Vara 2024 este cea mai fierbinte vară înregistrată vreodată în România, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). Vara acestui an a fost cea mai caldă vară din istorie, cu o temperatură medie pe țară de 24,2 grade Celsius, relatează alba24.ro.
În cadrul unei caracterizări climatologice, ANM a precizat faptul că luna august 2024 a fost cea mai caldă lună august înregistrată în România din 1901 până în prezent, media pe țară fiind cu 2,9 grade Celsius mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020).
Potrivit meteorologilor, fenomene extreme au fost înregistrate în localitățile Ampoița și Meteș din comuna Meteș. Este vorba despre grindină de mari dimensiuni, de 3 – 3,5 cm.
Vara 2024, cea mai fierbinte înregistrată în România
Vara anului 2024 a fost cea mai caldă vară din România, din intervalul 1901-2024, având o temperatură medie pe țară de 24,2 grade Celsius. Astfel, a fost depășit recordul anterior, respectiv vara anului 2012. Atunci, temperatura medie sezonieră pe țară a avut valoarea de 23,5 grade Celsius, arată raportul emis de ANM.
În ultimele două decenii, temperatura medie pe țară în anotimpul de vară a depășit frecvent 22 grade Celsius. Potrivit meteorologilor, tendința generală de evoluție a temperaturii în acest anotimp este crescătoare.
Publicitate
Temperatura medie a lunii august 2024 a avut valori cuprinse între 9,2 grade Celsius la stația meteorologică Vf. Omu și 27,4 grade Celsius la Alexandria.
Cele mai mari valori, peste 26 grade Celsius, s-au înregistrat în jumătatea sudică a Olteniei, pe areale extinse din Muntenia, în sudul, vestul și nord-vestul Banatului, în centrul și sud-vestul Crișanei și în sudul Moldovei.
Mediile lunare de temperatură au fost cuprinse între 24 și 26 grade Celsius în cea mai mare parte a Crișanei, în nordul Olteniei, în nordul și estul Munteniei, în cea mai mare parte a Dobrogei, în Delta Dunării, pe areale din sudul, estul și nord-estul Moldovei, în sudul și estul Banatului și izolat, în Maramureș și Transilvania.
Publicitate
Temperatura medie lunară a aerului pe țară din august 2024 a avut valoarea de 24,5 grade Celsius. Astfel, august 2024 a fost cea mai caldă lună august înregistrată în România din 1901 până în prezent, media pe țară fiind cu 2,9 grade Celsius mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020).
Zile tropicale, cu temperaturi mai mari de 30 de grade Celsius
Zile tropicale (temperatura maximă ≥ 30 grade Celsius ) s-au înregistrat pe tot teritoriul țării, cu excepția zonei montane.
Cele mai multe zile tropicale (peste 25) s-au înregistrat în cea mai mare parte a Olteniei și a Banatului, în vestul, centrul și sudul Munteniei, în vestul Crișanei și local, în estul și sud-estul Moldovei și în nord-vestul Dobrogei.
Între 16 – 25 zile tropicale s-au înregistrat în estul Câmpiei Române și în aproape toate zonele de deal și de podiș. În centrul și vestul Moldovei, în estul Deltei Dunării, pe areale extinse din Transilvania și în majoritatea zonelor submontane, numărul de zile tropicale a fost cuprins în general între 6 și 15.
Sub 6 zile tropicale s-au înregistrat în sudul litoralului, în extremitatea estică a Deltei Dunării și în unele zone submontane și depresiuni intramontane.
În august 2024 s-a înregistrat un număr maxim de zile tropicale de 31 de zile, afectând peste 60% din totalul suprafeței țării. Astfel, august 2024 se poziționează pe primul loc în topul lunilor cu cele mai multe zile tropicale, alături de lunile august ale anilor 1992, 2003, 2008, 2018 și 2022.
Potrivit ANM, totuși, în anii 2012 și 2017, deși numărul maxim de zile tropicale a fost mai mic (28, respectiv 26 zile), suprafața afectată a depășit 80% din teritoriul României și temperaturile maxime înregistrate au avut valori mai mari decât în acest an.
Zile caniculare, cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius
Numărul de zile caniculare (temperatura maximă ≥ 35 grade Celsius) a fost unul foarte ridicat, iar în extremitatea sud-vestică a țării a depășit 20 de zile.
Un număr de zile cuprins între 11 – 20 s-a înregistrat în Oltenia și Muntenia, în sudul Moldovei, în Banat și Crișana.
În nordul-estul Munteniei, în zona deluroasă din nordul Olteniei și al Munteniei și în Dealurile de Vest s-au înregistrat între 6 – 10 zile, iar în zonele de luncă din Moldova, în Câmpia Jijiei și local, în Transilvania, între 1 – 5 zile caniculare.
În august 2024 numărul maxim lunar de zile caniculare a fost de 21 de zile, iar suprafața afectată în această lună de prezența zilelor caniculare a depășit 50% din teritoriul țării. Și în anul 2007 s-au înregistrat 21 de zile, dar suprafața afectată a depășit 70%. În anul 2012 au fost înregistrate cele mai multe zile caniculare (23 zile). În perioada 1981 – 2024, anii în care s-a înregistrat un număr mare de zile caniculare în august (12 – 20 zile) sunt 1987, 1988, 2000, 2015, 2017, 2021, 2022 și 2023.
Vara 2024, cea mai fierbinte înregistrată în România. Nopți tropicale
Nopți tropicale (temperatura minimă ≥ 20 grade Celsius) s-au înregistrat între 20 – 25, pe litoral și în Delta Dunării, ca efect al regimului termic moderat al mării (inerție termică ridicată a apei), scăzând treptat odată cu distanța față de mare și ajungând la 11 – 20 de nopți în centrul Dobrogei.
Local, s-a înregistrat un număr ridicat de nopți tropicale (16 – 20) și în extremitatea sud-vestică a țării, în centrul Crișanei și izolat, în Câmpia Română și în sudul extrem al Moldovei.
La est de Subcarpații de Curbură, în zonele deluroase din vestul țării și din Moldova (Cotnari), ca urmare a prezenței inversiunilor termice și a proceselor de foehnizare a aerului în aceste regiuni, numărul de nopți tropicale rămâne unul ridicat (peste 10 nopți).
Valori cuprinse între 6 și 10 nopți au fost înregistrate în estul Moldovei, în Muntenia, Banat și Crișana. Cele mai puține nopți tropicale, cuprinse între 1 – 5, sunt înregistrate pe areale extinse din Moldova, în nordul și estul Munteniei, în nordul și sudul Olteniei, în nord-vestul Transilvaniei, estul Banatului și pe areale restrânse din Maramureș.
În august 2024 numărul maxim lunar de nopți tropicale a fost de 27 de nopți, iar suprafața afectată în această lună de prezența nopților tropicale a depășit 40% din teritoriul țării, la fel ca în august 2010.
Anii în care s-a înregistrat un număr maxim de nopți tropicale ridicat (24 – 26 zile) sunt 1992, 2001, 2018, 2022 și 2023. Totuși, suprafața afectată a fost mai redusă (10 – 15%) în acești ani, cu excepția anului 2023, când a depășit 40% din suprafața totală a țării.
Două valuri de căldură înregistrate în luna august 2024
În august 2024 au fost înregistrate două valuri de căldură. Primul a fost de scurtă durată, în primele 3 zile ale lunii, fiind o continuare a valului de căldură început în luna precedentă.
Cel de-al doilea val de căldură a avut o durată maximă de 17 zile, afectând peste 80% din suprafața totală a țării, fiind cel mai lung val de căldură înregistrat în august (1981 – 2024) și având o temperatură maximă a aerului de 41,0 grade Celsius.
Astfel, august 2024 se remarcă printr-o durată prelungită a valului de căldură și o extindere semnificativă a suprafeței afectate, însă nu și prin valorile cele mai mari ale temperaturii maxime a aerului.
Valul de căldură în care s-au înregistrat cele mai mari temperaturi maxime s-a produs în august 2012, având durata de 15 zile și temperatura maximă pe durata valului de 43,4 grade Celsius. Anii în care au fost înregistrate valuri de căldură cu durata de 10 – 15 zile sunt 2001, 2002, 2012, 2021, 2022 și 2023.
Astfel, se poate observa o creștere a intensității și frecvenței valurilor de căldură în ultimii ani, mai ales după anul 2000.
Precipitații și fenomene extreme
Cantitatea totală de precipitații din luna august 2024 a avut valori sub 40 mm în cea mai mare parte a țării. Valori între 41 – 75 mm, s-au înregistrat pe areale extinse din Moldova, Transilvania și Dobrogea, în estul Maramureșului, în Delta Dunării și în unele zone montane.
Local, în zona montană, cantitatea lunară de precipitații a avut valori între 76 – 100 mm. Pe litoral s-au înregistrat cantități lunare ce au depășit 100 mm și izolat, 300 mm. Pe areale extinse din Câmpia Română și din Câmpia de Vest, cantitățile lunare de precipitații au avut în general valori sub 10 mm.
Cea mai mare valoare, respectiv 343,6 mm, s-a înregistrat la stația meteo Mangalia (jud. Constanța). Cea mai mare valoare a cantității maxime de precipitații înregistrată în 24 de ore a fost de 234,7 mm și s-a înregistrat tot la stația meteo Mangalia. Astfel, a fost depășită cantitatea maximă absolută pe țară înregistrată în 24 de ore, respectiv 224,0 mm (Drobeta-Turnu Severin, 12 iulie 1999).
August 2024 a fost o lună cu manifestări severe ale vremii, pe fondul instabilității atmosferice accentuate. Astfel, pe parcursul lunii s-au înregistrat căderi de grindină, preponderent în Muntenia, Oltenia și Transilvania.
Au fost identificate 21 de localități în care a fost raportată prezența grindinei, datele fiind preluate din surse multiple și validate ulterior.
Cele mai multe cazuri de grindină au fost raportate în județul Călărași.
Cel mai mare diametru maxim al greloanelor de grindină a fost de 4,0 cm și a fost raportat în județul Călărași, localitatea Luica (comuna Luica).
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Statul se împrumută de la populație: Ministerul Finanțelor lansează, luni, o nouă ediție de titluri de stat Tezaur. Acestea vor putea fi cumpărate până la finalul acestei luni, scrie alba24.ro.
Este un instrument prin care statul, practic, se împrumută de la populație pentru a finanța deficitul bugetar și pentru a refinanța datoria publică, iar în schimb acordă dobânzi avantajoase, sigure și care nu se impozitează.
Aceste dobânzi sunt de 5,85% pentru maturitatea la un an, 6,6% pe an pentru titluri cu scadența la 3 ani și 7% anual pentru cea la 5 ani.
De la începutul acestui an, Tezaur a derulat 10 emisiuni la care au participat peste 240.000 de persoane, care au investit astfel mai bine de 12 miliarde de lei.
Titlurile pot fi procurate online de persoanele fizice care sunt înregistrate în spațiul privat virtual, la sediul Trezoreriei Statului sau la oficiile poștale.
Pe site-ul ministerului mfinanțe.ro este publicat un ghid practic pentru cei care vor să economisească prin intermediul programului Tezaur, transmite Rador.
Publicitate
Timp de încă o săptămână, până pe 11 octombrie, se mai derulează și emisiunea de titluri de stat Fidelis, care oferă dobânzi tot de până la 7% pentru titlurile în lei și de până la 5% pentru cele în euro.
Statul se împrumută de la populație: Cum?
Statul are mai multe modalități de a se împrumuta de la populație, oferind diferite tipuri de instrumente financiare care permit cetățenilor să investească și să primească dobânzi în schimb.
Publicitate
Obligațiuni de stat: Acestea sunt titluri de valoare emise de stat, prin care acesta se împrumută de la cetățeni pentru o perioadă definită, în schimbul unei dobânzi.
Populația poate achiziționa aceste obligațiuni, iar la finalul perioadei, statul rambursează suma investită, plus dobânda acumulată.
Certificate de trezorerie: Sunt emise pe termen scurt (de obicei, sub un an) și oferă o dobândă mai mică decât obligațiunile, dar sunt preferate de cei care doresc să investească pe termen scurt.
Valeriu Iftime: „Îmi doresc ca, odată cu preluarea mandatului, să sprijin toți elevii în mod egal, să ne asigurăm că au parte de cele mai bune condiții pentru a învăța”
Valeriu Iftime, președintele ales al Consiliului Județean Botoșani, a folosit prilejul sărbătoririi Zilei Mondiale a Educației pentru a dat asigurări, încă o dată, că va sprijini toți elevii în mod egal, se va asigura că au parte de cele mai bune condiții pentru a învăța și a se dezvolta frumos, pentru că tinerii noștri merită educație de calitate.
„Avem copii extrem de talentați, care vor să își valorifice potențialul, care au dorință de muncă, cărora le sunt tăiate aripile din cauza lipsei de oportunități și resurse.
Astăzi, de Ziua Mondială a Educației, am participat la un eveniment care ne-a amintit încă o dată că nu se poate construi nimic fără educație. Am avut ocazia să vorbim așa cum se cuvine despre sistemul de învățământ, despre recunoștința infinită pe care trebuie să o arătăm dascălilor din județ și despre condițiile în care am vrea să învețe toți elevii din Botoșani.
Îmi doresc ca, odată cu preluarea mandatului, să sprijin toți elevii în mod egal, să ne asigurăm că au parte de cele mai bune condiții pentru a învăța și a se dezvolta frumos. Pentru că tinerii noștri merită educație de calitate!”, a declarat Valeriu Iftime.
În perioada 23 – 27 septembrie, patru elevi ai Școlii Gimnaziale Nr. 2 Tudor Vladimirescu- Albești, însoțiți de cadrele didactice, prof. Chitic Mihaela, prof. Herghiligiu Simona și prof. Solcan Iuliana, au participat la a doua mobilitate din proiectul Erasmus+, aceasta având loc în Macedonia de Nord, la școala OOU Petar Pop Arsov.
Cea de-a doua mobilitate din cadrul proiectului a reunit cele patru școli partenere, cadre didactice din echipa de implementare din fiecare școală, dar și câte patru elevi din fiecare unitate școlară parteneră. Pe parcursul celor cinci zile, profesorii și elevii au participat la activități precum:
Jocuri interactice de „spargere a gheții” (activitate cu elevii);
Workshop – prezentarea fiecărei școli; prezentarea fiecărui membru al echipei;
Workshopuri cu jocuri tradiționale ale fiecărei țări partenere;
Workshopuri – hobby-urile elevilor din generația Z;
Vizite culturale: Canionul Matka, Centru orașului Skopje; vechiul bazar; Casa Memorială a Maicii Teresa; muntele Vodno; Crucea Mileniului; Muzeul Luptei pentru Independență; Fortress Kale;
Workshop: prezentarea istoriei și culturii fiecărei țări partenere;
Plantarea „copacului prieteniei”, simbol al proiectului Erasmus „Different but equal”, însemnând vitalitate și trăinicie.
Proiectul Erasmus +, „Different but equal”, cu durata de 16 luni, are ca scop dezvoltarea competențelor în domeniul incluziunii, atât ale profesorilor, cât și ale elevilor, promovarea egalității de șanse, implementarea educației nonformale, promovarea cooperării și a schimbului de bune practici cu partenerii din țările europene (Școala Gimnazială nr. 2 Tudor Vladimirescu – Albești – România – unitatea școlară coordonatoare; Turcia – Canakkale Provincial National Education Directorate; Bulgaria – OU “Sv. sv. Kiril i Metodiy“ și Macedonia de Nord – OOU Petar Pop Arsov).
CCR a exclus-o pe Diana Șoșoacă din cursa pentru prezidențiale, menținând însă candidaturile lui Nicolae Ciucă și Kelemen Hunor. Votul pentru Mircea Geoană a fost amânat, iar candidatura lui Miron Cozma a fost respinsă definitiv, scrie Adevărul.
Judecătorii Curții Constituționale au dat o decizie surprinzătoare sâmbătă după-amiază, în cadrul ședinței privind contestațiile pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie. Ei au avut de analizat contestații cu privire la candidaturile la alegerile prezidențiale 2024 ale următorilor politicieni: Nicolae Ciucă, Mircea Geoană, Ludovic Orban, Kelemen Hunor şi Dianei Iovanovici-Şoşoacă
CCR a anulat decizia Biroului Electoral Central și a exclus-o pe Diana Iovanovici-Șoșoacă, reprezentanta SOS România, din cursa pentru Palatul Cotroceni. Aceasta nu mai are nicio cale de atac, fiind scoasă definitiv din competiție, relatează G4Media.
În aceeași ședință, judecătorii au respins contestațiile referitoare la candidaturile premierului Nicolae Ciucă și ale lui Kelemen Hunor, menținându-le pe acestea valabile.
De asemenea, candidatura lui Miron Cozma a fost definitiv respinsă, în timp ce votul pentru Mircea Geoană a fost amânat pentru 21 octombrie.