Vara 2024 este cea mai fierbinte vară înregistrată vreodată în România, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). Vara acestui an a fost cea mai caldă vară din istorie, cu o temperatură medie pe țară de 24,2 grade Celsius, relatează alba24.ro.
În cadrul unei caracterizări climatologice, ANM a precizat faptul că luna august 2024 a fost cea mai caldă lună august înregistrată în România din 1901 până în prezent, media pe țară fiind cu 2,9 grade Celsius mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020).
Potrivit meteorologilor, fenomene extreme au fost înregistrate în localitățile Ampoița și Meteș din comuna Meteș. Este vorba despre grindină de mari dimensiuni, de 3 – 3,5 cm.
Vara 2024, cea mai fierbinte înregistrată în România
Vara anului 2024 a fost cea mai caldă vară din România, din intervalul 1901-2024, având o temperatură medie pe țară de 24,2 grade Celsius. Astfel, a fost depășit recordul anterior, respectiv vara anului 2012. Atunci, temperatura medie sezonieră pe țară a avut valoarea de 23,5 grade Celsius, arată raportul emis de ANM.
În ultimele două decenii, temperatura medie pe țară în anotimpul de vară a depășit frecvent 22 grade Celsius. Potrivit meteorologilor, tendința generală de evoluție a temperaturii în acest anotimp este crescătoare.
Publicitate
Temperatura medie a lunii august 2024 a avut valori cuprinse între 9,2 grade Celsius la stația meteorologică Vf. Omu și 27,4 grade Celsius la Alexandria.
Cele mai mari valori, peste 26 grade Celsius, s-au înregistrat în jumătatea sudică a Olteniei, pe areale extinse din Muntenia, în sudul, vestul și nord-vestul Banatului, în centrul și sud-vestul Crișanei și în sudul Moldovei.
Mediile lunare de temperatură au fost cuprinse între 24 și 26 grade Celsius în cea mai mare parte a Crișanei, în nordul Olteniei, în nordul și estul Munteniei, în cea mai mare parte a Dobrogei, în Delta Dunării, pe areale din sudul, estul și nord-estul Moldovei, în sudul și estul Banatului și izolat, în Maramureș și Transilvania.
Temperatura medie lunară a aerului pe țară din august 2024 a avut valoarea de 24,5 grade Celsius. Astfel, august 2024 a fost cea mai caldă lună august înregistrată în România din 1901 până în prezent, media pe țară fiind cu 2,9 grade Celsius mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020).
Zile tropicale, cu temperaturi mai mari de 30 de grade Celsius
Zile tropicale (temperatura maximă ≥ 30 grade Celsius ) s-au înregistrat pe tot teritoriul țării, cu excepția zonei montane.
Cele mai multe zile tropicale (peste 25) s-au înregistrat în cea mai mare parte a Olteniei și a Banatului, în vestul, centrul și sudul Munteniei, în vestul Crișanei și local, în estul și sud-estul Moldovei și în nord-vestul Dobrogei.
Între 16 – 25 zile tropicale s-au înregistrat în estul Câmpiei Române și în aproape toate zonele de deal și de podiș. În centrul și vestul Moldovei, în estul Deltei Dunării, pe areale extinse din Transilvania și în majoritatea zonelor submontane, numărul de zile tropicale a fost cuprins în general între 6 și 15.
Sub 6 zile tropicale s-au înregistrat în sudul litoralului, în extremitatea estică a Deltei Dunării și în unele zone submontane și depresiuni intramontane.
În august 2024 s-a înregistrat un număr maxim de zile tropicale de 31 de zile, afectând peste 60% din totalul suprafeței țării. Astfel, august 2024 se poziționează pe primul loc în topul lunilor cu cele mai multe zile tropicale, alături de lunile august ale anilor 1992, 2003, 2008, 2018 și 2022.
Potrivit ANM, totuși, în anii 2012 și 2017, deși numărul maxim de zile tropicale a fost mai mic (28, respectiv 26 zile), suprafața afectată a depășit 80% din teritoriul României și temperaturile maxime înregistrate au avut valori mai mari decât în acest an.
Zile caniculare, cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius
Numărul de zile caniculare (temperatura maximă ≥ 35 grade Celsius) a fost unul foarte ridicat, iar în extremitatea sud-vestică a țării a depășit 20 de zile.
Un număr de zile cuprins între 11 – 20 s-a înregistrat în Oltenia și Muntenia, în sudul Moldovei, în Banat și Crișana.
În nordul-estul Munteniei, în zona deluroasă din nordul Olteniei și al Munteniei și în Dealurile de Vest s-au înregistrat între 6 – 10 zile, iar în zonele de luncă din Moldova, în Câmpia Jijiei și local, în Transilvania, între 1 – 5 zile caniculare.
În august 2024 numărul maxim lunar de zile caniculare a fost de 21 de zile, iar suprafața afectată în această lună de prezența zilelor caniculare a depășit 50% din teritoriul țării. Și în anul 2007 s-au înregistrat 21 de zile, dar suprafața afectată a depășit 70%. În anul 2012 au fost înregistrate cele mai multe zile caniculare (23 zile). În perioada 1981 – 2024, anii în care s-a înregistrat un număr mare de zile caniculare în august (12 – 20 zile) sunt 1987, 1988, 2000, 2015, 2017, 2021, 2022 și 2023.
Vara 2024, cea mai fierbinte înregistrată în România. Nopți tropicale
Nopți tropicale (temperatura minimă ≥ 20 grade Celsius) s-au înregistrat între 20 – 25, pe litoral și în Delta Dunării, ca efect al regimului termic moderat al mării (inerție termică ridicată a apei), scăzând treptat odată cu distanța față de mare și ajungând la 11 – 20 de nopți în centrul Dobrogei.
Local, s-a înregistrat un număr ridicat de nopți tropicale (16 – 20) și în extremitatea sud-vestică a țării, în centrul Crișanei și izolat, în Câmpia Română și în sudul extrem al Moldovei.
La est de Subcarpații de Curbură, în zonele deluroase din vestul țării și din Moldova (Cotnari), ca urmare a prezenței inversiunilor termice și a proceselor de foehnizare a aerului în aceste regiuni, numărul de nopți tropicale rămâne unul ridicat (peste 10 nopți).
Valori cuprinse între 6 și 10 nopți au fost înregistrate în estul Moldovei, în Muntenia, Banat și Crișana. Cele mai puține nopți tropicale, cuprinse între 1 – 5, sunt înregistrate pe areale extinse din Moldova, în nordul și estul Munteniei, în nordul și sudul Olteniei, în nord-vestul Transilvaniei, estul Banatului și pe areale restrânse din Maramureș.
În august 2024 numărul maxim lunar de nopți tropicale a fost de 27 de nopți, iar suprafața afectată în această lună de prezența nopților tropicale a depășit 40% din teritoriul țării, la fel ca în august 2010.
Anii în care s-a înregistrat un număr maxim de nopți tropicale ridicat (24 – 26 zile) sunt 1992, 2001, 2018, 2022 și 2023. Totuși, suprafața afectată a fost mai redusă (10 – 15%) în acești ani, cu excepția anului 2023, când a depășit 40% din suprafața totală a țării.
Două valuri de căldură înregistrate în luna august 2024
În august 2024 au fost înregistrate două valuri de căldură. Primul a fost de scurtă durată, în primele 3 zile ale lunii, fiind o continuare a valului de căldură început în luna precedentă.
Cel de-al doilea val de căldură a avut o durată maximă de 17 zile, afectând peste 80% din suprafața totală a țării, fiind cel mai lung val de căldură înregistrat în august (1981 – 2024) și având o temperatură maximă a aerului de 41,0 grade Celsius.
Astfel, august 2024 se remarcă printr-o durată prelungită a valului de căldură și o extindere semnificativă a suprafeței afectate, însă nu și prin valorile cele mai mari ale temperaturii maxime a aerului.
Valul de căldură în care s-au înregistrat cele mai mari temperaturi maxime s-a produs în august 2012, având durata de 15 zile și temperatura maximă pe durata valului de 43,4 grade Celsius. Anii în care au fost înregistrate valuri de căldură cu durata de 10 – 15 zile sunt 2001, 2002, 2012, 2021, 2022 și 2023.
Astfel, se poate observa o creștere a intensității și frecvenței valurilor de căldură în ultimii ani, mai ales după anul 2000.
Precipitații și fenomene extreme
Cantitatea totală de precipitații din luna august 2024 a avut valori sub 40 mm în cea mai mare parte a țării. Valori între 41 – 75 mm, s-au înregistrat pe areale extinse din Moldova, Transilvania și Dobrogea, în estul Maramureșului, în Delta Dunării și în unele zone montane.
Local, în zona montană, cantitatea lunară de precipitații a avut valori între 76 – 100 mm. Pe litoral s-au înregistrat cantități lunare ce au depășit 100 mm și izolat, 300 mm. Pe areale extinse din Câmpia Română și din Câmpia de Vest, cantitățile lunare de precipitații au avut în general valori sub 10 mm.
Cea mai mare valoare, respectiv 343,6 mm, s-a înregistrat la stația meteo Mangalia (jud. Constanța). Cea mai mare valoare a cantității maxime de precipitații înregistrată în 24 de ore a fost de 234,7 mm și s-a înregistrat tot la stația meteo Mangalia. Astfel, a fost depășită cantitatea maximă absolută pe țară înregistrată în 24 de ore, respectiv 224,0 mm (Drobeta-Turnu Severin, 12 iulie 1999).
August 2024 a fost o lună cu manifestări severe ale vremii, pe fondul instabilității atmosferice accentuate. Astfel, pe parcursul lunii s-au înregistrat căderi de grindină, preponderent în Muntenia, Oltenia și Transilvania.
Au fost identificate 21 de localități în care a fost raportată prezența grindinei, datele fiind preluate din surse multiple și validate ulterior.
Cele mai multe cazuri de grindină au fost raportate în județul Călărași.
Cel mai mare diametru maxim al greloanelor de grindină a fost de 4,0 cm și a fost raportat în județul Călărași, localitatea Luica (comuna Luica).
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Astăzi, 03 noiembrie 2025, începând cu ora 17.00, pe Stadionul Municipal Botoșani se va disputa partida de fotbal dintre echipele F.C. Botoșani și A.F.C. Hermannstadt, în Cupa României.
Măsurile de ordine și siguranță publică la acest joc sportiv vor fi asigurate de Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani, care va fi sprijinit de reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, Inspectoratului pentru Situații de Urgență al județului Botoșani și Poliției Locale Botoșani.
Accesul spectatorilor în stadion va fi permis începând cu ora 15:00, iar pentru evitarea aglomerației și facilitarea unui acces rapid, recomandăm spectatorilor să se…
Marți, polițiștii din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice au emis ordonanță de reținere, pentru 24 de ore, pe numele unui bărbat, de 43 de ani, din județul Suceava, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de contrabandă.
În urma probatoriului administrat s-a constatat următoarea situație de fapt:
La data de 2 decembrie a.c., în jurul orelor 18:00, un echipaj de poliție rutieră, din cadrul Serviciului Rutier, în timp ce se aflau în serviciul de patrulare, cu autospeciala neinscripționată, dotată cu aparat radar, pe drumul național DN 29C, în comuna Vârfu Câmpului, au înregistrat două autoturisme care se deplasau cu viteză neregulamentară.
Polițiștii au efectuat semnal de oprire, folosind mijloacele acustice și luminoase, iar cele două autoturisme, înmatriculate în județul Suceava, au oprit pe partea dreaptă a drumului. Ulterior, în momentul în care unul dintre polițiști s-a apropiat de cel de-al doilea autoturism, conducătorul auto a accelerat și a plecat brusc de pe loc, forțându-l pe acesta să se ferească, pentru a nu fi acroșat.
Publicitate
Cei doi polițiști au pornit în urmărire cu autospeciala de poliție, având mijloacele acustice și luminoase pornite, desfășurând această activitate până în județul Suceava, comuna Zvoriștea, unde, într-o zonă extravilană, autoturismul urmărit s-a răsturnat în afara părții carosabile.
Cei doi ocupanți au ieșit din autoturism și au părăsit locul în fugă, polițiștii reușind să prindă pe unul dintre ei, respectiv pasagerul, un bărbat de 43 de ani, din județul Suceava.
În urma verificărilor efectuate, în interiorul autoturismului au fost identificate cinci cutii în interiorul cărora se aflau 2.500 de pachete de țigarete, fără timbru.
Bărbatul de 43 de ani a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J. Botoșani, cercetările fiind continuate pentru stabilirea întregii situații de fapt.
Reguli mai stricte pentru șoferii începători. Uniunea Europeană a adoptat recent o nouă directivă pentru reducerea accidentelor rutiere în statele membre. Potrivit documentului, șoferii începători vor fi supuși unor reguli mai stricte, iar permisul de conducere va deveni digital.
Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, în întreaga UE intră în vigoare norme modernizate privind permisele de conducere și recunoașterea reciprocă a decăderii din dreptul de a conduce autovehicule. Măsurile vizează reducerea numărului de accidente pe drumurile din UE și a sarcinii administrative nejustificate pentru cetățeni și autorități.
Numai anul trecut, 19 940 de persoane și-au pierdut viața pe drumurile din UE. Acest lucru arată progrese constante, dar lente, către obiectivul UE „viziunea zero” de a reduce la jumătate numărul deceselor și al vătămărilor grave cauzate de accidente rutiere până în 2030 și de a se apropia de eliminarea acestora până în 2050.
Noile norme includ măsuri care s-au dovedit a îmbunătăți în mod semnificativ siguranța rutieră, inclusiv introducerea unui sistem de conducere însoțită la nivelul UE pentru conducătorii auto în vârstă de 17 ani și a unei perioade de probă la nivelul UE pentru conducătorii auto începători. Recunoașterea reciprocă a decăderii din dreptul de a conduce autovehicule va asigura faptul că conducătorii auto care comit infracțiuni grave se confruntă cu consecințe, indiferent dacă au condus în interiorul sau în afara țării lor de origine.
În plus, UE introduce permise de conducere digitale ale UE care pot fi accesate de pe telefoane mobile sau alte dispozitive digitale și care pot fi utilizate în întreaga UE.
„Astăzi este un important pas înainte în modernizarea sistemului nostru de acordare a licențelor pentru conducătorii auto și în reducerea numărului inacceptabil de decese cauzate de accidente rutiere în întreaga UE. Fiecare viață pierdută pe drumurile noastre este una prea mult. Noile noastre norme ne vor aduce mai aproape de „viziunea zero” – zero decese și vătămări grave pe drumurile din UE până în 2050”, a declarat comisarul pentru transport durabil și turism, Apostolos Tzitzikostas.
Publicitate
Permise de conducere digitale
Noua directivă privind permisele de conducere introduce un permis de conducere complet digital, disponibil pe un telefon mobil sau pe un alt dispozitiv digital. Permisele pentru autoturisme și motociclete vor avea ca regulă generală o valabilitate de până la 15 ani, iar pentru vehicule grele perioada maximă rămâne mai scurtă – de 5 ani.
Acesta va fi emis în portofelul UE pentru identitatea digitală.
Această inovație va simplifica procedurile administrative atât pentru cetățeni, cât și pentru autoritățile naționale, facilitând în același timp în mod semnificativ înlocuirea, reînnoirea și schimbul de licențe atunci când se deplasează între statele membre.
După o scurtă perioadă de tranziție, permisele de conducere digitale vor fi eliberate în mod implicit în toate statele membre.
Cu toate acestea, permisele de conducere fizice rămân disponibile la cerere, în special pentru cei care nu dețin un telefon inteligent sau care preferă sau au nevoie de un document fizic (de exemplu, atunci când călătoresc în țări terțe care nu recunosc permisele digitale).
Sisteme de conducere însoțită pentru conducătorii auto în vârstă de 17 ani
Noua directivă introduce un sistem de conducere însoțită la nivelul UE pentru conducătorii auto în vârstă de 17 ani (categoria B). S-a dovedit că sistemele de conducere însoțită îmbunătățesc în mod semnificativ siguranța rutieră.
Statele membre vor avea posibilitatea de a introduce un astfel de sistem în anumite condiții și pentru conducătorii de camioane în vârstă de 17 ani (categoriile C1, C1E și C), cu recunoașterea reciprocă a unor astfel de sisteme între statele membre care îl aplică. Această măsură reduce decalajul „de la școală la roată”, contribuind astfel la atragerea unui număr mai mare de tineri către profesia de șofer de camion.
Reguli mai stricte pentru șoferii începători
Noua directivă introduce o perioadă de probă de cel puțin doi ani pentru conducătorii auto începători, în cursul căreia aceștia vor face obiectul unor norme și sancțiuni mai stricte în întreaga UE. Sunt prevăzute și sancțiuni mai severe pentru alcool, droguri și nefolosirea centurii sau a sistemelor de retenție pentru copii.
Acest lucru este esențial, deoarece, chiar dacă conducătorii auto tineri reprezintă doar 8 % din totalul conducătorilor auto, 2 din 5 coliziuni fatale implică un conducător auto sau un motociclist cu vârsta sub 30 de ani.
Verificări mai sistematice ale aptitudinii de a conduce
Capacitatea de a conduce a titularilor de permise de conducere va fi verificată în viitor într-un mod mai sistematic.
Noua directivă conține mai multe dispoziții care urmăresc să stabilească dacă un conducător auto este în continuare apt (fizic și mental) să conducă.
Conducătorilor auto li se va cere cel puțin să completeze o autoevaluare înainte de a li se elibera un permis și la fiecare reînnoire a permisului sau să respecte alte sisteme de evaluare concepute la nivel național.
O mai bună protecție a utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor
Pentru a proteja mai bine utilizatorii vulnerabili ai drumurilor, cum ar fi pietonii, bicicliștii și utilizatorii de trotinete electrice și de alte dispozitive de micromobilitate, noile norme adaptează cerințele de formare și de testare pentru a pune un accent mai mare pe siguranța acestor grupuri.
Adaptarea normelor de acordare a licențelor la progresele tehnice
Pentru a alinia normele de acordare a licențelor de conducere la progresele tehnice ale vehiculelor și la tranziția către vehicule cu emisii zero, noile cerințe de testare vor evalua, de exemplu, cunoștințele și competențele legate de sistemele avansate de asistență la conducere și de alte tehnologii automatizate.
Promovarea utilizării vehiculelor cu motor alternativ și a altor vehicule speciale
Noua Directivă privind permisele de conducere permite, de asemenea, conducerea cu un permis de categoria B a vehiculelor care utilizează combustibili alternativi, inclusiv a vehiculelor de urgență, cu o greutate maximă de până la 4,25 tone (în loc de 3,5 tone).
Acest lucru ține seama de faptul că vehiculele alimentate cu combustibili alternativi sunt adesea mai grele decât vehiculele cu propulsie convențională, de exemplu din cauza greutății bateriei, și, prin urmare, ar trebui să contribuie la promovarea introducerii lor pe piață, deoarece nu este necesară o categorie de permis mai mare pentru a le conduce.
De asemenea, vor fi introduse noi norme care să permită conducătorilor auto care dețin un permis de conducere de categoria B să dobândească drepturi suplimentare de a conduce rulote grele, în urma unei formări sau testări specifice decise de statul membru.
Recunoașterea la nivelul UE a licențelor UE eliberate în schimbul licențelor din anumite țări terțe
În prezent, permisele UE eliberate într-un stat membru al UE în schimbul permiselor de conducere originare dintr-o țară terță sunt marcate cu codul „70” și nu trebuie să fie recunoscute de alte state membre dacă titularii lor își stabilesc reședința acolo.
Noua directivă prevede recunoașterea la nivelul UE a licențelor UE eliberate în schimbul licențelor din anumite țări terțe care au un cadru de siguranță rutieră similar cu cel al UE. Împreună cu statele membre, Comisia va evalua și va decide, pentru fiecare țară în parte, care țări terțe urmează să beneficieze de un astfel de tratament.
Permisiunea cetățenilor de a-și obține permisul de conducere în statul membru de origine
Luarea permisului de conducere nu ar trebui să fie un examen de limbă.
Prin urmare, noile norme vor permite cetățenilor să își obțină permisul de conducere în statul membru de cetățenie în cazul în care statul membru în care locuiesc nu oferă servicii de interpretare sau traducere în limba lor (UE), atunci când doresc să își obțină permisul de conducere pentru prima categorie B (autoturisme).
Recunoașterea reciprocă a decăderii din dreptul de a conduce autovehicule
Noua directivă privind decăderea din dreptul de a conduce autovehicule va garanta că conducătorii auto care comit infracțiuni grave într-un stat membru se confruntă cu consecințe consecvente în întreaga UE.
Printr-un sistem de recunoaștere reciprocă, decăderile din drepturi emise într-un stat membru se vor aplica acum în întreaga UE pentru infracțiuni grave, cum ar fi excesul de viteză (50 km/h peste limită), conducerea sub influență și provocarea decesului sau a vătămării grave prin conducerea imprudentă.
Etapele următoare
Noua legislație este în prezent în vigoare și va deveni aplicabilă în statele membre în patru ani, după transpunerea în legislația națională, cu o excepție pentru normele privind vehiculele propulsate alternativ și conducerea însoțită, care vor deveni aplicabile în doi și, respectiv, trei ani.
Băuturile alcoolice vor deveni mai scumpe de la 1 ianuarie 2026, când ar urma să intre în vigoare o nouă creștere a accizelor. Producătorii și importatorii din domeniu cer Guvernului să renunțe momentan la măsură, susținând că majorarea precedentă nu a adus rezultatele anticipate, relatează alba24.ro.
Asociația Producătorilor și Importatorilor de Băuturi Spirtoase precizează că o nouă majorare de 10% a accizelor este prevăzută în HG 141/2025 pentru 1 ianuarie 2026.
Reprezentanții asociației avertizează că păstrarea acestui calendar de creștere a accizei va avea consecințe dramatice, cu impact major asupra proliferării băuturilor din piața nefiscalizată.
Potrivit sursei citate, veniturile colectate de stat din accizele aplicate băuturilor spirtoase au înregistrat o scădere de 53,87 milioane lei, în primele nouă luni ale anului 2025 față de perioada similară a lui 2024, în pofida majorării nivelului accizei cu peste 14,4%. În primele 10 luni, scăderea este cu circa 4% față de anul trecut.
Accize majorare de două ori într-un an. Efecte
Acciza la băuturile spirtoase s-a majorat de două ori – o dată cu 4,4% începând de la 1 ianuarie 2025 și a doua oară cu 10% începând de la 1 august 2025.
”Dacă o majorare de 15% a accizei ar duce la o creștere de 15% a încasărilor, am constata aproximativ 140 de milioane de lei încasați în plus, în 2025, și nu 44 de milioane în minus față de 2024. Chiar dacă diferența de venituri încasate ar fi recuperată până la sfârșitul anului, cifrele arată clar că mărirea de acciză nu are efectele scontate de creștere a veniturilor statului.
Publicitate
Este inutil să insistăm să majorăm și în 2026 acciza la spirtoase în condițiile în care în 2025 nu am văzut niciun alt efect în afară de împingerea în faliment a producătorilor locali și creșterea prețului la raft cu beneficii doar pentru piața ilicită’, a declarat Florin Rădulescu, președintele Spirits România, citat de Agerpres.
Producătorii și importatorii de băuturi spirtoase propun guvernului amânarea creșterii suplimentare a accizei cu încă 10% de la 1 ianuarie 2026 până ce va putea fi analizat impactul măririlor de până acum asupra încasărilor la buget și asupra consumului de băuturi fiscalizate.
”Este nevoie de o perioadă de cel puțin un an pentru a estima impactul creșterilor de până acum, mai ales că avem exemplele din trecutul recent, când creșterile de acciză au ajutat doar piața ilicită”, a mai spus Florin Rădulescu.
Calcularea accizelor
Potrivit unui studiu realizat recent de Roland Berger, citat de asociație, 30–40% din consumul de băuturi spirtoase din România rămâne netaxat, fiind legat de producția ilicită, contrabandă sau produse contrafăcute. Această situație duce la pierderi semnificative de venituri – estimate la 45-65 de milioane de euro anual.
”Accizele şi TVA-ul reprezintă aproximativ 60% din preţul final al băuturilor spirtoase. Desi toate băuturile alcoolice conțin același ingredient activ — etanolul — iar o unitate standard de bere, vin sau băuturi spirtoase are același efect asupra organismului uman, taxarea este disproporționată. Consumatorii plătesc aproape de patru ori mai multă acciză pentru o unitate standard de băutură spirtoasă decât pentru bere și de până la 64 de ori mai mult decât pentru vin.
În acest context, industria băuturilor spirtoase a solicitat adoptarea unui cadru fiscal mai echilibrat pentru diferitele categorii de băuturi, bazat pe conținutul de alcool pur”, a mai anunțat asociația.
În 2013, Guvernul a aplicat o majorare de 34% a accizei la băuturile spirtoase, ceea ce a dus la o scădere de aproximativ 20% a consumului taxat în 2014, cu venituri din accize mai mari cu doar 9%. La acel moment, tiparele de consum au evidențiat un fenomen îngrijorător: în 2014, deși consumul total de băuturi spirtoase a rămas relativ stabil față de 2013, consumul netaxat a crescut cu aproximativ 10%, semnalând o migrare către piața ilicită, în urmă majorării abrupte a accizei.