Connect with us

Eveniment

Vești bune: Voucherele pentru alimente ar putea fi acordate din bani europeni. Se prelungește valabilitatea cardurilor de energie

Publicat

Publicitate

Valabilitatea cardurilor de energie se va prelungi până la data de 31 martie 2024 iar ajutorul de 50 de euro pentru alimente ar putea fi continuat și după jumătatea anului viitor, cu o finanțare din fonduri europene.

Sunt două vești bune pentru anumite categorii sociale, anunțate recent de Adrian Câciu și Nicolae Ciucă.

Valabilitatea cardurilor de energie se va prelungi până la data de 31 martie 2024 iar ajutorul de 50 de euro pentru alimente ar putea fi continuat și după jumătatea anului viitor, cu o finanțare din fonduri europene.

Sunt două informații transmise de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Adrian Câciu și de șeful PNL, Nicolae Ciucă.

”Ajutorul de 50 de euro pentru alimente ar putea fi continuat și după luna iunie. Există unele capitole de fonduri europene la care le-am putea încadra pentru a fi finanțate, iar restul banilor să fie dați de la bugetul de stat.

Sumele din ajutorul de încălzire dat în 2023 (cele doua transe de cate 700 de lei) și necheltuite de beneficiari până la sfârșitul anului ar putea fi cheltuite și în 2024”, a spus Nicolae Ciucă, potrivit știripesurse.ro.

Publicitate

Valabilitatea cardurilor de energie se va prelungi
Și Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a anunțat, joi, că perioada de valabilitate a cardurilor de energie va fi prelungită.

Vezi și: Alimentare carduri energie: anunțul care îi vizează pe milioane de români. 400.000 de familii primesc vouchere pentru prima dată
”O veste bună pentru cei aproximativ 2 milioane de beneficiari ai voucherelor pentru energie:

Valabilitatea cardurilor de energie se va prelungi până la data de 31 martie 2024 astfel încât gospodăriile vulnerabile să aibă resursele necesare pentru a trece cu bine și peste iarna care începe.

În urma discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene am obtinut acordul prelungirii valabilității cardurilor de energie de la 31 decembrie 2023 la 31 martie 2024.

În acest sens, în aceste zile, inițiem demersurile de modificare a legislației naționale pentru ca acest acord să fie rapid implementat”, a transmis ministrul pe pagina sa de Facebook.

Persoane care pot beneficia de ajutoarele pentru facturile la energie/încălzirea locuinței
Pot beneficia de ajutoarele pentru facturile la energie/ încălzirea locuinței următoarele categorii de persoane vulnerabile:

pensionarii cu vârsta egală sau mai mare de 60 de ani și cu venituri lunare mai mici sau egale cu 2.000 lei
pensionarii cu pensie de invaliditate, cu venituri lunare realizate mai mici sau egale cu 2.000 lei;
persoanele (copii și adulți) încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, cu venituri proprii lunare mai mici sau egale cu 2.000 lei;
familiile beneficiare de alocație pentru susținerea familiei, în conformitate cu Legea nr. 277/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social, în condițiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare.
În cazul în care la un loc de consum domiciliază sau au reședința mai mulți beneficiari de sprijin, ajutorul pentru compensarea prețului la energie se acordă o singură dată pe loc de consum, cu condiția ca locul de consum să coincidă cu domiciliul/ reședința beneficiarului de sprijin.

Condițiile detaliate de acordare a acestor ajutoare sunt reglementate de OUG nr. 166/2022, cu modificările și completările ulterioare, publicată – AICI.

Cum se pot plăti facturile cu banii disponibili pe cardurile de energie
Reamintim faptul că beneficiarii pot plăti facturile cu banii disponibili pe cardurile de energie în mai multe moduri și anume:

Direct la poștaș;
La orice oficiu poștal din mediul urban sau la oficiul poștal în raza căruia își are domiciliul beneficiarul, în mediul rural;
Online, prin intermediul aplicației informatice a Companiei Naționale Poșta Română.
Ajutoarele primite pe cardurile de energie pot fi utilizate pentru a achita facturi la energie electrică, energie termică furnizată în regim centralizat, gaze, dar și pentru orice alte materiale de încălzire ce pot fi utilizate la încălzirea locuințelor.

Poșta Româna încurajează beneficiarii să aleagă încasarea facturilor direct la poştaş
Reprezentaţii Poştei încurajează beneficiarii să aleagă încasarea facturilor direct la poştaş, cu ajutorul dispozitivelor mobile sau cea online, prin intermediul aplicaţiei dedicate pusă la dispoziţie de către companie

„Etapa a doua a demarat cu tipărirea şi împlicuirea a peste 370.000 de carduri noi de către Fabrica de Timbre, sucursală specializată a Companiei Naţionale „Poşta Română”.

Noile carduri sunt destinate persoanelor recent intrate în sistem, precum şi celor care între timp şi-au schimbat adresa de domiciliu.

Pe de altă parte, cei care îşi păstrează calitatea de beneficiar din prima tranşă vor putea folosi cardurile şi pentru tranşa a doua.

Totodată, ca şi în cazul primei tranşe, şi de această dată poştaşii au început să colecteze declaraţiile pe propria răspundere de la beneficiarii cardurilor de energie care au domiciliu fără nomenclator stradal, situaţie predominantă în mediul rural”, spun reprezentanții Poștei Române.

Directorul general al CNPR, Valentin Ştefan, aminteşte că instituţia pe care o conduce pune la dispoziţie toate cele 9.000 de dispozitive mobile pe care le deţine, pentru ca plăţile facturilor să se desfăşoare cu cea mai mare rapiditate şi eficienţă oriunde pe teritoriul României.

Atât cardurile aferente primei tranşe, cât şi cele aferente celei de-a doua tranşe pot fi folosite până la data de 27 decembrie 2023.

Beneficiarii acestui ajutor sunt: pensionari cu venitul sub 2.000 de lei, inclusiv; pensionari de invaliditate cu venitul sub 2.000 de lei, inclusiv; persoane cu handicap grav, accentuat sau mediu cu venitul sub 2.000 de lei, inclusiv; familie cu alocaţie de susţinere; familie/persoană cu ajutor social.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Scutire la plata CASS pentru elevii și studenții care lucrează în timpul studiilor. Măsură în programul de guvernare

Publicat

Publicitate

Scutire la plata CASS: Elevii și studenții care lucrează în timpul studiilor nu vor mai fi taxați în ceea ce privește contribuția de asigurări sociale de sănătate. Măsura apare în programul de guvernare al Coaliției PSD – PNL – UDMR. Programul de Guvernare a devenit lege odată cu acordarea votului de încredere Guvernului Ciolacu 2, de către Parlamentul României, scrie Edupedu.ro.

Documentul a fost publicat recent pe site-ul Guvernului și prevede ”zero contribuție la asigurarea de sănătate CASS pentru elevii și studenții care ocupă un loc de muncă/internship în timpul studiilor de licență și masterat”.

Scutire la plata CASS pentru elevii și studenții care lucrează: de această măsură sunt vizați tinerii cu o vârsta mai mică de 26 de ani.

Banii nu rămân la angajați, dar măsura ar putea constitui un stimulent pentru angajator, care ar putea fi convins să angajeze mai mulți tineri.

De asemenea, documentul mai prevede și scutirea de CASS și opțiune la plata la CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv și se angajează pe un loc de muncă.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Mai multe cartiere din municipiul Botoșani rămân, sâmbătă, fără apă. Nova Apaserv își cere scuze

Publicat

Publicitate

S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani informează că astăzi, 28 decembrie 2024, în intervalul orar 09:30 – 13:30 a fost necesară întreruperea furnizării apei potabile, în municipiul Botoșani, către consumatorii ce locuiesc în imobilele situate pe străzile: Dimitrie Negreanu, Ion Pillat, Armeană, Pod de Piatră, Calea Națională nr. 109, Nicolae Grigorescu nr.7. Această măsură a fost luată pentru a permite desfășurarea lucrărilor de refacere a unui branșament avariat.

„Ne cerem scuze pentru neplăcerile create utilizatorilor din zonă, pe care îi asigurăm că echipele de intervenție vor face tot posibilul pentru finalizarea lucrărilor și reluarea furnizării apei potabile, în cel mai scurt timp”, au transmis oficialii Nova Apaserv.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Zile libere legale în 2025: Minivacanțe cât un concediu pentru bugetarii din România. Calendarul sărbătorilor legale din anul 2025

Publicat

Publicitate

Primele zile libere legale din 2025 vor fi chiar la începutul lunii ianuarie, respectiv zilele 1, 2 şi 6, 7 ianuarie. Tot atunci va fi și prima minivacanță din anul 2025 , pentru că ziua de 3 ianuarie va face punte cu 4 şi 5 ianuarie, care pică în weekend. Ministerul Muncii a emis un proiect de Hotărâre de Guvern privind stabilirea zilelor lucrătoare pentru care se acordă liber, altele decât cele de sărbătoare legală pentru anul 2025, scrie alba24.ro.

Zile libere în 2025: Boboteaza și Sfântul Ioan Botezătorul, pentru prima dată zile libere legale în timpul săptămânii

Prin actul normativ s-a propus să fie zi liberă legal și data de 3 ianuarie, pe lângă zilele de 1 și 2 ianuarie și zilele de 6 și 7 ianuarie.

Acest an marchează și o premieră: 6 și 7 ianuarie, Boboteaza și Sfântul Ioan Botezătorul, vor fi pentru prima dată zile libere legale în timpul săptămânii.

În anul 2025, angajații din România vor avea 17 zile libere oferite de stat, datorită sărbătorilor legale. Dintre acestea, 13 zile libere vor fi în timpul săptămânii, în timp ce 4 zile libere de la stat vor fi în weekend.

Zile libere în Ianuarie 2025

În ianuarie 2025 sunt șase zile libere în timpul săptămânii: 1, 2, 3, 6, 7 și 24 ianuarie. Dintre acestea, ziua de 3 ianuarie va fi recuperată ulterior, deoarece este o zi suplimentară acordată de Guvern.

  • 1 ianuarie (miercuri) – Anul Nou
  • 2 ianuarie (joi) – Anul Nou
  • 3 ianuarie (vineri) – Zi liberă suplimentară propusă de Guvern
  • 6 ianuarie (luni) – Boboteaza
  • 7 ianuarie (marți) – Sfântul Ioan Botezătorul
  • Minivacanță:  1-7 ianuarie (7 zile libere, incluzând ziua de 3 ianuarie)
  • 24 ianuarie (vineri) – Unirea Principatelor Române
  • Minivacanță: 24-26 ianuarie (vineri-duminică).

Zile libere în Februarie 2025

În februarie 2025 nu este nicio zi liberă legală.

Publicitate

Zile libere în Martie 2025

În martie 2025 nu este nicio zi liberă legală.

Zile libere în Aprilie 2025

În aprilie 2025 sunt trei zile libere: 18, 20 și 21 aprilie.

  • 18 aprilie (vineri) – Vinerea Mare
  • 20 aprilie (duminică) – Prima zi de Paște
  • 21 aprilie (luni) – A doua zi de Paște
  • Minivacanță: 18-21 aprilie (4 zile).

Zile libere în Mai 2025

În mai 2025 sunt două zile libere în timpul săptămânii: 1 și 2 mai. Ziua de 2 mai va fi recuperată ulterior.

  • 1 mai (joi) – Ziua Muncii
  • 2 mai (vineri) – Zi liberă suplimentară propusă de Guvern
  • Minivacanță: 1-4 mai (4 zile).

Zile libere în Iunie 2025

În iunie 2025 sunt trei zile libere: 1, 8 și 9 iunie.

  • 1 iunie (duminică) – Ziua Copilului
  • 8 iunie (duminică) – Prima zi de Rusalii
  • 9 iunie (luni) – A doua zi de Rusalii
  • Minivacanță: 7-9 iunie (3 zile).

Zile libere în Iulie 2025

În iulie 2025 nu este nicio zi liberă legală.

Zile libere în August 2025

În august 2025 este o singură zi liberă

  • 15 august (vineri) – Adormirea Maicii Domnului
  • Minivacanță: 15-17 august (3 zile).

Zile libere în Septembrie 2025

În septembrie 2025 nu este nicio zi liberă legală.

Zile libere în Octombrie 2025

În octombrie 2025 nu este nicio zi liberă legală.

Zile libere în Noiembrie 2025

În noiembrie 2025 este o singură zi liberă:

30 noiembrie (duminică) – Sfântul Andrei

Zile libere în Decembrie 2025

În decembrie 2025 sunt trei zile libere:

  • 1 decembrie (luni) – Ziua Națională a României
  • Minivacanță: 30 noiembrie – 1 decembrie (3 zile).
  • 25 decembrie (joi) – Prima zi de Crăciun
  • 26 decembrie (vineri) – A doua zi de Crăciun
  • Minivacanță: 25-28 decembrie (4 zile).

Cum se compensează zilele libere în care angajații sunt la serviciu

În funcție de fiecare meserie, în anumite zile libere angajații pot fi chemați la serviciu. Potrivit Codului muncii, cei care vor lucra în liberele legale trebuie să primească compensații în zile libere, acordate în următoarele 30 de zile de către angajator.

În cazul în care nu se acordă zile libere, angajații beneficiază de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru. Angajatorii care nu respectă prevederile legii privind zilele libere legale riscă amenzi între 5.000 și 10.000 de lei.

Ce alte zile libere plătite mai pot avea angajații

Concediul de odihnă legal: Salariații români au dreptul, potrivit legii, la zile de concediu de odihnă plătite, a cărui durata minimă este de 20 de zile lucrătoare. Durata concediului de odihnă este prevăzută în contractul individual de muncă.

De asemenea, potrivit Codului Muncii, în afara zilelor de concediu de odihnă anual, angajații români au dreptul la zile libere plătite, în cazul unor evenimente familiale deosebite.

  • căsătoria salariatului – 5 zile;
  • căsătoria unui copil al salariatului – 2 zile;
  • nașterea unui copil – 5 zile + 10 zile dacă tatăl copilului a urmat un curs de puericultură;
  • decesul soțului/soției, copilului, părinților, socrilor – 3 zile;
  • decesul bunicilor, fraților, surorilor – 1 zi;
  • donatorii de sânge – 1 zi;
  • schimbarea locului de muncă în cadrul aceleiași companii, cu mutarea domiciliului în altă localitate – 5 zile;
  • 30 de zile concediu fără plată pentru pregătirea și susținerea lucrării de diplomă în învățământul superior.

Citeste mai mult

Eveniment

Hotelierii atrag atenția asupra impactului „devastator” asupra industriei turismului al măsurile propuse de „Ordonanța trenuleț”

Publicat

Publicitate

Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) lansează un apel urgent către Guvernul României în ceea ce privește impactul ‘devastator’ asupra industriei turismului pe care îl vor avea măsurile fiscale propuse prin ‘ordonanța trenuleț’, fără a fi însoțite de politici publice de compensare a impactului negativ și dezvoltare a turismului de incoming și susținere a investițiilor în domeniu.

‘În timp ce țări din jurul nostru au o rezultate bune în ceea ce privește ponderea turismului în economia lor (Bulgaria, Ungaria, Croația, Polonia), ca urmare a unor investiții publice în infrastructură și promovare, a unei legislații suple și adaptate noilor dezvoltări – digitalizare, platforme online – și a creării cadrului pentru ca operatorii economici din turism să se dezvolte, România este codașă în acest clasament. În ciuda tuturor insistențelor industriei turismului și a punerii la dispoziție din partea specialiștilor către toate formele de organizare pe care le-au avut autoritățile de reglementare din domeniu, turismul este codaș la împărțirea bugetului, are reglementări vechi și neadecvate și nu beneficiază de susținere optimă pentru promovarea internațională, lucru care a dus, conform BNR, pentru anul 2023, ca deficitul balanței comerciale din turism să fie de 3,694 miliarde de euro, în creștere față de 2022’, semnalează reprezentanții FIHR într-o Scrisoare deschisă adresată Guvernului României.

Aceștia subliniază că, la nivel economic, se simte deja scăderea consumului, repercusiunile instabilității prin scăderea ratingului de țară de către Fitch Ratings, în contextul în care la granițele României are loc în continuare un război, promovarea internațională se limitează la mici campanii și participări la târguri și acestea în pericol de anulare din cauza diminuării și lipsei bugetului pe anul 2025.

‘Nu putem să ne așteptăm la îmbunătățiri în ceea ce privește acest domeniu fără schimbări de strategie. Intrarea României în spațiul Schengen ar trebui să crească numărul turiștilor care vizitează România, dar, din pacate, nu ne promovăm suficient și nu avem un sistem de monitorizare a circulației turistice, din lipsa unei legislații adecvate și a platformelor de raportare. În contextul preocupărilor legate de reducerea cheltuielilor bugetare, ar trebui să se aibă în vedere acele domenii care au potențial să ducă la creșterea veniturilor la bugetul de stat, iar prin atuurile sale, prin complexitatea de forme de turism care pot fi practicate în România, turismul poate să fie unul dintre aceste domenii. Procentul actual reprezentat de sectorul turism în PIB este sub potențial, iar el nu poate crește fără investiții și fără promovarea imaginii României în exterior, în contextul în care țările din jur investesc bugete mult mai mari pentru promovarea lor între destinațiile turistice ale lumii’, susțin hotelierii.

În acest sens, FIHR solicită adoptarea de urgență a unor măsuri precum alocarea unui buget anual de promovare a României ca destinație turistică în cuantum de 10% din sumele economisite din eliminarea voucherelor de vacanță (cu un impact semnificativ de până la 30% din piață), pentru a înlocui deficitul de turism intern creat și pentru atragerea de turiști străini, ducând, astfel, și la o diminuare a deficitului comercial din domeniu, actualizarea legislației care să permită realizarea de bugete multianuale, fără de care în fiecare an participarea la evenimentele de început de an (târguri internaționale sau alte manifestări sunt puse sub semnul întrebării și, de multe ori, anulate), precum și OPANT nr.65/ 2013, inclusiv clasificarea apartamentelor și standardele ocupaționale și digitalizarea raportărilor – crearea de platforme pentru raportarea datelor, monitorizarea circulației turistice, statistici, colectarea rapoartelor de la platformele online, respectiv evidențierea aportului în PIB.

Alte măsuri solicitate de reprezentanții industriei hoteliere vizează susținerea investițiilor în turism – politici publice direcționate spre diminuarea sezonalității, dezvoltarea turismului balnear și eco-turismului, crearea unui OMD Național – Organizație Națională de Management al Destinației și alocarea unui buget multianual adecvat, precum și predictibilitatea modificărilor fiscale, asigurarea competitivității în context regional și asigurarea condițiilor de concurență loială – menținerea TVA și a cotelor de impozitare pentru activitățile din turism, care au trecut deja prin două modificări succesive (2023 și 2024) de majorare a TVA și impozitului pe profit, precum și pentru competitivitate la nivel regional, dezvoltarea și implementarea unui cadru legislativ în România, care să reglementeze din punct de vedere fiscal activitățile de închiriere pe termen scurt în scop turistic (short-term rentals) ale persoanelor fizice / juridice, cu impact pozitiv asupra atragerii de venituri la bugetul național și la bugetele locale, transpunerea regulamentelor europene, pentru solicitarea/obținerea raportărilor de la platforme online de rezervări, monitorizarea circulației turistice și a operatorilor economici care prestează activități economice în domeniul turismului.

Publicitate

‘Aceasta duce la creșterea conformării și controlului, creșterea bazei de impozitare, plata TVA, alte impozite și taxe, taxa de promovare turistică pentru rezervările preluate prin platforme’, se menționează în Scrisoarea deschisă.

Totodată, hotelierii cer susținerea proiectelor privind atragerea de resurse umane și creșterea competențelor acestora, implementarea de măsuri pentru atragerea și menținerea angajaților în domeniu prin educație (pregătirea profesională continuă, actualizarea standardelor profesionale și ocupaționale), prin facilități fiscale pentru agenții economici care angajează tineri, pentru pregătirea vocațională/ profesională a acestora, prin dezvoltarea și recunoașterea micro-acreditărilor și a platformelor online de pregătire specifice domeniului ospitalității

‘În concluzie, în lipsa preluării acestor demersuri necesare, putem anticipa pe termen mediu și lung perpetuarea unor situații care frânează dezvoltarea sectorului turism, precum: Statistici incorecte și incomplete legate de circulația turistică din România, ce vor face imposibilă stabilirea unor politici publice și bugetare adecvate, cu un mix optim și coerent de acțiuni de promovare a turismului din România; Dispariția investițiilor în turismul reglementat organizat în hoteluri, având in vedere presiunea fiscală și cea de autorizare/raportare existentă în prezent pentru proprietarii și operatorii de unități reglementate; Menținerea unei economii gri, risc crescut de incidente și un număr crescut de tineri ‘șomeri’ care câștigă din ‘economia participativă’, în condițiile lipsei reglementării activităților de închiriere pe termen scurt în scop turistic, cu efecte în gradul redus de încasări bugetare și în lipsă de control; Înrăutățirea calității serviciilor oferite în domeniul ospitalității, cu efecte asupra reputației destinațiilor turistice din România, în contextul ignorării măsurilor de atragere și profesionalizare a personalului activ în toate unitățile care oferă servicii de cazare și alimentație publică (atât hoteluri, restaurante, obiective turistice, cât și apartamente de închiriat); Deteriorarea infrastructurii turistice și irosirea potențialului turistic al României pe termen mediu și lung’, semnalează reprezentanții FIHR. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending