Vara 2024 este cea mai fierbinte vară înregistrată vreodată în România, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). Vara acestui an a fost cea mai caldă vară din istorie, cu o temperatură medie pe țară de 24,2 grade Celsius, relatează alba24.ro.
În cadrul unei caracterizări climatologice, ANM a precizat faptul că luna august 2024 a fost cea mai caldă lună august înregistrată în România din 1901 până în prezent, media pe țară fiind cu 2,9 grade Celsius mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020).
Potrivit meteorologilor, fenomene extreme au fost înregistrate în localitățile Ampoița și Meteș din comuna Meteș. Este vorba despre grindină de mari dimensiuni, de 3 – 3,5 cm.
Vara 2024, cea mai fierbinte înregistrată în România
Vara anului 2024 a fost cea mai caldă vară din România, din intervalul 1901-2024, având o temperatură medie pe țară de 24,2 grade Celsius. Astfel, a fost depășit recordul anterior, respectiv vara anului 2012. Atunci, temperatura medie sezonieră pe țară a avut valoarea de 23,5 grade Celsius, arată raportul emis de ANM.
În ultimele două decenii, temperatura medie pe țară în anotimpul de vară a depășit frecvent 22 grade Celsius. Potrivit meteorologilor, tendința generală de evoluție a temperaturii în acest anotimp este crescătoare.
Publicitate
Temperatura medie a lunii august 2024 a avut valori cuprinse între 9,2 grade Celsius la stația meteorologică Vf. Omu și 27,4 grade Celsius la Alexandria.
Cele mai mari valori, peste 26 grade Celsius, s-au înregistrat în jumătatea sudică a Olteniei, pe areale extinse din Muntenia, în sudul, vestul și nord-vestul Banatului, în centrul și sud-vestul Crișanei și în sudul Moldovei.
Mediile lunare de temperatură au fost cuprinse între 24 și 26 grade Celsius în cea mai mare parte a Crișanei, în nordul Olteniei, în nordul și estul Munteniei, în cea mai mare parte a Dobrogei, în Delta Dunării, pe areale din sudul, estul și nord-estul Moldovei, în sudul și estul Banatului și izolat, în Maramureș și Transilvania.
Temperatura medie lunară a aerului pe țară din august 2024 a avut valoarea de 24,5 grade Celsius. Astfel, august 2024 a fost cea mai caldă lună august înregistrată în România din 1901 până în prezent, media pe țară fiind cu 2,9 grade Celsius mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020).
Zile tropicale, cu temperaturi mai mari de 30 de grade Celsius
Zile tropicale (temperatura maximă ≥ 30 grade Celsius ) s-au înregistrat pe tot teritoriul țării, cu excepția zonei montane.
Cele mai multe zile tropicale (peste 25) s-au înregistrat în cea mai mare parte a Olteniei și a Banatului, în vestul, centrul și sudul Munteniei, în vestul Crișanei și local, în estul și sud-estul Moldovei și în nord-vestul Dobrogei.
Între 16 – 25 zile tropicale s-au înregistrat în estul Câmpiei Române și în aproape toate zonele de deal și de podiș. În centrul și vestul Moldovei, în estul Deltei Dunării, pe areale extinse din Transilvania și în majoritatea zonelor submontane, numărul de zile tropicale a fost cuprins în general între 6 și 15.
Sub 6 zile tropicale s-au înregistrat în sudul litoralului, în extremitatea estică a Deltei Dunării și în unele zone submontane și depresiuni intramontane.
În august 2024 s-a înregistrat un număr maxim de zile tropicale de 31 de zile, afectând peste 60% din totalul suprafeței țării. Astfel, august 2024 se poziționează pe primul loc în topul lunilor cu cele mai multe zile tropicale, alături de lunile august ale anilor 1992, 2003, 2008, 2018 și 2022.
Potrivit ANM, totuși, în anii 2012 și 2017, deși numărul maxim de zile tropicale a fost mai mic (28, respectiv 26 zile), suprafața afectată a depășit 80% din teritoriul României și temperaturile maxime înregistrate au avut valori mai mari decât în acest an.
Zile caniculare, cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius
Numărul de zile caniculare (temperatura maximă ≥ 35 grade Celsius) a fost unul foarte ridicat, iar în extremitatea sud-vestică a țării a depășit 20 de zile.
Un număr de zile cuprins între 11 – 20 s-a înregistrat în Oltenia și Muntenia, în sudul Moldovei, în Banat și Crișana.
În nordul-estul Munteniei, în zona deluroasă din nordul Olteniei și al Munteniei și în Dealurile de Vest s-au înregistrat între 6 – 10 zile, iar în zonele de luncă din Moldova, în Câmpia Jijiei și local, în Transilvania, între 1 – 5 zile caniculare.
În august 2024 numărul maxim lunar de zile caniculare a fost de 21 de zile, iar suprafața afectată în această lună de prezența zilelor caniculare a depășit 50% din teritoriul țării. Și în anul 2007 s-au înregistrat 21 de zile, dar suprafața afectată a depășit 70%. În anul 2012 au fost înregistrate cele mai multe zile caniculare (23 zile). În perioada 1981 – 2024, anii în care s-a înregistrat un număr mare de zile caniculare în august (12 – 20 zile) sunt 1987, 1988, 2000, 2015, 2017, 2021, 2022 și 2023.
Vara 2024, cea mai fierbinte înregistrată în România. Nopți tropicale
Nopți tropicale (temperatura minimă ≥ 20 grade Celsius) s-au înregistrat între 20 – 25, pe litoral și în Delta Dunării, ca efect al regimului termic moderat al mării (inerție termică ridicată a apei), scăzând treptat odată cu distanța față de mare și ajungând la 11 – 20 de nopți în centrul Dobrogei.
Local, s-a înregistrat un număr ridicat de nopți tropicale (16 – 20) și în extremitatea sud-vestică a țării, în centrul Crișanei și izolat, în Câmpia Română și în sudul extrem al Moldovei.
La est de Subcarpații de Curbură, în zonele deluroase din vestul țării și din Moldova (Cotnari), ca urmare a prezenței inversiunilor termice și a proceselor de foehnizare a aerului în aceste regiuni, numărul de nopți tropicale rămâne unul ridicat (peste 10 nopți).
Valori cuprinse între 6 și 10 nopți au fost înregistrate în estul Moldovei, în Muntenia, Banat și Crișana. Cele mai puține nopți tropicale, cuprinse între 1 – 5, sunt înregistrate pe areale extinse din Moldova, în nordul și estul Munteniei, în nordul și sudul Olteniei, în nord-vestul Transilvaniei, estul Banatului și pe areale restrânse din Maramureș.
În august 2024 numărul maxim lunar de nopți tropicale a fost de 27 de nopți, iar suprafața afectată în această lună de prezența nopților tropicale a depășit 40% din teritoriul țării, la fel ca în august 2010.
Anii în care s-a înregistrat un număr maxim de nopți tropicale ridicat (24 – 26 zile) sunt 1992, 2001, 2018, 2022 și 2023. Totuși, suprafața afectată a fost mai redusă (10 – 15%) în acești ani, cu excepția anului 2023, când a depășit 40% din suprafața totală a țării.
Două valuri de căldură înregistrate în luna august 2024
În august 2024 au fost înregistrate două valuri de căldură. Primul a fost de scurtă durată, în primele 3 zile ale lunii, fiind o continuare a valului de căldură început în luna precedentă.
Cel de-al doilea val de căldură a avut o durată maximă de 17 zile, afectând peste 80% din suprafața totală a țării, fiind cel mai lung val de căldură înregistrat în august (1981 – 2024) și având o temperatură maximă a aerului de 41,0 grade Celsius.
Astfel, august 2024 se remarcă printr-o durată prelungită a valului de căldură și o extindere semnificativă a suprafeței afectate, însă nu și prin valorile cele mai mari ale temperaturii maxime a aerului.
Valul de căldură în care s-au înregistrat cele mai mari temperaturi maxime s-a produs în august 2012, având durata de 15 zile și temperatura maximă pe durata valului de 43,4 grade Celsius. Anii în care au fost înregistrate valuri de căldură cu durata de 10 – 15 zile sunt 2001, 2002, 2012, 2021, 2022 și 2023.
Astfel, se poate observa o creștere a intensității și frecvenței valurilor de căldură în ultimii ani, mai ales după anul 2000.
Precipitații și fenomene extreme
Cantitatea totală de precipitații din luna august 2024 a avut valori sub 40 mm în cea mai mare parte a țării. Valori între 41 – 75 mm, s-au înregistrat pe areale extinse din Moldova, Transilvania și Dobrogea, în estul Maramureșului, în Delta Dunării și în unele zone montane.
Local, în zona montană, cantitatea lunară de precipitații a avut valori între 76 – 100 mm. Pe litoral s-au înregistrat cantități lunare ce au depășit 100 mm și izolat, 300 mm. Pe areale extinse din Câmpia Română și din Câmpia de Vest, cantitățile lunare de precipitații au avut în general valori sub 10 mm.
Cea mai mare valoare, respectiv 343,6 mm, s-a înregistrat la stația meteo Mangalia (jud. Constanța). Cea mai mare valoare a cantității maxime de precipitații înregistrată în 24 de ore a fost de 234,7 mm și s-a înregistrat tot la stația meteo Mangalia. Astfel, a fost depășită cantitatea maximă absolută pe țară înregistrată în 24 de ore, respectiv 224,0 mm (Drobeta-Turnu Severin, 12 iulie 1999).
August 2024 a fost o lună cu manifestări severe ale vremii, pe fondul instabilității atmosferice accentuate. Astfel, pe parcursul lunii s-au înregistrat căderi de grindină, preponderent în Muntenia, Oltenia și Transilvania.
Au fost identificate 21 de localități în care a fost raportată prezența grindinei, datele fiind preluate din surse multiple și validate ulterior.
Cele mai multe cazuri de grindină au fost raportate în județul Călărași.
Cel mai mare diametru maxim al greloanelor de grindină a fost de 4,0 cm și a fost raportat în județul Călărași, localitatea Luica (comuna Luica).
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
O tragedie cutremurătoare lovește comunitatea din Știubieni, județul Botoșani. Un bărbat de 43 de ani, tată a cinci copii, a murit în Spania, acolo unde plecase să muncească pentru un trai mai bun. Trupul său neînsuflețit se află la o morgă din Adamuz, iar familia, rămasă fără sprijin și fără putere, face un apel disperat pentru a-l putea aduce acasă.
Bărbatul era stâlpul casei, omul pe care soția și copiii se bazau zi de zi. Fetele lor, de 14 și 5 ani, și băiețelul de doar un an și jumătate nu pot înțelege de ce tatăl lor nu mai vine acasă, de ce telefonul nu mai sună și de ce mama plânge în tăcere. Pentru familia Ungureanu, durerea este uriașă, iar drumul de la speranță la deznădejde a fost neașteptat de scurt.
Singura dorință a celor rămași în urmă este să-l înmormânteze în satul natal, aproape de cei dragi și de locul în care și-a trăit viața. Însă repatrierea trupului costă aproximativ 4.000 de euro — o sumă imposibil de acoperit pentru o familie modestă, lovită deja de o pierdere cumplită.
În aceste zile în care comunitățile se unesc mai ușor, iar sufletele sunt mai sensibile la suferința altora, un apel umanitar a fost lansat pentru a strânge fondurile necesare repatrierii. „Fiecare gest, fiecare donație, oricât de mică, poate face diferența. Putem să-i ajutăm să-și ia rămas bun cum se cuvine”, spune Anamaria Macuc, cea care a inițiat acțiunea.
Cei care vor să ofere un strop de speranță acestei familii greu încercate pot lua legătura cu rudele la numărul de telefon 0743 919 266.
Conturi pentru donații (BCR): – Ungureanu Dumitru Florin (fiul): RO19RNCB0046178095360001 – Ungureanu Maria Elena (soția): RO97RNCB0046178930910001
Publicitate
Comunitatea din Știubieni speră că oamenii cu suflet bun vor răspunde acestui apel. Pentru că, uneori, un tată nu mai poate fi adus înapoi — dar poate fi adus acasă.
Sfântul Andrei a fost un apostol, frate cu Simon Petru, originari din Betsaida, localitate situată pe malul Lacului Genezaret. Aveau o casă în Capernaum și erau de profesie pescari. Numele Andrei derivă din grecescul Andreas, care înseamnă „viteaz”, „bărbătesc”.
Acesta este un nume grecesc, deși Sfântul Apostol Andrei era iudeu. Sfântul Andrei a fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul, care i-a recomandat să-l urmeze pe Isus din Nazaret. Conform evangheliei lui Ioan, Andrei l-a dus pe fratele său Petru la Iisus, spunându-i că l-a găsit pe Mesia. De aici provine caracterizarea lui Andrei ca „cel dintâi chemat”. Andrei a fost ucenic al lui Ioan Botezătorul, când, la o vreme după botezul lui Iisus, auzindu-l pe Ioan Botezătorul spunând despre Iisus: „Iată mielul lui Dumnezeu !“ (Ioan 1,36) i-a urmat lui Iisus, devenind astfel primul apostol. După învierea lui Iisus și coborârea Duhului Sfânt (la Rusalii), Apostolii au mai rămas câțiva ani la Ierusalim, începând formarea Bisericii.
La Sinodul Apostolic care a avut loc în anul 50 la Ierusalim, Apostolii s-au întâlnit și au tras la sorți pentru a decide unde va merge fiecare. În Tradiția Bisericii Apostolului Andrei i-a revenit Scytia (Dobrogea). Mai întâi, Andrei l-a însoțit pe fratele său (Apostolul Petru) prin Asia Mică, apoi a trecut în peninsula Balcanică prin teritoriul Turciei de azi, ajungând în Scytia, unde s-a oprit un timp. Apoi a continuat misiunea de propovăduire a evangheliei, ajungând până în sudul Rusiei de astăzi.
După aceea, s-a întors în Grecia, consolidând comunitățile creștine înființate de Apostolul Pavel și de alți Apostoli, ajungând până în Peloponezul grecesc, în oraşul Patras. Acolo a murit ca martir răstignit pe o cruce în forma de X. Pe la anul 350 împăratul Constanțiu al II-lea (fiul lui Constantin cel Mare) duce moaștele sfântului Andrei la Constantinopol şi le așează în Biserica Sfinţilor Apostolilor. Acestea se păstrează întregi până în jurul anului 850, când împăratul bizantin Vasile I Macedoneanul cedează rugăminților locuitorilor din Patras şi le înapoiază capul sfântului Andrei.
În anul 1208, în timpul Cruciadei a patra, relicvele au ajuns la Amalfi, în apropiere de Napoli, fiind păstrate în domul San Andrea. În 1462 au fost duse la Roma, din cauza pericolului turcesc. În secolul al XV- lea Papa Pius al II-lea a mutat relicvele sfântului Andrei în catedrala Sfântul Petru de la Roma. În anul 1964 capul sfântului Andrei a fost înapoiat bisericii din Patras.
Sfântul Andrei este sărbătorit duminică, 30 noiembrie. Cu această ocazie, cei peste 800.000 de români care poartă numele ocrotitorului României își celebrează ziua de nume.
Sfântul Andrei, „cel întâi chemat” la apostolie, era frate al Sfântului Apostol Petru, care s-a numărat, de asemenea, printre cei 12 apostoli ai Domnului, fiind amândoi fiii pescarului Iona.
Misiunea de creştinare a neamurilor pe care a avut-o Sfântul Apostol a început după Înălţarea Domnului la cer şi după Cincizecime, atunci Sfinţii Apostoli au tras la sorţi şi au mers în toată lumea, pentru propovăduire.
Sfântul Apostol Andrei a avut sfârşit de mucenic, fiind răstignit, la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în forma de X, căreia i s-a spus mai pe urmă „Crucea Sfântului Andrei”.
Sfântul Andrei se bucură la noi în ţară de o cinstire deosebită, fiind considerat Apostolul românilor sau creştinătorul poporului român. Numeroase biserici şi mănăstiri l-au luat ca ocrotitor, prăznuindu-l în fiecare an.
Semnificația numelui
Andrei înseamnă „cel dintâi chemat” la propovăduire, este, conform tradiției, și primul care a adus creștinismul pe meleagurile noastre.
Publicitate
Prenumele de Andrei și Andreea provin de la numele elen „Andreas”, derivat de la cuvântul „andreios”, care înseamnă „bărbătesc, curajos”.
Semnificația numelui Andrei vine din greacă, de la „andros” care înseamnă curaj, eroism, bărbăție, suflet puternic.
Pentru vechii greci, „andros” era esența masculinității, a puterii și totodată a înțelepciunii.
Cui îi poți spune „La mulți ani” de Sfântul Andrei
Andreea
Andra
Andrada
Andraș
Andruș
Andruța
Andreas
Andrias
Andries
Adi
Andi
Andu
Andru
Andreiu
Edra
Endre
Deia
Deea
De asemenea, ziua de 30 noiembrie, în care este celebrat Sfântul Andrei, este una bogată în semnificaţii, tradiţii şi obiceiuri.
Printre cele mai cunoscute obiceiuri se numără:
Așezarea usturoiului la ferestre și uși
Unguerea cu usturoi a vitelor sau a gospodăriilor, tot pentru protecție
Un accident rutier a avut loc, în această seară, pe E 58, în localitatea Cotu. În eveniment au fost implicate un autoturism și o autoutilitară.
La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, dar și o ambulanță aparținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani.
Aceștia au constatat faptul că nu erau persoane încarcerate.
Șoferul autoutilitarei, un bărbat de 44 de ani, a fost preluat de echipajul medical și transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate.
Pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor.