Vârsta de pensionare va fi ajustată la fiecare 3 ani, conform unui articol din noua lege a pensiilor care intră în vigoare pe 1 septembrie 2024. Totuși, această modificare depinde de creșterea speranței de viață a românilor, relatează alba24.ro. Vârsta standard de pensionare va crește prin lege cu jumătate din perioada de creștere a speranței de viață.
Să spunem că speranța de viață a românilor crește cu doi ani. Vârsta de pensionare va crește, în aceste condiții, cu un an.
”Probabilitatea asta, din păcate pentru noi, este aproape zero. Prin urmare, vârsta de pensionare în România nu va crește” este o declarație surprinzătoare a ministrului Simona Bucura-Oprescu, făcută chiar la Alba24. Detalii, mai jos:
Vârsta de pensionare nu va crește, dacă este legată de speranța de viață. Declarație surprinzătoare a ministrului Muncii
”În primul rând trebuie să știți că aceasta este o garanție că vârsta de pensionare în România nu va crește arbitrar, ad-hoc, în funcție de guvernele care vor fi la guvernare.
Deci ați văzut că am introdus în lege un articol care prevede că vârsta de pensionare nu va putea crește decât dacă crește în mod semnificativ speranța de viață.
Probabilitatea asta, din păcate pentru noi, este aproape zero. Prin urmare, vârsta de pensionare în România nu va crește” a spus Simona Bucura – Oprescu.
Publicitate
Și totuși, legea lasă această posibilitate, în ciuda declarațiilor pesimiste ale ministrului, care spun că e puțin probabil ca speranța de viață a românilor să crească.
Vârsta de pensionare se va modifica la fiecare 3 ani: Legătura cu speranța de viață
În noua lege a pensiilor vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbaţi, cât și pentru femei.
Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în tabelul aflat la sfârșitul articolului.
(2) Stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
(3) Stagiul complet de cotizare contributiv, este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare, conform eşalonării prevăzute în tabelul aflat la sfârșitul articolului.
„Începând cu data finalizării eşalonării prevăzute în anexa nr. 5 (vezi tabelele din Anexa 5, mai jos), stagiul minim de cotizare contributiv, stagiul complet de cotizare contributiv şi vârsta standard de pensionare, prevăzute de prezenta lege, sunt majorate în funcţie de evoluţia speranţei de viaţă din România, la un interval de maximum 3 ani.
În situaţia în care se constată o evoluţie pozitivă a speranţei de viaţă, autorităţile competente vor lua măsuri de modificare a stagiului minim de cotizare contributiv, a stagiului complet de cotizare contributiv şi a vârstei standard de pensionare cu jumătate din perioada de creştere a speranţei de viaţă, prin modificarea cadrului legal.
În situaţia în care se constată o evoluţie negativă a speranţei de viaţă, stagiile de cotizare şi vârsta standard de pensionare nu pot fi majorate (alin. 6).
În situaţia în care creşterea stagiului minim de cotizare contributiv, a stagiului complet de cotizare contributiv şi a vârstei standard de pensionare este mai mică de o lună, prevederile alin. (6) nu se aplică.
Odată cu publicarea proiecţiilor Ageing Working Group (AWG), la fiecare 3 ani, Consiliul fiscal întocmeşte un raport prin care verifică dacă stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare şi vârsta standard de pensionare au fost modificate în funcţie de evoluţia speranţei de viaţă.
Raportul se publică pe site-ul Consiliului Fiscal.
În situaţia în care sunt identificate abateri de la prevederile alin. (6), Guvernul este obligat să majorezestagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare şi vârsta standard de pensionare conform alin. (6)”, se arată în noua lege a pensiilor.
Vârsta de pensionare, corelată cu speranța de viață dar nu mai mică de 65 de ani
Concret, începând cu luna ianuarie 2035, când vârsta de pensionare a femeilor va fi egală cu cea a bărbaților – 65 de ani – vârsta de pensionare va fi corelată cu speranța de viață.
Conform art. 47 din Legea 360/2023, vârsta standard de pensionare la femei este de 65 de ani. În ceea ce priveste stagiul de cotizare contributiv, minimul este de 15 ani, iar stagiul complet este de 35 de ani.
Atingerea vârstei de pensionare si a stagiului de cotizare se realizează prin creșterea vârstelor/stagiului, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5 din noua lege a pensiilor.
Tabelul cu VÂRSTELE STANDARD de pensionare, stagii complete şi stagii minime de cotizare pentru femei și bărbați și cum crește vârsta petru femei:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Noi derogări de la ”ordonanța trenuleț”: Guvernul dă liber, treptat, la majorări salariale pentru bugetarii de lux. Sunt vizați angajații Romgaz, Transelectrica, Nuclearelectrica și Hidroelectrica, după ce alte derogări vizează angajații din domeniul transporturilor, cum ar fi RAR, CNAIR, ISCTR și altele, scrie alba24.ro.
Guvernul aprobă derogări de la ”ordonanța trenuleț” pentru care companiile ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, precum și filialele acestora, potrivit Hotnews.
Aceste companii pot acorda majorări salariale angajaților în acest an.
Aceasta după ce angajații mai multor companii din energie listate la bursă, precum Romgaz, Transelectrica, Nuclearelectrica și Hidroelectrica, au amenințat că vor intra în grevă, mai scriu jurnaliștii publicației.
Alte derogări de la ordonanța trenuleț: Și Ministerul Transporturilor a pregătit un proiect prin care permite unor instituții publice finanțate integral din venituri proprii să majoreze salariile, potrivit Economedia.
După măsurile anunțate inițial, acum se stabilesc derogări de la ”ordonanța trenuleț” exact pentru categoriile cele mai bine plătite.
Publicitate
Austeritatea bugetară a durat, așadar, mai puțin de două luni, iar Guvernul pare că se pregătește astfel de următoarele alegeri, cele prezidențiale, care vor avea loc în luna mai.
”Ordonanța trenuleț” prevede că salariile de bază ale bugetarilor şi cuantumul sporurilor se vor menţine în anul 2025 la nivelul din noiembrie 2024, la fel ca şi valoarea indemnizaţiei de hrană şi a alocaţiei de stat pentru copii.
De asemenea, nu se vor mai acorda bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, conform proiectului de Ordonanţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicat duminică de Ministerul Finanţelor.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului H.C., în vârstă de 40 de ani, din comuna Santa Mare, jud. Botoșani, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de „tentativă la omor calificat” și „tulburarea ordinii și liniștii publice”.
S-a reţinut următoarea situație de fapt:
În ziua de 08.01.2025, în intervalul orar 21.30-22.00, pe fondul unei discuții contradictorii cu persona vătămată C.A.M., legată de restituirea unei sume de bani, inculpatul s-a deplasat la domiciliul unei alte persoane, de unde s-a înarmat cu o bărdiță, după care a mers la domiciliul persoanei vătămate, pe care a amenințat-o cu moartea și i-a aplicat o lovitură cu bărdița pe direcția cap/umăr, de care persoana vătămată s-a apărat cu brațul stâng, suferind o fractură pentru vindecarea căreia a necesitat 45-50 de zile de îngrijiri medicale.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
Sâmbătă, 1 MArtie, debutează Luna pentru Viață „Fiecare viață contează” – 2025, o inițiativă dedicată promovării valorilor vieții și sprijinului acordat femeilor aflate în criză de sarcină. Pe parcursul acestei luni, parohii, asociații, instituții și comunități locale se implică activ în organizarea unor evenimente menite să crească gradul de conștientizare și solidaritate față de cei vulnerabili.
Activitățile desfășurate includ conferințe, dezbateri, concursuri, activități artistice și de creație, cateheze, campanii de conștientizare, proiecții de filme, ateliere pentru tineri și familii, precum și vizite și oferire de daruri mamelor, femeilor însărcinate și persoanelor vârstnice. De asemenea, sunt organizate târguri, ateliere de povești și campanii de informare, toate având scopul de a susține viața și pe cei aflați în situații dificile. Prin această inițiativă, comunitățile se unesc pentru a promova respectul pentru viață, sprijinul concret și empatia față de femeile care se confruntă cu o criză de sarcină, oferindu-le ajutor și resurse pentru a depăși provocările cu care se confruntă.
În această zi va fi lansat Imnul pentru viață, interpretat de bursierii înscriși în Proiectul de susținere la studii din Programul de solidaritate pentru familia cu mulți copii „Sfântul Stelian” și compus de Olivia Neagu, voluntar în cadrul Departamentului Pro Vita Iaşi.
Inițiatorii propunerii legislative, care prevede că un șofer a comis o infracțiune atunci când în sângele său a fost depistată o substanță psihoactivă, organizează, pe 4 martie, la Senat, dezbaterea publică intitulată ‘Droguri. Toleranță zero’.
La această dezbatere vor participa senatori și deputați, reprezentanți ai instituțiilor interesate, medici cu diverse specializări, psihologi, reprezentanți ai DIICOT, ai Uniunii Naționale a Barourilor din România, alți specialiști și experți.
‘Mesajul proiectului inițiat este foarte clar: ‘Toleranță zero la droguri’. Totul pornește de la o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind stabilirea unor limite pentru a determina cazuistica condamnării în condițiile consumului de substanțe psihotrope și pentru a stabili dacă substanțele psihoactive afectează capacitatea de a conduce. În cadrul dezbaterii, vom analiza ce înseamnă să definim substanțele psihotrope și ce înseamnă consumul acestor substanțe. Pe lângă droguri, așa cum le numim noi, mai există și medicamente care conțin aceste substanțe și societatea civilă s-a alarmat că simplul consum de substanțe medicamentoase ar putea conduce la condamnarea celor care au condus sub influența lor’, a declarat, pentru AGERPRES, președintele Comisiei de cultură din Senat, Cristian Niculescu-Țâgârlaș, unul dintre inițiatorii proiectului.
El a explicat că ‘orice medicament care conține astfel de substanțe are prevăzută în prospect interdicția de a conduce’.
‘Iar dacă vorbim de Xanax, de medicamente care se eliberează doar cu prescripție medicală pentru persoane cu tulburări anxioase, stări depresive sau alte afecțiuni, în momentul eliberării rețetei, medicul atenționează pacientul că nu are voie să conducă. Din punct de vedere legal, nu există diferență dacă fumezi un joint sau iei Xanax și conduci. Efectul este imposibilitatea de a conduce în mod normal, cu toate elementele care determină reflexele și, drept urmare, pui în pericol viața și siguranța celorlalți care se află în trafic sau în zone de posibilă interferență cu autoturismul condus de către persoana aflată sub influența substanțelor psihotrope’, a adăugat Niculescu-Țâgârlaș.
Senatorul a punctat că și ‘partea de media este foarte importantă pe latura de prevenție, pentru a informa și avertiza populația asupra riscului de a conduce după consumul de substanțe cu efecte psihotrope, pentru a nu intra în sfera infracțională’.
Publicitate
Pe 30 ianuarie, la Senat, ca primă Cameră sesizată, a fost depusă o inițiativă legislativă care prevede că un șofer a comis o infracțiune atunci când în sângele său a fost depistată o substanță psihoactivă. Propunerea legislativă de modificare a Codului penal a fost inițiată de mai mulți parlamentari, printre care se numără Alina Gorghiu, Robert Cazanciuc, Cristian Niculescu-Țâgârlaș și Daniel Fenechiu.
‘Conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are în sânge droguri sau alte substanțe cu efecte psihoactive se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi’, prevede propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.
În expunerea de motive a propunerii legislative se arată că ‘legiuitorul a considerat, dintotdeauna, gravă conduita persoanei care conduce autovehiculul ulterior consumului de substanțelor psihoactive, indiferent de cantitatea consumată sau de concentrația depistată în organism, având în vedere efectele pe care astfel de substanțe le produc asupra organismului. De aceea, pe fondul creșterii consumului de droguri, e necesară mărirea limitelor de pedeapsă de la 2 la 7 ani pentru a descuraja conducerea sub efectul unor droguri sau substanțe cu efecte psihoactive’.
În prezent, Codul penal pedepsește conducerea unui vehicul sub influența alcoolului/substanțelor psihoactive cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă.