Connect with us

Actualitate

Vara din 2024, cea mai FIERBINTE înregistrată vreodată în România. Luna august, cea mai caldă din 1901 până în prezent

Publicat

Publicitate

Vara 2024 este cea mai fierbinte vară înregistrată vreodată în România, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). Vara acestui an a fost cea mai caldă vară din istorie, cu o temperatură medie pe țară de 24,2 grade Celsius, relatează alba24.ro.

În cadrul unei caracterizări climatologice, ANM a precizat faptul că luna august 2024 a fost cea mai caldă lună august înregistrată în România din 1901 până în prezent, media pe țară fiind cu 2,9 grade Celsius mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020).

Potrivit meteorologilor, fenomene extreme au fost înregistrate în localitățile Ampoița și Meteș din comuna Meteș. Este vorba despre grindină de mari dimensiuni, de 3 – 3,5 cm.

Vara 2024, cea mai fierbinte înregistrată în România

Vara anului 2024 a fost cea mai caldă vară din România, din intervalul 1901-2024, având o temperatură medie pe țară de 24,2 grade Celsius. Astfel, a fost depășit recordul anterior, respectiv vara anului 2012. Atunci, temperatura medie sezonieră pe țară a avut valoarea de 23,5 grade Celsius, arată raportul emis de ANM.

În ultimele două decenii, temperatura medie pe țară în anotimpul de vară a depășit frecvent 22 grade Celsius. Potrivit meteorologilor, tendința generală de evoluție a temperaturii în acest anotimp este crescătoare.

Publicitate

Temperatura medie a lunii august 2024 a avut valori cuprinse între 9,2 grade Celsius la stația meteorologică Vf. Omu și 27,4 grade Celsius la Alexandria.

Cele mai mari valori, peste 26 grade Celsius, s-au înregistrat în jumătatea sudică a Olteniei, pe areale extinse din Muntenia, în sudul, vestul și nord-vestul Banatului, în centrul și sud-vestul Crișanei și în sudul Moldovei.

Mediile lunare de temperatură au fost cuprinse între 24 și 26 grade Celsius în cea mai mare parte a Crișanei, în nordul Olteniei, în nordul și estul Munteniei, în cea mai mare parte a Dobrogei, în Delta Dunării, pe areale din sudul, estul și nord-estul Moldovei, în sudul și estul Banatului și izolat, în Maramureș și Transilvania.

Temperatura medie lunară a aerului pe țară din august 2024 a avut valoarea de 24,5 grade Celsius. Astfel, august 2024 a fost cea mai caldă lună august înregistrată în România din 1901 până în prezent, media pe țară fiind cu 2,9 grade Celsius mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020).

Zile tropicale, cu temperaturi mai mari de 30 de grade Celsius

Zile tropicale (temperatura maximă ≥ 30 grade Celsius ) s-au înregistrat pe tot teritoriul țării, cu excepția zonei montane.

Cele mai multe zile tropicale (peste 25) s-au înregistrat în cea mai mare parte a Olteniei și a Banatului, în vestul, centrul și sudul Munteniei, în vestul Crișanei și local, în estul și sud-estul Moldovei și în nord-vestul Dobrogei.

Între 16 – 25 zile tropicale s-au înregistrat în estul Câmpiei Române și în aproape toate zonele de deal și de podiș. În centrul și vestul Moldovei, în estul Deltei Dunării, pe areale extinse din Transilvania și în majoritatea zonelor submontane, numărul de zile tropicale a fost cuprins în general între 6 și 15.

Sub 6 zile tropicale s-au înregistrat în sudul litoralului, în extremitatea estică a Deltei Dunării și în unele zone submontane și depresiuni intramontane.

În august 2024 s-a înregistrat un număr maxim de zile tropicale de 31 de zile, afectând peste 60% din totalul suprafeței țării. Astfel, august 2024 se poziționează pe primul loc în topul lunilor cu cele mai multe zile tropicale, alături de lunile august ale anilor 1992, 2003, 2008, 2018 și 2022.

Potrivit ANM, totuși, în anii 2012 și 2017, deși numărul maxim de zile tropicale a fost mai mic (28, respectiv 26 zile), suprafața afectată a depășit 80% din teritoriul României și temperaturile maxime înregistrate au avut valori mai mari decât în acest an.

Zile caniculare, cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius

Numărul de zile caniculare (temperatura maximă ≥ 35 grade Celsius) a fost unul foarte ridicat, iar în extremitatea sud-vestică a țării a depășit 20 de zile.

Un număr de zile cuprins între 11 – 20 s-a înregistrat în Oltenia și Muntenia, în sudul Moldovei, în Banat și Crișana.

În nordul-estul Munteniei, în zona deluroasă din nordul Olteniei și al Munteniei și în Dealurile de Vest s-au înregistrat între 6 – 10 zile, iar în zonele de luncă din Moldova, în Câmpia Jijiei și local, în Transilvania, între 1 – 5 zile caniculare.

În august 2024 numărul maxim lunar de zile caniculare a fost de 21 de zile, iar suprafața afectată în această lună de prezența zilelor caniculare a depășit 50% din teritoriul țării. Și în anul 2007 s-au înregistrat 21 de zile, dar suprafața afectată a depășit 70%. În anul 2012 au fost înregistrate cele mai multe zile caniculare (23 zile). În perioada 1981 – 2024, anii în care s-a înregistrat un număr mare de zile caniculare în august (12 – 20 zile) sunt 1987, 1988, 2000, 2015, 2017, 2021, 2022 și 2023.

Vara 2024, cea mai fierbinte înregistrată în România. Nopți tropicale

Nopți tropicale (temperatura minimă ≥ 20 grade Celsius) s-au înregistrat între 20 – 25, pe litoral și în Delta Dunării, ca efect al regimului termic moderat al mării (inerție termică ridicată a apei), scăzând treptat odată cu distanța față de mare și ajungând la 11 – 20 de nopți în centrul Dobrogei.

Local, s-a înregistrat un număr ridicat de nopți tropicale (16 – 20) și în extremitatea sud-vestică a țării, în centrul Crișanei și izolat, în Câmpia Română și în sudul extrem al Moldovei.

La est de Subcarpații de Curbură, în zonele deluroase din vestul țării și din Moldova (Cotnari), ca urmare a prezenței inversiunilor termice și a proceselor de foehnizare a aerului în aceste regiuni, numărul de nopți tropicale rămâne unul ridicat (peste 10 nopți).

Valori cuprinse între 6 și 10 nopți au fost înregistrate în estul Moldovei, în Muntenia, Banat și Crișana. Cele mai puține nopți tropicale, cuprinse între 1 – 5, sunt înregistrate pe areale extinse din Moldova, în nordul și estul Munteniei, în nordul și sudul Olteniei, în nord-vestul Transilvaniei, estul Banatului și pe areale restrânse din Maramureș.

În august 2024 numărul maxim lunar de nopți tropicale a fost de 27 de nopți, iar suprafața afectată în această lună de prezența nopților tropicale a depășit 40% din teritoriul țării, la fel ca în august 2010.

Anii în care s-a înregistrat un număr maxim de nopți tropicale ridicat (24 – 26 zile) sunt 1992, 2001, 2018, 2022 și 2023. Totuși, suprafața afectată a fost mai redusă (10 – 15%) în acești ani, cu excepția anului 2023, când a depășit 40% din suprafața totală a țării.

Două valuri de căldură înregistrate în luna august 2024

În august 2024 au fost înregistrate două valuri de căldură. Primul a fost de scurtă durată, în primele 3 zile ale lunii, fiind o continuare a valului de căldură început în luna precedentă.

Cel de-al doilea val de căldură a avut o durată maximă de 17 zile, afectând peste 80% din suprafața totală a țării, fiind cel mai lung val de căldură înregistrat în august (1981 – 2024) și având o temperatură maximă a aerului de 41,0 grade Celsius.

Astfel, august 2024 se remarcă printr-o durată prelungită a valului de căldură și o extindere semnificativă a suprafeței afectate, însă nu și prin valorile cele mai mari ale temperaturii maxime a aerului.

Valul de căldură în care s-au înregistrat cele mai mari temperaturi maxime s-a produs în august 2012, având durata de 15 zile și temperatura maximă pe durata valului de 43,4 grade Celsius. Anii în care au fost înregistrate valuri de căldură cu durata de 10 – 15 zile sunt 2001, 2002, 2012, 2021, 2022 și 2023.

Astfel, se poate observa o creștere a intensității și frecvenței valurilor de căldură în ultimii ani, mai ales după anul 2000.

Precipitații și fenomene extreme

Cantitatea totală de precipitații din luna august 2024 a avut valori sub 40 mm în cea mai mare parte a țării. Valori între 41 – 75 mm, s-au înregistrat pe areale extinse din Moldova, Transilvania și Dobrogea, în estul Maramureșului, în Delta Dunării și în unele zone montane.

Local, în zona montană, cantitatea lunară de precipitații a avut valori între 76 – 100 mm. Pe litoral s-au înregistrat cantități lunare ce au depășit 100 mm și izolat, 300 mm. Pe areale extinse din Câmpia Română și din Câmpia de Vest, cantitățile lunare de precipitații au avut în general valori sub 10 mm.

Cea mai mare valoare, respectiv 343,6 mm, s-a înregistrat la stația meteo Mangalia (jud. Constanța). Cea mai mare valoare a cantității maxime de precipitații înregistrată în 24 de ore a fost de 234,7 mm și s-a înregistrat tot la stația meteo Mangalia. Astfel, a fost depășită cantitatea maximă absolută pe țară înregistrată în 24 de ore, respectiv 224,0 mm (Drobeta-Turnu Severin, 12 iulie 1999).

August 2024 a fost o lună cu manifestări severe ale vremii, pe fondul instabilității atmosferice accentuate. Astfel, pe parcursul lunii s-au înregistrat căderi de grindină, preponderent în Muntenia, Oltenia și Transilvania.

Au fost identificate 21 de localități în care a fost raportată prezența grindinei, datele fiind preluate din surse multiple și validate ulterior.

Cele mai multe cazuri de grindină au fost raportate în județul Călărași.

Cel mai mare diametru maxim al greloanelor de grindină a fost de 4,0 cm și a fost raportat în județul Călărași, localitatea Luica (comuna Luica).

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Costurile ascunse ale educației: 10.000 de lei cheltuiți pe meditații, after school și materiale didactice pentru fiecare elev

Publicat

Publicitate

Comparativ cu 2021, cheltuielile anuale pentru educația copiilor au crescut cu aproximativ 3.100 de lei, ajungând la 9.818 lei. Cele mai semnificative creșteri sunt la meditații (aproape 3.700 de lei) și after school (aproape 2.500 de lei).

De asemenea, costul mediu anual crește odată cu vârsta copilului: 6.803 lei la ciclul primar, 10.781 lei la gimnaziu și 12.119 lei la liceu.

 

Aceste cifre reflectă o realitate din ce în ce mai prezentă în sistemul educațional românesc, în care părinții sunt nevoiți să suporte costuri semnificative pentru a asigura o educație de calitate pentru copiii lor. În condițiile în care educația publică ar trebui să fie gratuită, aceste cheltuieli suplimentare reprezintă un adevărat efort financiar pentru multe familii.

Creșterea semnificativă a costurilor pentru meditații și after school sugerează o dependență tot mai mare de suplimentele educaționale externe, iar această tendință ar putea reflecta o percepție larg răspândită că sistemul educațional nu reușește să ofere suficientă pregătire sau să răspundă nevoilor copiilor. În plus, aceste cheltuieli sunt adesea inegale între familii, în funcție de veniturile acestora, ceea ce poate adânci inegalitățile educaționale.

De asemenea, costurile mai mari pe măsură ce copilul crește sugerează că, pe măsură ce avansează în școală, cerințele educaționale devin mai complexe și mai costisitoare. Aceasta poate include nevoia de meditații suplimentare pentru pregătirea examenelor importante, cum ar fi Evaluarea Națională sau Bacalaureatul, dar și implicarea în activități extrașcolare care ajută la dezvoltarea abilităților suplimentare.

Publicitate

Această situație pune presiune pe părinți, care trebuie să își gestioneze bugetul personal pentru a susține educația copiilor lor. Pe termen lung, astfel de costuri ascunse pot deveni o povară semnificativă pentru multe familii.

„În comparație cu rezultatele analizei anterioare, observăm o creștere de 44,33% a costului total mediu acoperit anual de familie pentru școlarizarea fiecărui copil.

Această modificare este cu atât mai îngrijorătoare cu cât consultarea anterioară a avut loc la începutul anului 2021, când trecerea la educația online generase o creștere uriașă a cheltuielilor familiilor (în special pentru dispozitive și echipamente periferice).

Dacă analizăm evoluția cheltuielilor medii totale în comparație cu nivelul înregistrat la analiza din anul 2018, se remarcă o triplare a costurilor ascunse ale educației”, arată realizatorii studiului.

Simulare Evaluare Națională 2025: subiectele la Matematică, pentru elevii de clasa a a VIII-a. Care au fost cerințele

Așadar, 24% dintre părinții copiilor din ciclul primar menționează costurile pentru After School / Școală după Școală (SDS), cu un cost mediu anual de 6.781 de lei, cel mai ridicat dintre toate cheltuielile.

Aceste costuri sunt semnificativ mai mari în București (15% dintre părinți) și mai scăzute în mediul rural (3%). În peste jumătate dintre cazuri (55%), programele SDS sunt organizate la școala unde învață copilul, 37% dintre respondenți au optat pentru mediul privat, 10% pentru ONG-uri, iar 1% pentru o altă școală publică.

În 6 din 10 cazuri (62%), familia suportă integral costurile, iar în 1 din 10 cazuri (11%), costurile sunt împărțite între părinți și o altă instituție.

 
Costurile ascunse ale educației: meditații
Meditațiile reprezintă un alt cost semnificativ asociat educației și au o incidență destul de mare în rândul părinților:

48% dintre părinți menționează meditațiile ca un cost asociat educației;
În cazul elevilor de gimnaziu și liceu, incidența este mai mare (64% și 66%), iar la ciclul primar este mult mai redusă (19%);
Meditațiile reprezintă al doilea cost ca nivel mediu, cu o valoare de 6.234 lei;
Motivele principale pentru meditații sunt pregătirea pentru examenele naționale (58%), recuperarea materiei (36%) și îmbunătățirea performanțelor (32%);
Incidența meditațiilor este cea mai ridicată în București (60%), cu 20 de puncte procentuale mai mult decât în alte orașe și mediul rural.
„Majoritatea copiilor fac meditații la matematică, limbi străine și limba română. Materii precum informatica, fizica, chimia sau biologia apar ca subiect de meditații majoritar la liceu, în celelalte cicluri de studii având o incidență marginală.

Costul lunar al meditațiilor este de aproximativ 1.000 de lei, iar un copil face, de regulă, meditații la două materii.

Costul meditațiilor este resimțit ca un efort semnificativ, care presupune amânarea unor cheltuieli necesare, de aproximativ 25% dintre respondenții ai căror copii le urmează”, arată realizatorii studiului.

În privința fondului clasei și școlii, comparativ cu februarie 2021, a scăzut numărul părinților care consideră aceste contribuții obligatorii (de la 22% la 16% pentru fondul clasei și de la 13% la 7% pentru fondul școlii).

Recomandările Salvați Copiii România pentru Combaterea Abandonului Școlar
Salvați Copiii România recomandă implementarea urgentă a unui sistem național de monitorizare și intervenție timpurie pentru identificarea și sprijinirea elevilor aflați în risc de abandon școlar.

 

Acesta ar trebui să se concentreze pe vulnerabilitățile socio-economice și să monitorizeze fiecare elev, în special din perspectiva statutului său social-economic și să evalueze impactul acestora asupra parcursului educațional.

De asemenea, este necesară alocarea unor resurse semnificative pentru programele de educație remedială, în special pentru „Școala după Școală”.

Sursa: Salvați Copiii România

Citeste mai mult

Eveniment

Încasarea serviciilor  S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani

Publicat

Publicitate

Plata serviciilor S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani este reglementată prin proceduri de lucru care stabilesc clar care sunt pașii pe care trebuie să-i parcurgă o persoană fizică sau juridică în relația cu operatorul.

Astfel, S.C. Nova Apaserv Botoșani informează populatia cu privire la faptul că angajații societății pot încasa în teren, cu chitanță, doar serviciile cuprinse în cadrul facturilor emise de societate.

Consumatorilor li se aduce la cunoștință faptul că este interzisă încasarea oricăror altor tipuri de servicii sau produse (reparații la instalația interioară, înlocuire contori, sigilare contori, execuția sau modificarea branșamentelor etc.). Aceste servicii nu fac obiectul unor plăți efectuate direct în teren iar angajații desemnați pentru activitatea de încasare au obligația de a prezenta o legitimație de serviciu valabilă.

Pentru a menține transparența și integritatea proceselor interne, S.C. Nova Apaserv Botoșani monitorizează și sancționează orice abatere de la această procedură, prin toate mijloacele legale și administrative disponibile. Respectarea acestui principiu reprezintă atât o obligație legală, cât și o responsabilitate morală asumată constant de companie.

În cazul în care utilizatorii sau colaboratorii societății observă practici neconforme cu regulamentul privind încasările, îi încurajăm să informeze conducerea companiei. Pentru raportarea aspectelor menționate anterior, S.C. Nova Apaserv pune la dispoziția persoanelor care doresc sa faca o astfel de sesizare (care poate fi probata), adresa de e-mail integritate@apabotosani.ro, unde aceste sesizări sunt înaintate exclusiv conducerii în condiții de confidențialitate.

S.C. Nova Apaserv Botoșani asigură toți utilizatorii serviciilor sale, partenerii și angajații, că vor fi luate toate măsurile necesare pentru a preveni și sancționa orice practici ilegale în desfășurarea activităților sale, atât în relațiile cu persoanele fizice, cât și cu cele juridice.

Publicitate

Citeste mai mult

LIFESTYLE

Festivalul – Concurs de Ouă Încondeiate 22-23martie 2025, ediţia a IX-a, Rogojești, Botoșani

Publicat

Publicitate

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție publică de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, în colaborare cu Parohia „Nașterii Maicii Domnului” Rogojești, se bucură și în acest an de numărul mare de participanți înscriși în cadrul concursului, peste 20 de participanți la secțiunea adulți, și peste 30 de participanți la secțiunea copii.  

 

În cele două zile de desfășurare a Festivalului-Concurs de Ouă Încondeiate, care se va desfășura în Casa Praznicală a Parohiei „Nașterea Maicii Domnului”, vor răsuna și câteva pricesne pe care le vor interpreta tineri soliști talentați, după cum urmează:

  • Sâmbătă, ora 12:30: Didi Cojocariu, Denisia Georgiana Sănduleac și Grupul vocal „Flori din plai botoșănean” al Școlii Populare de Arte „George Enescu” Botoșani, profesor coordonator Alexandra Trofin-Ojog.
  • Duminică, ora 13:30: Elisabeta Șeremet, Ionela Prîsniac, Andreea Macuc.

Totodată, sâmbătă, va avea loc și lansarea catalogului „Meșteșugul ouălor încondeiate din zona etnografică a Botoșanilor”, realizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, coordonator Daliana Bejan.                                                                        În cercetarea de teren pe care am făcut-o pentru realizarea acestui material, am găsit ouă cu motive specifice Botoșaniului, remarcă pe care o făcea doamna etnograf Angela Paveliuc-Olariu în cartea „Zona Etnografică Botoșani”, referitor la ornamentica ouălor, menționând că: „Modelul izvorăște din imaginația femeii. Privind-o cum lucrează, îți dai seama că arta ei se sprijină pe marea îndemânare de a reda simplu imagini de ființe sau lucruri din lumea ei obișnuită. Așa se explică prezența motivelor inspirate din viața zilnică: motive legate de agricultură (grapa, fierul plugului, hârlețul, etc.), de industrie casnică (vârtelnița, fusul, etc.) sau alte motive inspirate din flora zonei.” Cercetarea de teren făcută în localitățile: Botoșani (Colecția de ouă încondeiate a Muzeului Județean Botoșani-Muzeul de Etnografie), Bucecea (Tun Sofia, Ursulean Maria, Huțu Sofia și Elena), Chiscovata, comuna Vorona (Alexa Elena), Vorona (Matraș Lucreția), Vlădeni (Podariu Daniela Onica – Director la Școala Gimnazială Nr.1 din Vlădeni, coordonatoare a următorilor elevi din cadrul școlii: Tudorache Matilde-Ioana, Burlacu Anastasia, Amănălăchioaei Ana, Pintilei Alexia, Tapalagă Alessia, Constantineanu Delia-Maria, Horomnia Miruna-Elena, Naschi Parascheva-Mariana, Muraru Elena, Muraru Claudia, Sănduleac Simona-Elena, Țăpoi Alexia-Elena, Ungureanu David-Andei, Cucu Bianca-Andreea), Vlădeni (Murariu Dorina), Vlădeni (Constantin Anamaria), Mihai Viteazu – comuna Ungureni (Cojocariu Aurica) și Rogojești (Nistor Celica Iuliana, Bîlbă Maria), ne-a demonstrat încă o dată faptul că arta populară s-a născut în procesul muncii, oamenii îmbinând utilul cu plăcutul, reprezentând într-o formă corespunzătoare, necesitățile practice ale vieții de zi cu zi.

Anul acesta în cadrul concursului sunt așteptați meșteri populari din județele Botoșani și  Suceava. Alături de meșterii populari, ne-au confirmat prezența și câteva instituții de învățământ și o instituție educațională: Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Suceava”, Școala Gimnazială Nr. 1, Vlădeni, Botoșani, Școala Gimnazială Mihăileni „Maria Enescu Cosmovici” , Colegiul Tehnic „Lațcu Vodă” din Siret, Suceava și Clubul Copiilor din Vatra Dornei (Cercul Artă Populară), instituții care vor participa cu elevi, meșteri populari, mai mici și mai mari, care învăță meșteșugul încondeierii ouălor de la înaintașii lor.                                                                                  Juriul   este alcătuit din meștera populară Maria Zoițanu, meștera populară Celica Iuliana Nistor și meșterul popular Gabriel-Viorel Scalschi. Jurații vor evalua ouăle închistrite de concurenți la fiecare secțiune, ținând cont de acurateţe, cromatică, complexitatea motivelor ornamentale, dificultatea din punct de vedere tehnic, etc.

Invitate speciale în acest an sunt doamna Silvia Cozmîncă, meșter popular și președintele Asociației „Art-Meșteșugurile Prutului”, și doamna etnograf Steliana Băltuță.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Prezidențiale2025: Peste 5.400 de cereri de vot prin corespondență primite până marți. Termenul expiră în 2 zile

Publicat

Publicitate

Un număr de 5.430 de cereri de vot prin corespondență la scrutinul prezidențial din 4 mai s-au înregistrat până marți pe portalul www.votstrainatate.ro, în două zile urmând să expire termenul până la care cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate pot depune cereri în acest sens.

Cetățenii români din străinătate s-au putut înregistra până la data de 4 martie, ora 23:59, și ca alegător în străinătate la o secție de votare, fiind depuse 2.611 cereri în acest sens, dintre care 2.238 au îndeplinit condițiile legale prevăzute la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru a putea fi organizate, cu acordul autorităților din țara respectivă, secții de votare, conform Autorității Electorale Permanente (AEP).

La alegerile prezidențiale, alegătorul român poate vota la orice secție de votare din străinătate, chiar dacă nu s-a înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro. Înregistrarea pe portal este necesară doar pentru votul prin corespondență sau pentru înființarea unei secții de votare în localitățile sau grupurile de localități în care au optat să voteze cel puțin 100 de alegători.

Pentru a vota prin corespondență, alegătorul român trebuie să aibă domiciliul sau reședința în străinătate.

Termenul – limită de înscriere în Registrul electoral ca alegător în străinătate prin corespondență este 20 martie 2025, ora 23:59.

Conform site-ului AEP, cele mai multe cereri pentru vot prin corespondență s-au înregistrat până în prezent în Germania – 1.237, urmată de Marea Britanie – 928, Elveția – 465, Franța – 446, Statele Unite – 348, Spania – 265 și Italia – 253.

Publicitate

AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending