Vara 2024 este cea mai fierbinte vară înregistrată vreodată în România, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). Vara acestui an a fost cea mai caldă vară din istorie, cu o temperatură medie pe țară de 24,2 grade Celsius, relatează alba24.ro.
În cadrul unei caracterizări climatologice, ANM a precizat faptul că luna august 2024 a fost cea mai caldă lună august înregistrată în România din 1901 până în prezent, media pe țară fiind cu 2,9 grade Celsius mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020).
Potrivit meteorologilor, fenomene extreme au fost înregistrate în localitățile Ampoița și Meteș din comuna Meteș. Este vorba despre grindină de mari dimensiuni, de 3 – 3,5 cm.
Vara 2024, cea mai fierbinte înregistrată în România
Vara anului 2024 a fost cea mai caldă vară din România, din intervalul 1901-2024, având o temperatură medie pe țară de 24,2 grade Celsius. Astfel, a fost depășit recordul anterior, respectiv vara anului 2012. Atunci, temperatura medie sezonieră pe țară a avut valoarea de 23,5 grade Celsius, arată raportul emis de ANM.
În ultimele două decenii, temperatura medie pe țară în anotimpul de vară a depășit frecvent 22 grade Celsius. Potrivit meteorologilor, tendința generală de evoluție a temperaturii în acest anotimp este crescătoare.
Publicitate
Temperatura medie a lunii august 2024 a avut valori cuprinse între 9,2 grade Celsius la stația meteorologică Vf. Omu și 27,4 grade Celsius la Alexandria.
Cele mai mari valori, peste 26 grade Celsius, s-au înregistrat în jumătatea sudică a Olteniei, pe areale extinse din Muntenia, în sudul, vestul și nord-vestul Banatului, în centrul și sud-vestul Crișanei și în sudul Moldovei.
Mediile lunare de temperatură au fost cuprinse între 24 și 26 grade Celsius în cea mai mare parte a Crișanei, în nordul Olteniei, în nordul și estul Munteniei, în cea mai mare parte a Dobrogei, în Delta Dunării, pe areale din sudul, estul și nord-estul Moldovei, în sudul și estul Banatului și izolat, în Maramureș și Transilvania.
Temperatura medie lunară a aerului pe țară din august 2024 a avut valoarea de 24,5 grade Celsius. Astfel, august 2024 a fost cea mai caldă lună august înregistrată în România din 1901 până în prezent, media pe țară fiind cu 2,9 grade Celsius mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020).
Zile tropicale, cu temperaturi mai mari de 30 de grade Celsius
Zile tropicale (temperatura maximă ≥ 30 grade Celsius ) s-au înregistrat pe tot teritoriul țării, cu excepția zonei montane.
Cele mai multe zile tropicale (peste 25) s-au înregistrat în cea mai mare parte a Olteniei și a Banatului, în vestul, centrul și sudul Munteniei, în vestul Crișanei și local, în estul și sud-estul Moldovei și în nord-vestul Dobrogei.
Între 16 – 25 zile tropicale s-au înregistrat în estul Câmpiei Române și în aproape toate zonele de deal și de podiș. În centrul și vestul Moldovei, în estul Deltei Dunării, pe areale extinse din Transilvania și în majoritatea zonelor submontane, numărul de zile tropicale a fost cuprins în general între 6 și 15.
Sub 6 zile tropicale s-au înregistrat în sudul litoralului, în extremitatea estică a Deltei Dunării și în unele zone submontane și depresiuni intramontane.
În august 2024 s-a înregistrat un număr maxim de zile tropicale de 31 de zile, afectând peste 60% din totalul suprafeței țării. Astfel, august 2024 se poziționează pe primul loc în topul lunilor cu cele mai multe zile tropicale, alături de lunile august ale anilor 1992, 2003, 2008, 2018 și 2022.
Potrivit ANM, totuși, în anii 2012 și 2017, deși numărul maxim de zile tropicale a fost mai mic (28, respectiv 26 zile), suprafața afectată a depășit 80% din teritoriul României și temperaturile maxime înregistrate au avut valori mai mari decât în acest an.
Zile caniculare, cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius
Numărul de zile caniculare (temperatura maximă ≥ 35 grade Celsius) a fost unul foarte ridicat, iar în extremitatea sud-vestică a țării a depășit 20 de zile.
Un număr de zile cuprins între 11 – 20 s-a înregistrat în Oltenia și Muntenia, în sudul Moldovei, în Banat și Crișana.
În nordul-estul Munteniei, în zona deluroasă din nordul Olteniei și al Munteniei și în Dealurile de Vest s-au înregistrat între 6 – 10 zile, iar în zonele de luncă din Moldova, în Câmpia Jijiei și local, în Transilvania, între 1 – 5 zile caniculare.
În august 2024 numărul maxim lunar de zile caniculare a fost de 21 de zile, iar suprafața afectată în această lună de prezența zilelor caniculare a depășit 50% din teritoriul țării. Și în anul 2007 s-au înregistrat 21 de zile, dar suprafața afectată a depășit 70%. În anul 2012 au fost înregistrate cele mai multe zile caniculare (23 zile). În perioada 1981 – 2024, anii în care s-a înregistrat un număr mare de zile caniculare în august (12 – 20 zile) sunt 1987, 1988, 2000, 2015, 2017, 2021, 2022 și 2023.
Vara 2024, cea mai fierbinte înregistrată în România. Nopți tropicale
Nopți tropicale (temperatura minimă ≥ 20 grade Celsius) s-au înregistrat între 20 – 25, pe litoral și în Delta Dunării, ca efect al regimului termic moderat al mării (inerție termică ridicată a apei), scăzând treptat odată cu distanța față de mare și ajungând la 11 – 20 de nopți în centrul Dobrogei.
Local, s-a înregistrat un număr ridicat de nopți tropicale (16 – 20) și în extremitatea sud-vestică a țării, în centrul Crișanei și izolat, în Câmpia Română și în sudul extrem al Moldovei.
La est de Subcarpații de Curbură, în zonele deluroase din vestul țării și din Moldova (Cotnari), ca urmare a prezenței inversiunilor termice și a proceselor de foehnizare a aerului în aceste regiuni, numărul de nopți tropicale rămâne unul ridicat (peste 10 nopți).
Valori cuprinse între 6 și 10 nopți au fost înregistrate în estul Moldovei, în Muntenia, Banat și Crișana. Cele mai puține nopți tropicale, cuprinse între 1 – 5, sunt înregistrate pe areale extinse din Moldova, în nordul și estul Munteniei, în nordul și sudul Olteniei, în nord-vestul Transilvaniei, estul Banatului și pe areale restrânse din Maramureș.
În august 2024 numărul maxim lunar de nopți tropicale a fost de 27 de nopți, iar suprafața afectată în această lună de prezența nopților tropicale a depășit 40% din teritoriul țării, la fel ca în august 2010.
Anii în care s-a înregistrat un număr maxim de nopți tropicale ridicat (24 – 26 zile) sunt 1992, 2001, 2018, 2022 și 2023. Totuși, suprafața afectată a fost mai redusă (10 – 15%) în acești ani, cu excepția anului 2023, când a depășit 40% din suprafața totală a țării.
Două valuri de căldură înregistrate în luna august 2024
În august 2024 au fost înregistrate două valuri de căldură. Primul a fost de scurtă durată, în primele 3 zile ale lunii, fiind o continuare a valului de căldură început în luna precedentă.
Cel de-al doilea val de căldură a avut o durată maximă de 17 zile, afectând peste 80% din suprafața totală a țării, fiind cel mai lung val de căldură înregistrat în august (1981 – 2024) și având o temperatură maximă a aerului de 41,0 grade Celsius.
Astfel, august 2024 se remarcă printr-o durată prelungită a valului de căldură și o extindere semnificativă a suprafeței afectate, însă nu și prin valorile cele mai mari ale temperaturii maxime a aerului.
Valul de căldură în care s-au înregistrat cele mai mari temperaturi maxime s-a produs în august 2012, având durata de 15 zile și temperatura maximă pe durata valului de 43,4 grade Celsius. Anii în care au fost înregistrate valuri de căldură cu durata de 10 – 15 zile sunt 2001, 2002, 2012, 2021, 2022 și 2023.
Astfel, se poate observa o creștere a intensității și frecvenței valurilor de căldură în ultimii ani, mai ales după anul 2000.
Precipitații și fenomene extreme
Cantitatea totală de precipitații din luna august 2024 a avut valori sub 40 mm în cea mai mare parte a țării. Valori între 41 – 75 mm, s-au înregistrat pe areale extinse din Moldova, Transilvania și Dobrogea, în estul Maramureșului, în Delta Dunării și în unele zone montane.
Local, în zona montană, cantitatea lunară de precipitații a avut valori între 76 – 100 mm. Pe litoral s-au înregistrat cantități lunare ce au depășit 100 mm și izolat, 300 mm. Pe areale extinse din Câmpia Română și din Câmpia de Vest, cantitățile lunare de precipitații au avut în general valori sub 10 mm.
Cea mai mare valoare, respectiv 343,6 mm, s-a înregistrat la stația meteo Mangalia (jud. Constanța). Cea mai mare valoare a cantității maxime de precipitații înregistrată în 24 de ore a fost de 234,7 mm și s-a înregistrat tot la stația meteo Mangalia. Astfel, a fost depășită cantitatea maximă absolută pe țară înregistrată în 24 de ore, respectiv 224,0 mm (Drobeta-Turnu Severin, 12 iulie 1999).
August 2024 a fost o lună cu manifestări severe ale vremii, pe fondul instabilității atmosferice accentuate. Astfel, pe parcursul lunii s-au înregistrat căderi de grindină, preponderent în Muntenia, Oltenia și Transilvania.
Au fost identificate 21 de localități în care a fost raportată prezența grindinei, datele fiind preluate din surse multiple și validate ulterior.
Cele mai multe cazuri de grindină au fost raportate în județul Călărași.
Cel mai mare diametru maxim al greloanelor de grindină a fost de 4,0 cm și a fost raportat în județul Călărași, localitatea Luica (comuna Luica).
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Președintele interimar Ilie Bolojan a promulgat, miercuri, legea care prevede ca reducerea perioadei de suspendare a dreptului de a conduce autovehicule să fie condiționată și de obligativitatea prezentării dovezii achitării amenzii aplicate ca urmare a săvârșirii contravenției.
Actul normativ completează articolul 104 alineatul (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
Potrivit noilor prevederi, la cererea titularului permisului de conducere, perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce aplicată pentru săvârșirea unor contravenții se reduce cu o treime, de către șeful Poliției rutiere a județului sau a municipiului București pe raza căreia a fost săvârșită fapta ori de către șeful Poliției rutiere din Inspectoratul General al Poliției Române, după caz, dacă sunt îndeplinite, cumulativ, pe lângă condițiile de a a fi declarat admis la testul de verificare a cunoașterii regulilor de circulație și de a fi obținut permisul de conducere cu cel puțin un an înainte de săvârșirea faptei și cea de a prezenta dovada achitării amenzii aplicate pentru săvârșirea contravenției care a determinat suspendarea dreptului de a conduce. AGERPRES
În fiecare an, pe data de 22 mai, comunitatea internațională sărbătorește Ziua Internațională a Diversității Biologice. Tema stabilită pentru acest an este „Armonia cu natura și dezvoltarea durabilă”.
Biodiversitatea pe care o vedem astăzi este rodul a miliarde de ani de evoluție, modelată de procese naturale și, din ce în ce mai mult, de influența oamenilor. Ea formează rețeaua vieții din care suntem parte integrantă și de care depindem pe deplin.
Convenţia pentru Diversitate Biologică a stabilit trei obiective principale: conservarea diversității biologice, utilizarea durabilă a componentelor sale și împărțirea justă și echitabilă a beneficiilor obținute din utilizarea resurselor.
Biodiversitatea este fundamentală pentru bunăstarea umană, pentru o planetă sănătoasă și pentru prosperitatea economică a populației. Depindem de ea pentru hrană, medicamente, energie, aer curat și apă, protecție împotriva dezastrelor naturale, precum și recreere și inspirație culturală.
În județul Botoșani există o biodiversitate bogată, reprezentată de habitate naturale, specii de plante și animale sălbatice protejate, cu valoare ridicată de conservare, iar altele care pot fi exploatate, cu măsuri speciale de management. Dintre speciile de floră protejate amintim: papucul doamnei, laleaua pestriță, angelica, rușcuța de primăvară. Speciile de faună protejate sunt mai bine reprezentate și amintim dintre acestea: speciile de păsări răpitoare acvila de câmp, acvila țipătoare mare, șorecarul încălțat, codalbul, acvila mică, vânturelul de seară, speciile de carnivore strict protejate ca pisica sălbatică, specii de amfibieni și reptile – broasca țestoasă de apă, tritonul cu creastă și altele.
„Speciile cele mai valoroase din punct de vedere conservativ le putem observa în ariile naturale protejate, care sunt eșantioane reprezentative pentru flora și fauna sălbatică a județului. Pe teritoriul județului Botoșani sunt declarate 16 arii naturale protejate de interes comunitar, având o suprafață de 494,4 km2, reprezentând cca 10% din suprafața județului.„, au declarat reprezentanții ANMAP – județul Botoșani.
Sfântul Mucenic Vasilisc, originar din satul Humialon, din Eparhia Amasiei, a trăit în timpul împăratului Maximian (286-305) și a fost nepotul Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron. Împreună cu Eutropiu și Cleonic, a propovăduit minunile săvârșite de unchiul său, Teodor Tiron, încercând să-i convertească pe păgânii din regiune la creștinism și dărâmând o statuie a zeiței Artemis.
După sfârșitul mucenicesc al Sfântului și Marelui Mucenic Teodor Tiron, în februarie, anul 304, Vasilisc a fost închis împreună cu Eutropie și Cleonic, ostași și prieteni ai unchiului său. Între timp, în locul guvernatorului Puplie a venit Asclipiodot. Acesta era originar din Frigia (Asia Mică) și un mare persecutor al creștinilor. Aflând de răbdarea și pătimirea Sfântului Teodor Tiron, a poruncit ca cei trei întemnițați să fie aduși la judecată înaintea lui. Asclipiodot a încercat în zadar să îi convingă pe cei trei mucenici să jertfească zeilor.
Mai întâi, l-a momit pe Eutropiu, invitându-l la o recepție bogată. Sfântul va refuza cu cuvintele psalmistului: „Fericit bărbatul care nu a umblat în sfatul necredincioșilor” (Ps. 1,1). Guvernatorul încearcă să îl corupă oferindu-i o mare sumă de bani. Eutropiu răspunde amintindu-i politicianului de soarta trădătorului Iuda. Văzând că nu reușește cu Eutropiu, Asclipiodot a încercat cu Cleonic și Vasilisc. La tentativele acestuia, ei oferă un răspuns magnific: „Precum crede fratele nostru Eutropiu, cel întărit pe piatra credinței în Iisus Hristos, astfel și noi credem și ne întărim în Tatăl și în Fiul și în Sfântul Duh. Că nu va putea diavolul să ne despartă pe noi, pe care ne-a însoțit Hristos cu sfânta credință și cu dragostea Sa.
Căci, precum o sfoară, fiind împletită în trei, nu se rupe, astfel și noi, aceștia trei, vom rămâne tari. Și, precum Preasfânta Treime este nedespărțită, asemenea și noi suntem nedespărțiți cu credința și nedeosebiți cu dragostea.” Pentru această mărturisire, cei trei vor fi supuși la chinuri îngrozitoare. În timpul suferințelor, Sfântul Eutropiu se ruga: „Ajută-ne, Doamne, să putem îndura aceste răni pentru cununa muceniciei, așa cum l-ai ajutat pe slujitorul Tău, Teodor.”
Drept răspuns la rugăciunii, Hristos Însuși li s-a înfățișat mucenicilor împreună cu un alai de îngeri și cu Sfântul Teodor Tiron, spunându-le: „Priviți, a venit Mântuitorul să vă ajute, ca să aveți viață veșnică”. Prin voință divină, soldații împreună cu alți martori s-au învrednicit să aibă și ei aceeași viziune și au cerut guvernatorului să pună capăt torturilor. Au loc alte tentative de corupere, la care cei trei nu cedează. Astfel, Sfinții Eutropiu și Cleonic au primit cununa muceniciei prin crucificare în orașul Pontine Amasea (Asia Mică) pe 3 martie 308. Însă Sfântul Vasilisc a fost trimis înapoi în temniță unde a rămas mai mult timp.
A avut acolo viziunea premonitorie a morții sale prin martiriu, așa că le-a cerut gardienilor să-l lase să se întoarcă în orașul natal pentru a-și lua rămas bun de la familia sa. Obținând acordul lor, a mers acasă și i-a anunțat pe părinții săi că va fi martirizat, cerându-le să păstreze credința creștină. Atunci când noul guvernator Agrippa a aflat de eliberarea lui Vasilisc, i-a pedepsit pe gardieni și a trimis câțiva soldați să-l caute și să-l aducă în lanțuri la închisoarea din Comana Pontica. Aceștia legându-l și încălțându-l cu încălțăminte de fier care aveau într-însele multe cuie ascuțite, l-au gonit tocmai spre drumul Comanelor.
Publicitate
Cu prilejul unui popas în satul Dacnon, la o femeie pe nume Traiani, soldații l-au legat de un paltin uscat, cu mâinile îndărăt și au plecat să mănânce la un han de pe marginea drumului. Chinuit de sete, Vasilisc s-a rugat lui Dumnezeu și, a apărut un izvor într-o stâncă de lângă el, iar copacul a înverzit. Alertați de zgomot, soldații au ieșit din han și văzând minunea, au crezut în Hristos și l-au dezlegat. Mai târziu, Vasilisc a fost adus în fața guvernatorului Agrippa, care a încercat să-l forțeze să aducă o jertfă zeilor romani în schimbul vieții sale.
A refuzat, spunând că l-a lăudat pe Dumnezeu în fiecare oră a vieții sale și nu avea nevoie să facă sacrificii. S-a rugat cu tărie și a făcut să se pogoare foc din cer, arzând capiștea idolilor și pe idolul din ea, Apolon. Atunci, mâniindu-se foarte guvernatorul și pornindu-se cu urgie, a poruncit să i se taie capul și să i se arunce trupul în râu; și așa și-a luat cununa muceniciei, întru slava și lauda Dumnezeului nostru, Amin.
Astăzi, 21 mai, pe DJ 282 B, în afara localității Flamânzi, s-a produs un accident rutier, în care au fost implicate două autoturisme.
Din verificările efectuate până în acest moment, a reieșit faptul că un autoturism, condus de un bărbat, în vârstă de 74 de ani, din județul Iași, în timp ce se deplasa pe DJ 282 B, direcția de deplasare, dinspre Iași către Botoșani, ar fi intrat în coliziune cu un alt autoturism, condus de un bărbat, în vârstă de 58 de ani, din orașul Flămânzi, care se deplasa pe aceeași direcție de mers și ar fi efectuat viraj la stânga, pentru a pătrunde pe un drum comunal.
În urma impactului, inițial, a rezultat decesul unui bărbat de 58 de ani și vătămarea corporală a altor două persoane, un bărbat de 74 de ani și o femeie de 64 de ani.
Imediat după producerea accidentului, la fața locului s-au deplasat mai multe echipaje de poliție, ambulanță și pompieri, care, au intervenit pentru extragerea unei persoane, ce nu prezenta funcții vitale, aflate într-unul dintre autoturisme, intervenția fiind una complexă, desfășurată într-un perimetru extins și pe un teren cu vegetație deasă.
De asemenea, până la sosirea echipajelor medicale, pompierii au acordat primul ajutor altor două persoane, care s-au autoevacuat din celălalt autoturism implicat.
Ulterior, într-o zonă de vegetație deasă, sub niște arbuști, a fost sesizată prezența unei alte persoane decedate, ca urmare a accidentului rutier.
Publicitate
Din verificări a reieșit că este vorba de o femeie, de 85 de ani, pasageră în autoturismul victimei decedate, identificată la peste 30 de metri de locul producerii accidentului, într-o zonă cu vegetație deasă.
Polițiștii continuă cercetările, sub aspectul comiterii infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, urmând să se stabilească cu exactitate toate împrejurările producerii accidentului rutier.