică, s-au făcut studii de oportunitate, urmează probabil proiectare și execuție. Cu certitudine vom avea gaz cel mai târziu în 2024”, a precizat Relu Târzioru, primarul din Săveni.

Autoritățile locale din Darabani își pun speranța în aceeași magistrală de gaz care ar trebui să ajungă, ca punct terminus, chiar în orașul nord-moldav.

Sursa: Adevărul

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Schimbări fiscale de la 1 ianuarie 2026: Impozit crescut pe dividende, reguli noi la microîntreprinderi și digitalizare extinsă

Publicat

Publicitate

Schimbări fiscale de la 1 ianuarie 2026: crește impozitul pe dividende, se introduc reguli noi pentru microîntreprinderi și va fi utilizată o digitalizare extinsă, scrie alba24.ro.

Începând cu 1 ianuarie 2026, vor intra în vigoare mai multe modificări fiscale deja adoptate prin lege, care vor avea un impact semnificativ asupra mediului de afaceri.

Noile prevederi vor influența modul în care firmele își planifică bugetele, gestionează fluxurile financiare și analizează profitabilitatea, potrivit MBS Lichidări Judiciare, într-o analiză transmisă Alba24.

Impozitul pe dividende crește la 16%

Dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2026 vor fi impozitate cu o cotă de 16%, indiferent de anul în care a fost realizat profitul.

În schimb, dividendele distribuite până la 31 decembrie 2025 vor fi taxate cu cota actuală de 10%.

Pentru firme, acest lucru înseamnă că deciziile privind distribuirea profitului devin o prioritate de final de an, fiind necesară o analiză atentă a disponibilităților financiare, a impactului asupra cash-flow-ului și o planificare pe termen lung pentru menținerea stabilității financiare.

Plafonul pentru microîntreprinderi scade la 100.000 de euro

De la 1 ianuarie 2026, plafonul de încadrare în regimul microîntreprinderilor va fi redus la 100.000 de euro.

Publicitate

Firmele care depășesc acest prag vor trece la impozit pe profit, în cotă de 16%, chiar din trimestrul în care plafonul este depășit.

În acest context, planificarea veniturilor și monitorizarea cifrei de afaceri devin esențiale, iar pentru anumite domenii de activitate, trecerea la impozitul pe profit ar putea fi mai avantajoasă, în funcție de modelul de business.

Schimbări fiscale de la 1 ianuarie 2026: Digitalizarea fiscală devine obligatorie

În anul 2026 se va generaliza utilizarea sistemelor digitale fiscale.

RO e-Factura va deveni obligatorie pentru toate firmele, ceea ce presupune adaptări tehnice, proceduri interne clare și o organizare riguroasă a documentelor.

Totodată, raportarea SAF-T se va extinde treptat către contribuabilii mici și micro. Deși acest sistem contribuie la creșterea transparenței contabile, implementarea lui necesită soluții software adecvate și proceduri bine definite.

Capitalul social minim pentru SRL, în curs de adoptare finală

Parlamentul a adoptat o lege care prevede majorarea capitalului social minim pentru societățile cu răspundere limitată, între 500 și 5.000 de lei, în funcție de cifra de afaceri.

Aplicarea este prevăzută pentru anul 2026, cu un termen de conformare de doi ani. Actul normativ se află în prezent în procedura de control constituțional și promulgare.

Cresc taxele locale pe locuințe, terenuri și mașini, se majorează impozitul pe câștiguri din bursă și apare „taxa Temu”.

  • De reținut: O parte dintre măsurile din Pachetul Fiscal 2 vor fi aplicate de la 1 ianuarie 2026. Reamintim că pachetul amintit s-a transformat din punct de vedere legislativ în șase proiecte, pe mai multe domenii: fiscalitate, reforma companiilor de stat, reforma ANRE, ASF, ANCOM, reforma în sănătate, pensiile magistraților și reforma administrației locale.

Cum se pot pregăti firmele pentru 2026: Pentru o tranziție fiscală fără dificultăți, specialiștii recomandă o analiză detaliată a distribuirii dividendelor planificate, simulări privind regimul fiscal optim, evaluarea impactului digitalizării asupra activității contabile, verificarea bugetelor pentru 2026 și monitorizarea evoluțiilor legislative privind capitalul social.

Citeste mai mult

Cultura

Atelier handmade de confecționare ornamente de Crăciun, la Memorialul Ipotești  

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție din subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează marți, 16 decembrie 2025, începând cu ora 09.00, Atelierul Stele și Luceferi, atelier hand-made de confecționare decorațiuni de Crăciun.

Atelierul are ca punct central motivul stelei, motiv specific sărbătorilor de iarnă, simbol al luminii și al speranței, dar în același timp simbol des întâlnit în poezia eminesciană, reprezentând adesea idealul, frumosul și eternitatea.

 Atelierul este structurat în trei părți distincte, în care vor fi utilizate tehnici diferite. În prima parte, elevii vor picta decorațiuni stelate realizate din clay cu uscare la aer, iar cu acestea vor putea decora un brad în curtea Memorialului Ipotești. În cea de-a doua parte vor picta cu culori acrilice mini-tablouri, ajutându-se de tipare stelate, iar în cea de-a treia, vor utiliza tehnica string-art. Toate aceste activități vor avea o amprentă poetică, elevii având posibilitatea de a citi din poeziile lui Eminescu: Luceafărul, La steaua, Colinde, colinde!, Steaua vieții, etc.

La activitate participă elevii Școlii Gimnaziale ,,Elena Rareș’’ din Botoșani și elevii Școlii Primare Cumpărătura, Comuna Bosanci, județul Suceava.

Activitatea va avea loc în Mediatecă/ Sala de ateliere a Memorialului Ipotești și va fi coordonat de Magda Atănăsoie, muzeograf.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Educație

Vacanța de Crăciun 2025, cea mai lungă vacanță din anul școlar. Când va începe și câte zile libere vor avea elevii și profesorii

Publicat

Publicitate

Vacanța de Crăciun 2025, cea mai lungă vacanță din anul școlar. Elevii vor intra în vacanța de Crăciun sâmbătă, 20 decembrie 2025, imediat după încheierea celui de-al doilea modul de cursuri. Vacanța de iarnă se va încheia miercuri, 7 ianuarie 2026.

Este cea mai lungă vacanță din anul educațional 2025 – 2026, oferind 19 zile libere consecutive atât elevilor, cât și cadrelor didactice.

Reamintim că anul școlar 2025 – 2026 este organizat în cinci module de învățare, fiecare fiind urmat de o vacanță, însumând un total de 36 de săptămâni de cursuri.

Primul modul de învățare a fost în perioada 8 septembrie – 24 octombrie, iar în perioada 25 octombrie – 2 noiembrie a avut loc vacanța de toamnă. Modulul al doilea a început luni, 3 noiembrie 2025 și se va încheia vineri, 19 decembrie 2025.

Vacanța de Crăciun 2025, cea mai lungă vacanță din anul școlar

Elevii vor intra în vacanța de Crăciun sâmbătă, 20 decembrie 2025.

Perioada de odihnă se va încheia miercuri, 7 ianuarie 2026, oferind aproape trei săptămâni de pauză înainte de reluarea programului școlar. Vacanța acoperă și sărbătorile legale de Bobotează (6 ianuarie) și Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie), iar durata totală de 19 zile calendaristice o transformă în cea mai lungă pauză din anul școlar 2025 – 2026.

Publicitate

Cursurile celui de-al treilea modul vor începe joi, 8 ianuarie 2026 și se vor desfășura până până vineri, 6 februarie 2026, respectiv vineri, 13 februarie 2026 sau vineri, 20 februarie 2026, după caz, la decizia inspectoratelor școlare județene / al municipiului București, în urma consultărilor cu beneficiarii primari ai educației, cu părinții/reprezentanții legali ai acestora și cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităților de învățământ.

Vacanța de schi, în februarie 2026

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, inspectoratele școlare au stabilit ca săptămâna de vacanță, cunoscută și sub denumirea de „vacanță de schi” – sau vacanța mobilă, să fie cuprinsă între 9 februarie și 1 martie 2026.

Cum se împarte vacanța de schi în 2026, în funcție de județ:

  • În perioada 9 – 15 februarie 2026 vor avea vacanța de schi elevii din județele: Bistrița-Năsăud, Cluj și Timiș;
  • În perioada 16 – 22 februarie 2026 vor avea vacanța de schi elevii din județele: Bihor, Sălaj, Arad, Hunedoara, Caraș-Severin, Vâlcea, Gorj, Olt, Dolj, Mehedinți, Argeș, Brașov, Dâmbovița, Teleorman, Prahova, Ilfov, București, Buzău, Ialomița, Călărași, Tulcea, Iași;
  • În perioada 23 februarie – 1 martie 2026 vor fi în vacanța de schi elevii din județele: Alba, Satu Mare, Maramureș, Suceava, Botoșani, Sibiu, Mureș, Harghita, Covasna, Neamț, Bacău, Vrancea, Galați, Vaslui, Brăila, Constanța, Giurgiu.

Modulul 4 de cursuri va începe de joi, 8 ianuarie 2026 – până vineri, 6 februarie 2026, respectiv vineri, 13 februarie 2026 sau vineri, 20 februarie 2026, după caz, la decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti.

Vacanța de primăvară sau vacanța de Paște va începe sâmbătă, 4 aprilie 2026 și va dura până marți, 14 aprilie 2026, scrie edupedu.ro.

Modul 5 de cursuri va începe pe 15 aprilie 2026 și va ține până vineri, 19 iunie 2026;

Vacanța de vară de sâmbătă, 20 iunie 2026, până duminică, 6 septembrie 2026.

Când termină școala în 2026 elevii din clasele a VIII-a și a XII-a / a XIII-a

Anul şcolar 2025 – 2026 începe la data de 1 septembrie 2025, se încheie la data de 31 august 2026 şi are o durată de 36 de săptămâni de cursuri. Cursurile anului şcolar 2025 – 2026 încep la data de 8 septembrie 2025, conform Art. 1.

Prin excepţie, se stabilesc următoarele:

  • Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 5 iunie 2026;
  • Pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 12 iunie 2026;
  • Pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică, cu excepţia claselor prevăzute la litera a) şi pentru clasele din învăţământul profesional, anul şcolar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 26 iunie 2026;
  • Pentru clasele din învăţământul postliceal, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare.

sursa: edupedu.ro

Citeste mai mult

Eveniment

Ajutor de stat pentru motorină 2026: Depuneri până la data de 22 decembrie 2025

Publicat

Publicitate

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Centrul Județean Botoșani primește până la data de 22 decembrie 2025 inclusiv, Cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2026.

Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare este emis de Centrele Judeţene APIA până la data de 1 martie 2026.

Cererea de acord prealabil se depune însoţită de următoarele documente:

a) copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare;

b) adeverinţă eliberată de Primărie cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spaţii protejate/cu efectivele de animale/păsări/familii de albine/ viermi de mătase, după caz;

c) adeverinţă eliberată de către Oficiul Național al Viei și al Produselor Vitivinicole pentru suprafețele cu vie, după caz;

Publicitate

d) situația suprafețelor și a structurii estimative a culturilor pentru care solicită ajutorul de stat și/sau producția de ciuperci estimată;

e) copia documentului care atestă înregistrarea/autorizarea sanitară veterinară pentru porci/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

f) situația privind calculul efectivului rulat/mediu estimat anual, în funcție de specie, întocmită de beneficiar;

g) dovada că solicitantul nu figurează ca debitor la organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, furnizorul de apă şi de electricitate, după caz;

h) copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei, după caz;

i) cantitățile de motorină pentru care se solicită ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru sectorul îmbunătățiri funciare;

j) angajamentul solicitantului persoana fizică cu privire la autorizarea ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Schema de ajutor de stat este reglementată prin HG nr. 1174/2014 și OMADR nr. 1727/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending