Actualitate
Vara din 2024, cea mai FIERBINTE înregistrată vreodată în România. Luna august, cea mai caldă din 1901 până în prezent
Vara 2024 este cea mai fierbinte vară înregistrată vreodată în România, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). Vara acestui an a fost cea mai caldă vară din istorie, cu o temperatură medie pe țară de 24,2 grade Celsius, relatează alba24.ro.
Potrivit meteorologilor, fenomene extreme au fost înregistrate în localitățile Ampoița și Meteș din comuna Meteș. Este vorba despre grindină de mari dimensiuni, de 3 – 3,5 cm.
Vara 2024, cea mai fierbinte înregistrată în România
Vara anului 2024 a fost cea mai caldă vară din România, din intervalul 1901-2024, având o temperatură medie pe țară de 24,2 grade Celsius. Astfel, a fost depășit recordul anterior, respectiv vara anului 2012. Atunci, temperatura medie sezonieră pe țară a avut valoarea de 23,5 grade Celsius, arată raportul emis de ANM.
În ultimele două decenii, temperatura medie pe țară în anotimpul de vară a depășit frecvent 22 grade Celsius. Potrivit meteorologilor, tendința generală de evoluție a temperaturii în acest anotimp este crescătoare.
Temperatura medie a lunii august 2024 a avut valori cuprinse între 9,2 grade Celsius la stația meteorologică Vf. Omu și 27,4 grade Celsius la Alexandria.
Cele mai mari valori, peste 26 grade Celsius, s-au înregistrat în jumătatea sudică a Olteniei, pe areale extinse din Muntenia, în sudul, vestul și nord-vestul Banatului, în centrul și sud-vestul Crișanei și în sudul Moldovei.
Mediile lunare de temperatură au fost cuprinse între 24 și 26 grade Celsius în cea mai mare parte a Crișanei, în nordul Olteniei, în nordul și estul Munteniei, în cea mai mare parte a Dobrogei, în Delta Dunării, pe areale din sudul, estul și nord-estul Moldovei, în sudul și estul Banatului și izolat, în Maramureș și Transilvania.
Temperatura medie lunară a aerului pe țară din august 2024 a avut valoarea de 24,5 grade Celsius. Astfel, august 2024 a fost cea mai caldă lună august înregistrată în România din 1901 până în prezent, media pe țară fiind cu 2,9 grade Celsius mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020).
Zile tropicale, cu temperaturi mai mari de 30 de grade Celsius
Zile tropicale (temperatura maximă ≥ 30 grade Celsius ) s-au înregistrat pe tot teritoriul țării, cu excepția zonei montane.
Cele mai multe zile tropicale (peste 25) s-au înregistrat în cea mai mare parte a Olteniei și a Banatului, în vestul, centrul și sudul Munteniei, în vestul Crișanei și local, în estul și sud-estul Moldovei și în nord-vestul Dobrogei.
Între 16 – 25 zile tropicale s-au înregistrat în estul Câmpiei Române și în aproape toate zonele de deal și de podiș. În centrul și vestul Moldovei, în estul Deltei Dunării, pe areale extinse din Transilvania și în majoritatea zonelor submontane, numărul de zile tropicale a fost cuprins în general între 6 și 15.
Sub 6 zile tropicale s-au înregistrat în sudul litoralului, în extremitatea estică a Deltei Dunării și în unele zone submontane și depresiuni intramontane.
În august 2024 s-a înregistrat un număr maxim de zile tropicale de 31 de zile, afectând peste 60% din totalul suprafeței țării. Astfel, august 2024 se poziționează pe primul loc în topul lunilor cu cele mai multe zile tropicale, alături de lunile august ale anilor 1992, 2003, 2008, 2018 și 2022.
Potrivit ANM, totuși, în anii 2012 și 2017, deși numărul maxim de zile tropicale a fost mai mic (28, respectiv 26 zile), suprafața afectată a depășit 80% din teritoriul României și temperaturile maxime înregistrate au avut valori mai mari decât în acest an.
Zile caniculare, cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius
Numărul de zile caniculare (temperatura maximă ≥ 35 grade Celsius) a fost unul foarte ridicat, iar în extremitatea sud-vestică a țării a depășit 20 de zile.
Un număr de zile cuprins între 11 – 20 s-a înregistrat în Oltenia și Muntenia, în sudul Moldovei, în Banat și Crișana.
În nordul-estul Munteniei, în zona deluroasă din nordul Olteniei și al Munteniei și în Dealurile de Vest s-au înregistrat între 6 – 10 zile, iar în zonele de luncă din Moldova, în Câmpia Jijiei și local, în Transilvania, între 1 – 5 zile caniculare.
În august 2024 numărul maxim lunar de zile caniculare a fost de 21 de zile, iar suprafața afectată în această lună de prezența zilelor caniculare a depășit 50% din teritoriul țării. Și în anul 2007 s-au înregistrat 21 de zile, dar suprafața afectată a depășit 70%. În anul 2012 au fost înregistrate cele mai multe zile caniculare (23 zile). În perioada 1981 – 2024, anii în care s-a înregistrat un număr mare de zile caniculare în august (12 – 20 zile) sunt 1987, 1988, 2000, 2015, 2017, 2021, 2022 și 2023.
Vara 2024, cea mai fierbinte înregistrată în România. Nopți tropicale
Nopți tropicale (temperatura minimă ≥ 20 grade Celsius) s-au înregistrat între 20 – 25, pe litoral și în Delta Dunării, ca efect al regimului termic moderat al mării (inerție termică ridicată a apei), scăzând treptat odată cu distanța față de mare și ajungând la 11 – 20 de nopți în centrul Dobrogei.
Local, s-a înregistrat un număr ridicat de nopți tropicale (16 – 20) și în extremitatea sud-vestică a țării, în centrul Crișanei și izolat, în Câmpia Română și în sudul extrem al Moldovei.
La est de Subcarpații de Curbură, în zonele deluroase din vestul țării și din Moldova (Cotnari), ca urmare a prezenței inversiunilor termice și a proceselor de foehnizare a aerului în aceste regiuni, numărul de nopți tropicale rămâne unul ridicat (peste 10 nopți).
Valori cuprinse între 6 și 10 nopți au fost înregistrate în estul Moldovei, în Muntenia, Banat și Crișana. Cele mai puține nopți tropicale, cuprinse între 1 – 5, sunt înregistrate pe areale extinse din Moldova, în nordul și estul Munteniei, în nordul și sudul Olteniei, în nord-vestul Transilvaniei, estul Banatului și pe areale restrânse din Maramureș.
În august 2024 numărul maxim lunar de nopți tropicale a fost de 27 de nopți, iar suprafața afectată în această lună de prezența nopților tropicale a depășit 40% din teritoriul țării, la fel ca în august 2010.
Anii în care s-a înregistrat un număr maxim de nopți tropicale ridicat (24 – 26 zile) sunt 1992, 2001, 2018, 2022 și 2023. Totuși, suprafața afectată a fost mai redusă (10 – 15%) în acești ani, cu excepția anului 2023, când a depășit 40% din suprafața totală a țării.
Două valuri de căldură înregistrate în luna august 2024
În august 2024 au fost înregistrate două valuri de căldură. Primul a fost de scurtă durată, în primele 3 zile ale lunii, fiind o continuare a valului de căldură început în luna precedentă.
Cel de-al doilea val de căldură a avut o durată maximă de 17 zile, afectând peste 80% din suprafața totală a țării, fiind cel mai lung val de căldură înregistrat în august (1981 – 2024) și având o temperatură maximă a aerului de 41,0 grade Celsius.
Astfel, august 2024 se remarcă printr-o durată prelungită a valului de căldură și o extindere semnificativă a suprafeței afectate, însă nu și prin valorile cele mai mari ale temperaturii maxime a aerului.
Valul de căldură în care s-au înregistrat cele mai mari temperaturi maxime s-a produs în august 2012, având durata de 15 zile și temperatura maximă pe durata valului de 43,4 grade Celsius. Anii în care au fost înregistrate valuri de căldură cu durata de 10 – 15 zile sunt 2001, 2002, 2012, 2021, 2022 și 2023.
Astfel, se poate observa o creștere a intensității și frecvenței valurilor de căldură în ultimii ani, mai ales după anul 2000.
Precipitații și fenomene extreme
Cantitatea totală de precipitații din luna august 2024 a avut valori sub 40 mm în cea mai mare parte a țării. Valori între 41 – 75 mm, s-au înregistrat pe areale extinse din Moldova, Transilvania și Dobrogea, în estul Maramureșului, în Delta Dunării și în unele zone montane.
Local, în zona montană, cantitatea lunară de precipitații a avut valori între 76 – 100 mm. Pe litoral s-au înregistrat cantități lunare ce au depășit 100 mm și izolat, 300 mm. Pe areale extinse din Câmpia Română și din Câmpia de Vest, cantitățile lunare de precipitații au avut în general valori sub 10 mm.
Cea mai mare valoare, respectiv 343,6 mm, s-a înregistrat la stația meteo Mangalia (jud. Constanța). Cea mai mare valoare a cantității maxime de precipitații înregistrată în 24 de ore a fost de 234,7 mm și s-a înregistrat tot la stația meteo Mangalia. Astfel, a fost depășită cantitatea maximă absolută pe țară înregistrată în 24 de ore, respectiv 224,0 mm (Drobeta-Turnu Severin, 12 iulie 1999).
August 2024 a fost o lună cu manifestări severe ale vremii, pe fondul instabilității atmosferice accentuate. Astfel, pe parcursul lunii s-au înregistrat căderi de grindină, preponderent în Muntenia, Oltenia și Transilvania.
Au fost identificate 21 de localități în care a fost raportată prezența grindinei, datele fiind preluate din surse multiple și validate ulterior.
Cele mai multe cazuri de grindină au fost raportate în județul Călărași.
Cel mai mare diametru maxim al greloanelor de grindină a fost de 4,0 cm și a fost raportat în județul Călărași, localitatea Luica (comuna Luica).
Urmăriți Botosani24.ro și pe 
Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Eveniment
Costurile medicale în România ar putea crește în 2026 cu 15%, peste media europeană de 8,2%. Raport
România urmează tendința regională de creștere a costurilor medicale, potrivit celui mai recent raport global realizat de un broker de asigurări. În 2025, costurile medicale au crescut cu 20% faţă de anul anterior, iar pentru 2026 este estimată o rată de creștere cu 15%, peste media europeană de 8,2%, se precizează în raportul citat, prezentat de alba24.ro.
„Rata de 15% estimată pentru 2026 reprezintă creşterea anuală anticipată a costurilor medicale acoperite de companii şi asiguratori privaţi, comparativ cu anul precedent (2025)”, precizează autorii studiului Aon Medical Trend 2026, citat de Agerpres.
Analiza vizează exclusiv piaţa medicală privată, însă tendinţa este influenţată şi de contextul general al sistemului de sănătate din România.
„Această evoluţie plasează ţara noastră peste media europeană de 8,2% şi printre economiile cel mai afectate din regiune, menţinând ritmul accelerat observat şi în alte state din Europa Centrală şi de Est. În clasamentul Uniunii Europene, România ocupă locul al treilea, după Letonia şi Estonia, ambele cu 20%. La nivelul întregului continent european, ţara noastră se situează pe locul al cincilea, după Turcia (45%), Ucraina (24%), Letonia (20%) şi Estonia (20%). Excluzând însă ţările aflate în contexte de hiperinflaţie, precum Turcia şi Ucraina, România urcă pe podiumul european, alături de Letonia şi Estonia”, se menţionează în documentul citat de Agerpres.
În regiunea Europei Centrale şi de Est, România are una dintre cele mai ridicate valori, la egalitate cu Serbia (15%) şi peste Polonia şi Ungaria (10%). În Europa de Sud-Est, doar Bulgaria depăşeşte România, cu o rată estimată de 21%, ceea ce confirmă tendinţa de creştere accentuată a costurilor medicale în zona Balcanilor, se mai arată în comunicat.
„România se menţine în topul ţărilor cu inflaţie medicală ridicată din câteva motive relativ directe: costurile administrative din sistemul public, deficitul de personal medical şi presiunea constantă asupra infrastructurii. Lipsa investiţiilor în sistemul public generează costuri suplimentare de întreţinere şi modernizare, în timp ce sectorul privat, mai competitiv, funcţionează la un preţ pe măsură. În plus, creşterea preţurilor la materiale sanitare şi medicamente are un efect direct asupra inflaţiei medicale. Chiar dacă se observă o tendinţă de scădere, aceasta va fi limitată atâta timp cât inflaţia generală se menţine peste nivelul prognozat”, a explicat Adrian Low Vesa, director, Health & Benefits Practice, Aon România, citat în comunicat.
La nivel regional, România se află într-o situaţie apropiată de celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est, însă diferenţele se observă la baza de plecare. În toate aceste state, inflaţia medicală a scăzut de la valori mai ridicate, iar pieţele mai mature, precum Polonia, încep să devină mai stabile şi mai predictibile. Pentru companii, efectele sunt resimţite direct.
Creşterea preţului serviciilor medicale duce la majorarea costurilor pentru beneficiile oferite angajaţilor, iar la un buget similar pot apărea limitări în pachetele de asigurări sau modificări ale acoperirilor, susţin autorii analizei.
„Acest fenomen apare într-un context în care marile companii au obiective clare de temperare a cheltuielilor, ceea ce generează o presiune tot mai mare asupra beneficiilor medicale. În acelaşi timp, nevoia pentru servicii medicale de calitate rămâne ridicată, iar angajatorii depun eforturi considerabile pentru a menţine pachete competitive şi sustenabile”, a adăugat Adrian Low Vesa.
Potrivit sursei citate, soluţiile de control al costurilor variază în funcţie de nevoile fiecărei organizaţii. Astfel, unele companii stabilesc plafoane ale beneficiilor medicale pentru a limita supraconsumul, altele introduc contribuţii sau coplată pentru a responsabiliza utilizarea serviciilor. În paralel, programele de prevenţie şi bunăstare câştigă tot mai mult teren.
„Condiţiile medicale care influenţează trendul global, bolile cardiovasculare, cancerul şi obezitatea pot fi abordate prin programe de prevenţie şi educaţie medicală. Un cost redus investit astăzi în prevenţie poate evita cheltuieli semnificative în următorii ani. Vedem deja tot mai multe organizaţii care încorporează aceste programe în strategiile lor de resurse umane şi de sănătate ocupaţională”, a subliniat reprezentantul companiei de brokeraj în asigurări.
“România rămâne una dintre cele mai afectate economii din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte costurile medicale, însă tendinţele de scădere şi investiţiile în programe de prevenţie arată o direcţie de echilibrare. Companiile care vor reuşi să îmbine controlul costurilor cu strategii coerente de educaţie şi sănătate organizaţională vor fi cel mai bine pregătite pentru perioada următoare”, se mai precizează în document.
Numărul pelerinilor la Catedrala Națională s-a dublat: 40.000 de persoane într-o zi
Costurile medicale în România ar putea crește în 2026 cu 15%, peste media europeană de 8,2%. Raport
BLOCADA pe șoselele din Botoșani. Amenzi de peste 15.000 lei
Controale în trafic la Botoșani: Peste 40 de amenzi și permise reținute
O șoferiță de 20 de ani, din municipiul Botoșani, a încredințat mașina unui prieten care nu avea permis. Ambii s-au ales cu dosar penal
Tânăr de 20 ani, din municipiul Botoșani, prins drogat la volan. Polițiștii i-au făcut dosar penal
Facilități la transport pentru pensionari, veterani și văduve de război, în 2026. Proiect publicat de Ministerul Transporturilor
FOTO Creativitate și voie bună în rândul elevilor de la Școala Gimnazială Nr. 1 Durnești
Ce populație are România: Date INS, actualizate la 1 iulie 2025. Îmbătrânirea demografică s-a accentuat
Care a fost primul mesaj transmis online. Cum a evoluat internetul
- Numărul pelerinilor la Catedrala Națională s-a dublat: 40.000 de persoane într-o zi
- Bilanțul misiunilor ISU Alba, în august și septembrie. Peste 4.350 de apeluri gestionate și dotări noi pentru intervenții rapide
- Boc: Sens unic pe o stradă din Someșeni, se reduce traficul greu care afectează casele
- Tânăr de 19 ani din Cugir, prins la volan fără permis. Este cercetat de polițiști
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Primarul comunei Roma, Cosmin Cîșlariu
„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro: Cosmin Andrei, primarul municipiului Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Bogdan Suruciuc, Inspector general I.S.J. Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Gabriel Alexe, profesor, poet
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Marius Rogojinschi, Managerul Teatrului pentru Copii și Tineret „Vasilache”
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Bogdan Buhăianu, viceprimarul municipiului Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Mirel Manea, directorul Filarmonicii “George Enescu” din Botoșani
-
Economie3 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment3 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment3 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate2 ani agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate2 ani agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment3 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
