Potrivit reprezentanților instituției Casei de Pensii, în conformitate cu prevederile Legii 360/2023 privind sistemul public de pensii, pensia anticipată se cuvine cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, prevăzut în anexa nr. 5, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare contributiv cu până la 5 ani, scrie alba24.ro.

La stabilirea stagiului complet de cotizare contributiv, necesar acordării pensiei anticipate, nu se iau în considerare perioadele în care persoana a avut calitatea de asigurat în baza unui contract de asigurare.

La stabilirea stagiului de cotizare contributiv în vederea stabilirii eligibilităţii pentru acordarea pensiei anticipate, precum şi la determinarea numărului total de puncte realizat, se iau în considerare şi perioadele în care o persoana a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, respectiv 7 ani.

Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte prin diminuarea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă, în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5 şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare:

• până la un an – 0,40% – procentul de diminuare pentru fiecare lună de anticipare;
• între un an şi 2 ani – 0,35%
• între 2 şi 3 ani – 0,30%
• între 3 şi 4 ani – 0,25%
• între 4 şi 5 ani – 0,20%

Prin sintagma luni de anticipare se înţelege perioada cuprinsă între data acordării pensiei anticipate şi data împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5 la lege sau, după caz, data împlinirii vârstei standard reduse potrivit legii.

Procentul de diminuare se determină prin înmulţirea numărului de luni de anticipare cu procentul de diminuare pentru fiecare lună de anticipare. Fracţiunile de lună se întregesc la lună.

Procentul de diminuare se menţine până la data îndeplinirii condiţiilor privind vârsta standard de pensionare sau vârsta standard redusă, potrivit prevederilor legale.

Până la data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, beneficiarul unei pensii anticipate poate opta pentru acordarea pensiei de invaliditate în condiţiile legii.

Trecerea la o pensie de invaliditate se acordă începând cu luna următoare celei în care pensionarul optează pentru aceasta, iar plata pensiei anticipate încetează cu aceeaşi dată.

Publicitate

La acordarea pensiei anticipate, reducerea vârstei standard de pensionare nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.

Trecerea la pensia pentru limită de vârstă

La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă, din oficiu, în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin eliminarea diminuării şi, după caz, prin valorificarea eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate, precum şi adăugarea perioadelor în care persoana a avut calitatea de asigurat în baza unui contract de asigurare.

Pensia anticipată se plăteşte de la data încetării calităţii de asigurat, în cazul persoanelor care se regăsesc în una dintre situaţiile:

• persoana desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă;
• persoana este funcţionar public;
• persoana îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau este numită în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, sau este membru cooperator dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti.

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție din subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează, sâmbătă, 28 septembrie 2024, o nouă ediție a întâlnirilor Poeți în dialog, cu Simona Popescu și Dumitru Crudu.

Întâlnirea va avea loc, începând cu ora 10.00, în Sala de conferințe a Primăriei Botoșani și va fi moderată de Lucia Țurcanu.

SIMONA POPESCU (n. 1965, Codlea, Brașov) este poetă, prozatoare și eseistă. A debutat editorial în 1990, cu volumul Xilofonul și alte poeme (Litera). În 1991, apare în volumul colectiv Pauză de respirație (Litera), împreună cu Andrei Bodiu, Caius Dobrescu și Marius Oprea, cei patru autori formând Grupul de la Brașov. A mai publicat volumele de poezie: Juventus (Cartea Românească, 1994), Noapte sau zi (Paralela 45, 1998), Juventus și alte poeme (antologie; Paralela 45, 2004), Lucrări în verde sau Pledoaria mea pentru poezie (Polirom, 2006), Cartea plantelor și animalelor (Nemira, 2021), Opera poetică (în 2 volume; Rocart, 2021). A publicat romanul Exuvii (Nemira, 1997), reeditat în mai multe rânduri la Editura Polirom, și volumul de „critificțiune” Clava. Critificțiune cu Gellu Naum (Paralela 45, 2004). Este autoarea eseurilor: Volubilis (Paralela 45, 1998), Salvarea speciei. Despre suprarealism și Gellu Naum (Editura Fundației Culturale Române, 2000), Autorul, un personaj (Paralela 45, 2015). A îngrijit și prefațat ediția Opere de Gellu Naum (vol. I-IV, Polirom, 2011-2020).

Conferențiar la Facultatea de Litere a Universității din București, Simona Popescu ține cursuri de scriere creatoare din anul 2005.

DUMITRU CRUDU (n. 1967, Florițoaia Nouă, Ungheni) este poet, prozator, dramaturg, publicist. A debutat în 1994, cu două cărți de poezie simultan – Falsul Dimitrie (Arhipelag) și E închis vă rugăm nu insistați (Pontica). Au urmat volumele de poezie: Șase cânturi pentru cei care vor să închirieze apartamente (Paralela 45, 1996), Poooooooooate (Vinea, 2004), Eșarfe în cer (Cartier, 2012), Falsul Dimitrie (antologie; Cartier, 2014), La revedere, tată (Tracus Arte, 2015), Strigătele de sub apă (Vinea, 2015), Cinci poeme din Rotterdam (Charmides, 2017), Vaci ale Domnului (Casa de pariuri literare, 2018), Împotriva lui Dumitru Crudu (antologie; Junimea, 2023), Doamne (Prut Internațional, 2024). În 1998, Dumitru Crudu a lansat, în „Monitorul de Brașov”, împreună cu poetul Marius Ianuș, Manifestul fracturist.

În proză, a debutat în anul 2008, cu romanul Măcel în Georgia (Polirom), publicând ulterior: Un american la Chişinău (Casa de pariuri literare, 2013), Ziua de naştere a lui Mihail Mihailovici (Humanitas, 2019), Margareta noastră (Cartier, 2021), Ora cinci şi şapte minute (Humanitas, 2022). Scrie și teatru, publicând până în prezent mai multe volume de dramaturgie și având piese montate în teatre din Republica Moldova, România,  Bulgaria, Italia, Germania, Franța ș.a. 

A fost jurnalist la mai multe instituţii de presă din Republica Moldova, printre care: „Timpul de dimineaţă”, „Europa liberă”, „Radio Chişinău”. Din martie 2021, este redactor-şef la revista literară „Timpul din România”, ediţia de Chişinău. Din 2008, Dumitru Crudu coordonează Atelierul de scriere creativă „Vlad Ioviță” din Chișinău.

Publicitate

Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial din 24 septembrie. Modificarea a fost stabilită pentru că există criterii contradictorii privind acordarea bursei tehnologice, potrivit edupedu.ro. Metodologia de acordare a burselor pentru elevi a fost modificată din nou, printr-un ordin al ministerului Educației. A fost clarificată procedura privind criteriul mediei la purtare, informează alba24.ro.

Ministerul Educației a eliminat prevederile referitoare la posibilitatea de acordare a bursei tehnologice pentru elevii care au media la purtare în anul școlar anterior mai mica de 10, prin ordinul nr. 6.691, publicat în Monitorul Oficial.

„Bursa de excelență, bursa de merit, bursa de reziliență sau bursa tehnologică este acordată și cu condiția ca elevul beneficiar să fi obținut media 10 la purtare sau calificativul foarte bine la purtare la finalul anului școlar anterior”, conform Art. 108, (18).

Burse școlare 2024. Cuantum și sume estimate

bursă de excelență olimpică I (gimnaziu și liceu):

• 750-3000 lei
• pentru elevii care obțin premiile I, II, III și mențiune/medalii asimilate la olimpiadele școlare internaționale, campionatele sportive școlare internaționale recunoscute ME, Jocurile Olimpice, Jocurile Paralimpice, Jocurile Olimpice de Tineret
• de această bursă vor beneficia și elevii aflați în mobilitate internațională

bursa de excelență olimpică II (gimnaziu și liceu):

• • 700 de lei
  • pentru elevii care obțin premiile I, II, III la olimpiadele școlare naționale organizate și finanțate de Ministerul Educației
  • de această bursă vor beneficia și elevii aflați în mobilitate internațională

bursa de merit: 450 lei/lună

bursa de reziliență: 300 lei/lună

numărul burselor de merit cumulate cu numărul burselor de reziliență se acordă pentru minimum 30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu și liceu, inclusiv învățământ profesional și dual, dintr-o unitate de învățământ preuniversitar.

bursă socială: 300 lei/lună

Publicitate

bursă tehnologică: 300 lei/lună

bursa pentru susținerea participării școlare a mamelor minore: 700 lei/lună

Valoarea burselor poate fi suplimentată de către consiliile de administrație ale unităților de învățământ în funcție de sumele alocate de autoritățile administrației publice locale / alte venituri obținute potrivit legii.

Numărul copiilor din România rămaşi în grija rudelor sau în sistemul de protecţie specială, din cauza părinţilor plecaţi la muncă în străinătate, a scăzut în mod semnificativ în ultimul an, cu 17%, conform datelor publice analizate de ParentED.

Această scădere de aproape 17% indică o tendinţă îmbucurătoare, dar, deşi tot mai mulţi părinţi revin sau îşi asumă rolul de sprijin financiar fără a pleca din ţară, mii de copii continuă să trăiască departe de cei care le oferă cea mai importantă bază emoţională – familia, relevă ParentED într-un comunicat transmis joi AGERPRES.

Potrivit datelor oficiale ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), în luna martie 2024, 61.007 copii din peste 50.000 de familii erau în această situaţie, în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când se înregistrau 72.902 de cazuri din aproape 57.000 de familii.

Un aspect alarmant este faptul că unii dintre aceşti copii ajung în sistemul de protecţie specială precum: asistenţi maternali sau centre de plasament, confruntându-se cu provocări suplimentare legate de adaptarea la medii noi şi de lipsa unui contact constant cu părinţii.

“Impactul emoţional şi psihologic pe care îl resimt aceşti copii poate fi profund şi de lungă durată, mai ales în contextul în care dezvoltarea lor emoţională şi socială depinde în mod direct de prezenţa unei figuri parentale stabile”, a declarat Diana Bălan, reprezentant ParentED, citată în comunicat. AGERPRES