Vara 2024 este cea mai fierbinte vară înregistrată vreodată în România, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). Vara acestui an a fost cea mai caldă vară din istorie, cu o temperatură medie pe țară de 24,2 grade Celsius, relatează alba24.ro.
În cadrul unei caracterizări climatologice, ANM a precizat faptul că luna august 2024 a fost cea mai caldă lună august înregistrată în România din 1901 până în prezent, media pe țară fiind cu 2,9 grade Celsius mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020).
Potrivit meteorologilor, fenomene extreme au fost înregistrate în localitățile Ampoița și Meteș din comuna Meteș. Este vorba despre grindină de mari dimensiuni, de 3 – 3,5 cm.
Vara 2024, cea mai fierbinte înregistrată în România
Vara anului 2024 a fost cea mai caldă vară din România, din intervalul 1901-2024, având o temperatură medie pe țară de 24,2 grade Celsius. Astfel, a fost depășit recordul anterior, respectiv vara anului 2012. Atunci, temperatura medie sezonieră pe țară a avut valoarea de 23,5 grade Celsius, arată raportul emis de ANM.
În ultimele două decenii, temperatura medie pe țară în anotimpul de vară a depășit frecvent 22 grade Celsius. Potrivit meteorologilor, tendința generală de evoluție a temperaturii în acest anotimp este crescătoare.
Publicitate
Temperatura medie a lunii august 2024 a avut valori cuprinse între 9,2 grade Celsius la stația meteorologică Vf. Omu și 27,4 grade Celsius la Alexandria.
Cele mai mari valori, peste 26 grade Celsius, s-au înregistrat în jumătatea sudică a Olteniei, pe areale extinse din Muntenia, în sudul, vestul și nord-vestul Banatului, în centrul și sud-vestul Crișanei și în sudul Moldovei.
Mediile lunare de temperatură au fost cuprinse între 24 și 26 grade Celsius în cea mai mare parte a Crișanei, în nordul Olteniei, în nordul și estul Munteniei, în cea mai mare parte a Dobrogei, în Delta Dunării, pe areale din sudul, estul și nord-estul Moldovei, în sudul și estul Banatului și izolat, în Maramureș și Transilvania.
Temperatura medie lunară a aerului pe țară din august 2024 a avut valoarea de 24,5 grade Celsius. Astfel, august 2024 a fost cea mai caldă lună august înregistrată în România din 1901 până în prezent, media pe țară fiind cu 2,9 grade Celsius mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020).
Zile tropicale, cu temperaturi mai mari de 30 de grade Celsius
Zile tropicale (temperatura maximă ≥ 30 grade Celsius ) s-au înregistrat pe tot teritoriul țării, cu excepția zonei montane.
Cele mai multe zile tropicale (peste 25) s-au înregistrat în cea mai mare parte a Olteniei și a Banatului, în vestul, centrul și sudul Munteniei, în vestul Crișanei și local, în estul și sud-estul Moldovei și în nord-vestul Dobrogei.
Între 16 – 25 zile tropicale s-au înregistrat în estul Câmpiei Române și în aproape toate zonele de deal și de podiș. În centrul și vestul Moldovei, în estul Deltei Dunării, pe areale extinse din Transilvania și în majoritatea zonelor submontane, numărul de zile tropicale a fost cuprins în general între 6 și 15.
Sub 6 zile tropicale s-au înregistrat în sudul litoralului, în extremitatea estică a Deltei Dunării și în unele zone submontane și depresiuni intramontane.
În august 2024 s-a înregistrat un număr maxim de zile tropicale de 31 de zile, afectând peste 60% din totalul suprafeței țării. Astfel, august 2024 se poziționează pe primul loc în topul lunilor cu cele mai multe zile tropicale, alături de lunile august ale anilor 1992, 2003, 2008, 2018 și 2022.
Potrivit ANM, totuși, în anii 2012 și 2017, deși numărul maxim de zile tropicale a fost mai mic (28, respectiv 26 zile), suprafața afectată a depășit 80% din teritoriul României și temperaturile maxime înregistrate au avut valori mai mari decât în acest an.
Zile caniculare, cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius
Numărul de zile caniculare (temperatura maximă ≥ 35 grade Celsius) a fost unul foarte ridicat, iar în extremitatea sud-vestică a țării a depășit 20 de zile.
Un număr de zile cuprins între 11 – 20 s-a înregistrat în Oltenia și Muntenia, în sudul Moldovei, în Banat și Crișana.
În nordul-estul Munteniei, în zona deluroasă din nordul Olteniei și al Munteniei și în Dealurile de Vest s-au înregistrat între 6 – 10 zile, iar în zonele de luncă din Moldova, în Câmpia Jijiei și local, în Transilvania, între 1 – 5 zile caniculare.
În august 2024 numărul maxim lunar de zile caniculare a fost de 21 de zile, iar suprafața afectată în această lună de prezența zilelor caniculare a depășit 50% din teritoriul țării. Și în anul 2007 s-au înregistrat 21 de zile, dar suprafața afectată a depășit 70%. În anul 2012 au fost înregistrate cele mai multe zile caniculare (23 zile). În perioada 1981 – 2024, anii în care s-a înregistrat un număr mare de zile caniculare în august (12 – 20 zile) sunt 1987, 1988, 2000, 2015, 2017, 2021, 2022 și 2023.
Vara 2024, cea mai fierbinte înregistrată în România. Nopți tropicale
Nopți tropicale (temperatura minimă ≥ 20 grade Celsius) s-au înregistrat între 20 – 25, pe litoral și în Delta Dunării, ca efect al regimului termic moderat al mării (inerție termică ridicată a apei), scăzând treptat odată cu distanța față de mare și ajungând la 11 – 20 de nopți în centrul Dobrogei.
Local, s-a înregistrat un număr ridicat de nopți tropicale (16 – 20) și în extremitatea sud-vestică a țării, în centrul Crișanei și izolat, în Câmpia Română și în sudul extrem al Moldovei.
La est de Subcarpații de Curbură, în zonele deluroase din vestul țării și din Moldova (Cotnari), ca urmare a prezenței inversiunilor termice și a proceselor de foehnizare a aerului în aceste regiuni, numărul de nopți tropicale rămâne unul ridicat (peste 10 nopți).
Valori cuprinse între 6 și 10 nopți au fost înregistrate în estul Moldovei, în Muntenia, Banat și Crișana. Cele mai puține nopți tropicale, cuprinse între 1 – 5, sunt înregistrate pe areale extinse din Moldova, în nordul și estul Munteniei, în nordul și sudul Olteniei, în nord-vestul Transilvaniei, estul Banatului și pe areale restrânse din Maramureș.
În august 2024 numărul maxim lunar de nopți tropicale a fost de 27 de nopți, iar suprafața afectată în această lună de prezența nopților tropicale a depășit 40% din teritoriul țării, la fel ca în august 2010.
Anii în care s-a înregistrat un număr maxim de nopți tropicale ridicat (24 – 26 zile) sunt 1992, 2001, 2018, 2022 și 2023. Totuși, suprafața afectată a fost mai redusă (10 – 15%) în acești ani, cu excepția anului 2023, când a depășit 40% din suprafața totală a țării.
Două valuri de căldură înregistrate în luna august 2024
În august 2024 au fost înregistrate două valuri de căldură. Primul a fost de scurtă durată, în primele 3 zile ale lunii, fiind o continuare a valului de căldură început în luna precedentă.
Cel de-al doilea val de căldură a avut o durată maximă de 17 zile, afectând peste 80% din suprafața totală a țării, fiind cel mai lung val de căldură înregistrat în august (1981 – 2024) și având o temperatură maximă a aerului de 41,0 grade Celsius.
Astfel, august 2024 se remarcă printr-o durată prelungită a valului de căldură și o extindere semnificativă a suprafeței afectate, însă nu și prin valorile cele mai mari ale temperaturii maxime a aerului.
Valul de căldură în care s-au înregistrat cele mai mari temperaturi maxime s-a produs în august 2012, având durata de 15 zile și temperatura maximă pe durata valului de 43,4 grade Celsius. Anii în care au fost înregistrate valuri de căldură cu durata de 10 – 15 zile sunt 2001, 2002, 2012, 2021, 2022 și 2023.
Astfel, se poate observa o creștere a intensității și frecvenței valurilor de căldură în ultimii ani, mai ales după anul 2000.
Precipitații și fenomene extreme
Cantitatea totală de precipitații din luna august 2024 a avut valori sub 40 mm în cea mai mare parte a țării. Valori între 41 – 75 mm, s-au înregistrat pe areale extinse din Moldova, Transilvania și Dobrogea, în estul Maramureșului, în Delta Dunării și în unele zone montane.
Local, în zona montană, cantitatea lunară de precipitații a avut valori între 76 – 100 mm. Pe litoral s-au înregistrat cantități lunare ce au depășit 100 mm și izolat, 300 mm. Pe areale extinse din Câmpia Română și din Câmpia de Vest, cantitățile lunare de precipitații au avut în general valori sub 10 mm.
Cea mai mare valoare, respectiv 343,6 mm, s-a înregistrat la stația meteo Mangalia (jud. Constanța). Cea mai mare valoare a cantității maxime de precipitații înregistrată în 24 de ore a fost de 234,7 mm și s-a înregistrat tot la stația meteo Mangalia. Astfel, a fost depășită cantitatea maximă absolută pe țară înregistrată în 24 de ore, respectiv 224,0 mm (Drobeta-Turnu Severin, 12 iulie 1999).
August 2024 a fost o lună cu manifestări severe ale vremii, pe fondul instabilității atmosferice accentuate. Astfel, pe parcursul lunii s-au înregistrat căderi de grindină, preponderent în Muntenia, Oltenia și Transilvania.
Au fost identificate 21 de localități în care a fost raportată prezența grindinei, datele fiind preluate din surse multiple și validate ulterior.
Cele mai multe cazuri de grindină au fost raportate în județul Călărași.
Cel mai mare diametru maxim al greloanelor de grindină a fost de 4,0 cm și a fost raportat în județul Călărași, localitatea Luica (comuna Luica).
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
ANAF transmite clarificări privind modalitatea în care trebuie depusă Declarația Unică privind impozitul pe venit (212) și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice și privind contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, scrie alba24.ro.
Precizările vin în urma întrebărilor contribuabililor adresate prin chatbot-ul ANAF.
Declarația 212 este o declarație voluntară prin care contribuabilul cu obligație declarativă autodeclară veniturile obținute din activitățile menționate în legislația incidentă, respectiv impozitul pe venit și contribuțiile sociale/de sănătate aferente.
Declarația Unică (formularul 212)
Declarația Unică (formularul 212) se depune de către:
persoanele care, în anul 2025, au obținut venituri/pierderi. De exemplu, din:
chirii, activității independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală
transfer titluri de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate
transferul aurului de investiții
activități agricole, piscicultură și silvicultură
Este vorba despre persoane din România și/sau din străinătate care datorează impozit pe venit și contribuții sociale/sănătate
persoanele care optează, în 2026, să plătească contribuția de asigurări sociale de sănătate.
Contribuabilii care nu obțin venituri din nicio sursă pot opta pentru plata contribuției de asigurări de sănătate, pentru a beneficia de asigurarea de sănătate, precum și persoanele fizice care realizează venituri din categoriile prevăzute în legislație care optează pentru plata contribuției de asigurări și de sănătate pentru una sau mai multe persoane aflate în întreținerea acesteia.
Publicitate
Cine trebuie să depună Declarația Unică
Declarația poate fi depusă de către fiecare contribuabil care se încadrează în categoriile descrise sau de către un împuternicit/curator al acestuia, care trebuie să dețină o împuternicire în original, fie autentificată la notar fie sub semnătură privată din partea contribuabilului care are obligația sau optează pentru depunerea acestei declarații.
Termen: Termenul de depunere este de până la 25 mai 2026 inclusiv, pentru veniturile realizate în 2025 și pentru stabilirea impozitului și contribuțiilor sociale. Declarația se depune oricând în cursul anului pentru declararea contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul celor care optează pentru plata acesteia.
Cum se depune Declarația Unică
Declarația se depune fie online, prin S.P.V. sau pe e-guvernare.ro, pe suport hârtie la registratură sau prin postă (cu confirmare de primire), la adresa fiecărui organ fiscal unde își are domiciliul contribuabilul cu obligație declarativă.
În cazul depunerii online, confirmarea se face de către ANAF prin emiterea unei recipise electronice de validare sau nevalidare, după caz, a formularului depus.
Declarația unică poate fi modificată oricând, din inițiativa contribuabilului, prin depunerea unei declarații rectificative, folosind același formular și corectând informațiile eronate.
Decizia de impunere
În cazul în care contribuabilul nu își declară obligațiile fiscale incidente impozitului pe venit, într-o primă fază, ANAF va notifica (prin S.P.V. sau poștă), contribuabilii care nu s-au conformat voluntar asupra obligației de depunere a declarației. Dacă inclusiv ulterior notificării, contribuabilul nu a depus declarația 212, ANAF va emite, în perioada de prescripție (5 ani), o decizie de impunere.
Pentru clarificări suplimentare, ANAF a publicat, pe pagina web proprie, www.anaf.ro – la secțiunea „Asistență contribuabili” categoria „Servicii oferite contribuabililor” – rubrica „Ghiduri curente și alte materiale informative – un ghid digital privind Declarația unică (Formularul 212).
Chatbot-ului ANA, accesibil direct de pe portalul ANAF
De vineri, 6 februarie, chatbot-ul ANAF va fi accesibil direct de pe portalul ANAF, fiind astfel pus la dispoziția tuturor contribuabililor. Chatbot-ul a fost testat inițial la nivelul SPV.
În prima săptămână de la lansare, peste 23.000 de persoane au interogat platforma ANAF (19.000 conversații inițiate), generând peste 156.000 de mesaje. În medie, un utilizator a petrecut timp de 10 minute în faza de interogare a asistentului virtual.
Chatbot-ul ANA este în continuare în perioadă de testare. Feedback-ul primit din partea utilizatorilor este utilizat atât pentru îmbunătățirea funcționalității viitoare a acestuia, cât și pentru îmbunătățirea serviciilor generale și comunicării ANAF cu contribuabilii, transmite instituția.
În această etapă, asistentul virtual oferă informații generale, ce vizează închirierea bunurilor din patrimoniul personal, venituri din activități independente, depunerea declarațiilor de înregistrare fiscală și de mențiuni, dar și depunerea altor formulare fiscale. Deși chatbot-ul nu poate oferi, în această etapă de dezvoltare, răspunsuri tuturor întrebărilor – în special celor care vizează domenii pentru care nu a fost încă dezvoltat – ANAF încurajează utilizatorii să adreseze întrebări pe toate temele de interes.
Proiectul se subsumează obiectivului strategic ANAF de modernizare a administrației fiscale și creștere a conformării voluntare a contribuabililor, prin dezvoltarea serviciilor digitale.
Orchestra Populară „Rapsozii Botoșanilor Ioan Cobâlă” instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, vă invită la spectacolul „Femeia, suflet de sărbătoare”, ce va avea loc în data de 7 martie 2026, începând cu ora 18:00, la Casa de Cultură a Sindicatelor ’’Nicolae Iorga’’ din Botoșani.
Va fi un eveniment de excepție, dedicat întru totul celebrării feminității, o experiență muzicală unică, menită să atingă inima fiecărei mame și femei. Vă propunem o călătorie sonoră plină de însemnătate, un cadou simbolic prin care celebrăm eleganța și iubirea lor.
Spectacolul va fi onorat de prezența unor invitate de excepție: îndrăgitele artiste Adriana Ochișanu și Natalia Barbu din Republica Moldova, alături de Viorica Macovei și Ancuța Corlățan, care ne vor aduce cântecul drag din Bucovina.
Alături de invitate, scena va fi înnobilată de măiestria soliștilor și instrumentiștilor orchestrei. Într-un dialog armonios al talentului, îi vom regăsi pe Dan Doboș, Alina Huțu, Constantin Petrescu,
Ionuț Scripcariu (trompetă), Alexandru Todirel Marin (clarinet) și Petrică Oloieru (țambal).
Conducerea muzicală este asigurată de maestrul dirijor Ion Oloieru. Manager Dan Doboș.
Publicitate
Rezervați-vă locurile și alăturați-vă nouă la acest spectacol de neuitat, sub semnul reînnoirii și al entuziasmului primăverii.
Să celebrăm împreună puterea și frumusețea celor care ne încălzesc sufletele și ne luminează zilele!
Biletele pentru spectacol se pot achiziționa de la sediul orchestrei : Str. Unirii nr. 10 din Botoșani, începând din data de 9 februarie 2026. Telefon : 0231511002
O nouă întâlnire a Cercului de lectură (adulți) va avea loc miercuri, 18 februarie 2026, începând cu ora 17.00, la Cabinetul de psihologie și psihoterapie Andreea Ciobanu, Botoșani. Pornind de la poveștile personajelor din romanul Povestea Astei, scris de Jόn Kalman Stefánsson (important scriitor contemporan islandez), participanții vor avea ocazia unui schimb de opinii privitoare la frumusețea vieții și la misterele existenței omului, raportând propriile păreri la modul în care reușește – în stilul său poetic inconfundabil – să le surprindă romancierul.
Subiectul „cercetării” îl va constitui sufletul uman cu dorințele și nevoile lui, subiect ilustrat convingător de Stefánsson într-o serie de romane care ne spun „povești” desfășurate într-o lume a frigului, în Islanda cea frumoasă, dar aspră, care-și lasă amprenta asupra sufletelor personajelor acestor povești, suflete mereu în căutarea sensului existenței, iubirea, care au de dus lupte cu ele însele și cu ceilalți, cu greșelile și cu părțile întunecate ale vieții. Atât Povestea Astei, cât și romanele din trilogia lui Stefánsson (Între cer și pământ, Tristețea îngerilor și Inima omului) sunt povești-poezii despre tainele sufletului, foarte frumoase și, deopotrivă, dureroase.
Cercul de lectură este organizat de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” și este moderat de prof. Loredana Carcea. Invitata acestei întâlniri va fi d-na psiholog Andreea Ciobanu.
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, instituție publică de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, în colaborare cu Parohia „Nașterii Maicii Domnului” Rogojești, organizează Festivalul-Concurs de Ouă Încondeiate, ediţia a X-a, în perioada 14-15 martie 2026.
Înscrierile au loc începând de astăzi și până la data de 20 februarie 2026. Fișele de participare se trimit pe adresa de e-mail: etnografie.cjcpctbt@yahoo.com.
Concursul cuprinde două secțiuni:
Adulţi;
Copii (10-18 ani
Condiţii generale de participare:
Publicitate
– Expoziţie personală de ouă închistrite care să includă cel puţin 25-30 de ouă (secțiunea adulți) sau 10-15 ouă (secțiunea copii);
– Ouăle expuse trebuie să se încadreze în următoarele categorii: monocrome, policrome, ouă cu ornamente din ceară în relief sau ouă pictate;
– Prezentarea cu un număr de 2-3 ouă golite de conţinut (nevopsite/nescrise), pentru a fi finalizate în timpul concursului;
– Fiecare concurent trebuie să aibă asupra sa chişiţa şi propriul aparat de încălzit ceară;
– Respectarea particularităților specifice zonei de proveniență este obligatorie;
La secţiunea copii, se acceptă pentru fiecare instructor un grup de maximum 10 copii.