Connect with us

Economie

Venituri din chirii 2025: A fost publicat modelul cererii de înregistrare a contractelor de locațiune, care trebuie depusă la ANAF

Publicat

Publicitate

Venituri din chirii 2025. Modelul actualizat al cererii de înregistrare a contractelor de locațiune, pe care anumiți contribuabili care obțin venituri din chirii trebuie să o depună la ANAF, a fost publicat joi, în Monitorul Oficial, scrie alba24.ro.

Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind modificarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 114/2019 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a contractelor de locațiune, precum și a modelului și conținutului formularului „Cerere de înregistrare a contractelor de locațiune” a fost publicat joi, 6 februarie, în Monitorul Oficial.

Contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare și cele din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, au obligația înregistrării contractului încheiat între părți, precum și a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal competent.

Dacă bunul a cărui folosință se cedează este deținut în comun, obligația înregistrării contractului încheiat între părți la organul fiscal competent revine proprietarului, uzufructuarului sau altui deținător legal desemnat prin contractul de închiriere sau actul de modificare a acestuia, după caz.

În cazul contractelor de închiriere aflate în derulare la data de 1 ianuarie 2025, precum și în cazul actelor de modificare a acestora, înregistrate la organul fiscal anterior acestei date, nu se aplică prevederile referitoare la desemnarea proprietarului, uzufructuarului sau altui deținător legal care îndeplinește obligația de înregistrare a contractului de închiriere.

Venituri din chirii 2025. Cine depune cererea de înregistrare a contractelor de locațiune

Cererea de înregistrare a contractelor de locațiune se completează și se depune de către:

Publicitate
  • contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor și care au obligația înregistrării contractului la organul fiscal, potrivit legii;
  • contribuabilii desemnați (proprietari, uzufructuari sau alți deținători legali desemnați), în cazul în care bunurile a căror folosință se cedează este deținută în comun;
  • locatorii care solicită înregistrarea contractului la organul fiscal pentru a constitui titlu executoriu pentru plata chiriei la termenele și modalitățile stabilite în contract sau, în lipsa
    acestora, prin lege.

Cererea se depune, direct sau prin împuternicit, la registratura organului fiscal competent, prin poștă cu scrisoare recomandată sau prin mijloace electronice de transmitere la distanță, după caz, la termenele stabilite de legislația în vigoare.

Cererea se completează în două exemplare, înscriindu-se cu majuscule, citeț și corect toate datele prevăzute de formular. Un exemplar al cererii, însoțit de copia contractului de locațiune, se depune la organul fiscal competent și un exemplar se păstrează de contribuabil.

Organul fiscal competent este:

a) organul fiscal în a cărui rază teritorială persoana fizică rezidentă are domiciliul fiscal, potrivit legii;

b) organul fiscal în a cărui rază teritorială se află bunul imobil care face obiectul contractului de închiriere, în cazul persoanelor fizice nerezidente/organul fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al împuternicitului, după caz, pentru persoanele fizice nerezidente;

c) organul fiscal în raza căruia se face constatarea închirierii bunului mobil, conform dispozițiilor legale fiscale, în cazul persoanelor fizice nerezidente;

d) organul fiscal în a cărui evidență este înregistrat ca plătitor de impozite, taxe și contribuții locatorul persoană juridică/altă entitate fără personalitate juridică.

Venituri din chirii 2025. Cum se completează cererea

Caseta „Anul” — se completează anul calendaristic în care se depune cererea

Caseta „Cerere rectificativă” — se completează cu X în cazul cererilor rectificative.

Casetele „Modificare/Încetare” — se completează cu X în cazul mențiunilor privind modificarea sau încetarea contractului de locațiune.

Secțiunea A „Date despre locator”

Subsecțiunea a. „Date de identificare a locatorului desemnat pentru înregistrarea contractului de locațiune”

Caseta „Denumire/Nume și prenume” – se completează cu numele și prenumele locatorului care obține venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal și care a fost desemnat pentru îndeplinirea obligației înregistrării contractului încheiat între părți. În cazul locatorilor persoane juridice și alte entități fără personalitate juridică se înscrie denumirea locatorului.

Caseta „Cod de identificare fiscală” se completează cu codul numeric personal sau numărul de identificare fiscală al locatorului care obține venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal și care a fost desemnat pentru îndeplinirea obligației înregistrării contractului încheiat între părți.

În cazul locatorilor persoane juridice și alte entități fără personalitate juridică se completează codul de înregistrare fiscală al contribuabilului care are calitatea de locator.

Casetele „Județ”, „Localitate”, „Sector”, „Strada”, „Număr”, „Bloc”, „Scară”, „Etaj”, „Apartament”, „Țară”, „Cod poștal”, „Telefon”, „Fax” și „E-mail” se completează cu informații privind
adresa de domiciliu a persoanei fizice, stabilită potrivit legii, sau adresa domiciliului fiscal al persoanei juridice/entității fără personalitate juridică, după caz.

Subsecțiunea b. „Cota-parte deținută” – se completează cu cota-parte deținută de locator din bunul mobil sau imobil (procent sau fracție).

Subsecțiunea c. „Date de identificare a locatorului (altul decât locatorul desemnat)”

Caseta „Denumire/Nume și prenume” – se completează cu numele și prenumele locatorului coproprietar care obține venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal.

În cazul locatorilor persoane juridice și alte entități fără personalitate juridică se înscrie denumirea locatorului.

Caseta „Cod de identificare fiscală” se completează cu codul numeric personal sau numărul de identificare fiscală al locatorului coproprietar care obține venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal. În cazul locatorilor persoane juridice și alte entități fără personalitate juridică se completează codul de înregistrare fiscală al contribuabilului care are calitatea de locator.

Casetele „Județ”, „Localitate”, „Sector”, „Strada”, „Număr”, „Bloc”, „Scară”, „Etaj”, „Apartament”, „Țară”, „Cod poștal”, „Telefon”, „Fax” și „E-mail” se completează cu informații privind
adresa de domiciliu a persoanei fizice, stabilită potrivit legii, sau adresa domiciliului fiscal al persoanei juridice/entității fără personalitate juridică, după caz.

Subsecțiunea d. „Cota-parte deținută” – Se completează cu cota-parte deținută de locator din bunul mobil sau imobil (procent sau fracție).

În situația în care într-un contract de locațiune sunt mai mulți locatori, se completează câte o subsecțiune „Date de identificare” și „Cotă-parte deținută” pentru fiecare locator, astfel încât suma cotelor-părți deținute să fie 100%.

Secțiunea B „Date de identificare a locatarului (chiriașului)”

Caseta „Nume și prenume/Denumire” – se completează cu numele și prenumele/denumirea persoanei care are calitatea de locatar.

Caseta „Cod de identificare fiscală” se completează cu codul numeric personal al persoanei fizice care are calitatea de locatar sau codul de înregistrare fiscală al persoanei juridice/entității fără personalitate juridică care are calitatea de locatar, după caz.

În situația în care persoana fizică nu deține cod numeric personal sau persoana juridică/entitatea fără personalitate juridică este în curs de înființare, nu este obligatorie completarea
codului de identificare fiscală.

Casetele „Județ”, „Localitate”, „Sector”, „Strada”, „Număr”, „Bloc”, „Scară”, „Etaj”, „Apartament”, „Țară”, „Cod poștal”, „Telefon”, „Fax” și „E-mail” se completează cu informații privind
adresa de domiciliu a persoanei fizice, stabilită potrivit legii, sau adresa domiciliului fiscal al persoanei juridice/entității fără personalitate juridică, după caz.

În situația în care într-un contract de locațiune sunt mai mulți locatari, se completează câte o secțiune „Date de identificare” pentru fiecare locatar.

Secțiunea C „Date despre contractul de locațiune”

Subsecțiunea a. „Contractul de locațiune inițial”

Casetele „Nr. ”, „Data”, „Perioada contractului”, „Cuantumul chiriei lunare”, „Moneda”, „Adresa bunului imobil care face obiectul contractului” și „Date de identificare ale bunului mobil care face obiectul contractului” se completează cu informații conform contractului de închiriere.

Casetele „Data” și „Perioada contractului” se completează sub forma zz/ll/aaaa.

În situația în care prin contractul de locațiune s-a prevăzut prelungirea tacită/automată a acestuia, nu se completează data de sfârșit (caseta „până la”).

Caseta „Moneda” se completează cu codul ISO al monedei [RON (LEU), EUR].

Caseta „Adresa bunului imobil care face obiectul contractului” se completează cu adresa completă a bunului imobil.

Caseta „Date de identificare ale bunului mobil care face obiectul contractului” se completează cu date de identificare ale bunului mobil (de exemplu: număr de înmatriculare, serie șasiu, serie certificat etc.).

Subsecțiunea b. „Modificări ale contractului de locațiune” 

Se completează numai în cazul în care s-a bifat caseta „Modificare”.

Casetele „Contract conex nr. ”, „Data”, „Perioada contractului”, „Cuantumul chiriei lunare” și „Moneda” se completează cu informații conform actului adițional al contractului de închiriere.

Subsecțiunea c. „Încetarea contractului de locațiune” – se completează numai în cazul în care s-a bifat caseta „Încetare”.

Casetele „Documentul care atestă încetarea”, „Nr. ”, „Data”, „Perioada contractului” și „Motivul încetării” se completează cu informații conform actului de încetare a contractului
de închiriere.

Declarația este însoțită în mod obligatoriu de copia contractului de închiriere.

În cazul modificării/încetării, după caz, a contractului de locațiune, toate casetele de la secțiunea A. „Date de identificare a locatorului” și secțiunea B „Date despre contractul de locațiune” se completează în mod obligatoriu.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Cât este salariul mediu net în România. A crescut dar nu a putut ține pasul cu inflația

Publicat

Publicitate

Cât este salariul mediu net în România: Acest indicator a ajuns la finalul anului trecut la 5.914 lei. A crescut față de anul precedent, dar nu a reușit să țină pasul cu inflația. 

Câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 299 lei, adică +5,3% față de luna noiembrie 2025, arată datele Institutului Național de Statistică, citate de Economedia.

La o rată a inflației de 9.7%, românii care încasează un salariu mediu au pierdut 4,8% din puterea de cumpărare  4,8%.

În luna decembrie 2025, câştigul salarial mediu brut a fost 9.868 lei, cu 497 lei (+5,3%) mai mare decât cel înregistrat în luna noiembrie 2025.

Câştigul salarial mediu net a fost 5.914 lei, în creştere cu 299 lei (+5,3%) față de luna noiembrie 2025.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (13012 lei) și în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (12588 lei).

Publicitate

Cele mai mici salarii sunt cele ale oamenilor care lucrează în hoteluri şi restaurante (3557 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3581 lei).

     

Citeste mai mult

Eveniment

Prima lună în care profesorii cu salarii mai mari de 6.000 de lei nu mai iau indemnizația de hrană

Publicat

Publicitate

Prima lună în care profesorii cu salarii mai mari de 6.000 de lei nu mai iau indemnizația de hrană: vineri, 13 februarie, se dau salariile în învățământ. 

De regulă, aceștia iau salariile în ziua de 14 a lunii, doar că 14 februarie pică sâmbăta, așa că vineri, 13 februarie, este zi de salariu, scrie Edupedu.ro.

Este prima lună în care doar profesorii și angajații din învățământ cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici, mai primesc indemnizație de hrană.

Reglementarea apare într-un ordin publicat în Monitorul Oficial în 6 februarie 2026.

Prevederea se pune în aplicare începând cu plata drepturilor salariale aferente lunii ianuarie 2026, adică începând cu salariile pe care le primesc profesorii în luna februarie.

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Premierul Ilie Bolojan: Recesiunea tehnică este prețul tranziției către o economie solidă, nu o criză

Publicat

Publicitate

Premierul Ilie Bolojan transmite că recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat al tranziției către o economie solidă.

România nu traversează ‘o criză’, ci o perioadă de corecție economică ‘necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică’, a scris prim-ministrul, vineri, pe Facebook.

Precizările vin în contextul în care, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, economia României a crescut cu 0,6% în 2025, însă a încheiat anul în recesiune tehnică, după ce Produsul intern brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din 2025. Acesta este al doilea trimestru consecutiv de scădere.

‘Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară. Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe’, transmite Bolojan.

El analizează comparativ anii 2024 și 2025, menționând că în 2024 a existat un deficit bugetar ‘ridicat’, de aproape 8-9% din PIB. De asemenea, s-a înregistrat un deficit extern ‘semnificativ’, de 8,2% din PIB, dar cu o creștere economică reală ‘modestă’, sub 1%.

Publicitate

‘În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de 0,4% în primele două trimestre ale anului. De ce? Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei’, explică Bolojan.

Potrivit acestuia, în anul 2024 consumul puternic a venit din ‘tot mai multe’ importuri, iar inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic.

‘Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau’, adaugă premierul.

În schimb, în iulie 2025, contextul s-a schimbat ‘fundamental’, deoarece a început redresarea, precizează Bolojan.

‘Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%’, scrie premierul.

Astfel, în 2024 a existat un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe. În 2025 s-au luat măsuri de disciplină fiscală, dar s-a înregistrat o creștere similară, ‘susținută de investiții reale și factori structurali’, precizează premierul.

‘Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați. Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung’, se mai arată în postare. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

MAI va monitoriza presa și rețelele sociale pentru a combate informațiile false despre buletinul electronic

Publicat

Publicitate

Ministerul Afacerilor Interne alocă 2,29 milioane de lei pentru servicii de monitorizare a presei și a rețelelor sociale, cu scopul de a urmări modul în care se discută în spațiul public implementarea cărții electronice de identitate.

Practic, acest sistem nu presupune un simplu abonament la o agenție de știri, ci un sistem software și hardware de tip „Media Intelligence”, care să îndeplinească mai multe funcții, potrivit economedia.ro.

Printre acestea se numără înregistrarea și arhivarea emisiunilor radio și TV în care este discutat buletinul electronic.

Astfel, MAI dorește să păstreze în format audio/video toate intervențiile publice pe această temă, pentru a putea analiza discursul în timp real.

Monitorizarea mediului online

De asemenea, sistemul va include monitorizarea mediului online, ceea ce presupune analizarea site-urilor de știri, a blogurilor și a rețelelor sociale pentru identificarea unor termeni-cheie legați de proiect, precum „buletin electronic”, „cip” sau „semnătură digitală”.

Potrivit caietului de sarcini analizat de economedia.ro, platforma trebuie să asigure și o funcție de analiză a sentimentului, capabilă să indice dacă percepția publică asupra subiectului este favorabilă, neutră sau negativă.

Publicitate

Scopul proiectului: creșterea numărului de buletine electronice emise

Scopul proiectului este de a sprijini și accelera adoptarea Cărții Electronice de Identitate (CEI) în România.

MAI vrea să identifice în timp real informațiile false care devin virale, pentru a putea reacționa rapid cu dezmințiri oficiale și campanii de informare direcționate.

De exemplu, dacă apar temeri legate de „stocarea amprentelor”, instituția ar putea aloca buget pentru materiale care explică securitatea datelor biometrice.

Prin acest sistem, Ministerul de Interne urmărește să combată răspândirea informațiilor negative despre buletinul electronic și să își adapteze comunicarea pentru a accelera adoptarea cărții electronice de identitate.

În prezent, mai puțin de 5% dintre români dețin acest document. 

România și-a asumat (prin PNRR) ca până la sfârșitul lui 2026 să emită aproximativ 5 milioane de buletine electronice.

Pentru a realiza acest lucru, ar fi nevoie de un ritm de peste 150.000-200.000 de documente eliberate lunar la nivel național, însă acest lucru nu se întâmplă momentan, deoarece populația este neîncrezătoare cu privire la această schimbare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending