Vara 2024 este cea mai fierbinte vară înregistrată vreodată în România, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). Vara acestui an a fost cea mai caldă vară din istorie, cu o temperatură medie pe țară de 24,2 grade Celsius, relatează alba24.ro.
În cadrul unei caracterizări climatologice, ANM a precizat faptul că luna august 2024 a fost cea mai caldă lună august înregistrată în România din 1901 până în prezent, media pe țară fiind cu 2,9 grade Celsius mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020).
Potrivit meteorologilor, fenomene extreme au fost înregistrate în localitățile Ampoița și Meteș din comuna Meteș. Este vorba despre grindină de mari dimensiuni, de 3 – 3,5 cm.
Vara 2024, cea mai fierbinte înregistrată în România
Vara anului 2024 a fost cea mai caldă vară din România, din intervalul 1901-2024, având o temperatură medie pe țară de 24,2 grade Celsius. Astfel, a fost depășit recordul anterior, respectiv vara anului 2012. Atunci, temperatura medie sezonieră pe țară a avut valoarea de 23,5 grade Celsius, arată raportul emis de ANM.
În ultimele două decenii, temperatura medie pe țară în anotimpul de vară a depășit frecvent 22 grade Celsius. Potrivit meteorologilor, tendința generală de evoluție a temperaturii în acest anotimp este crescătoare.
Publicitate
Temperatura medie a lunii august 2024 a avut valori cuprinse între 9,2 grade Celsius la stația meteorologică Vf. Omu și 27,4 grade Celsius la Alexandria.
Cele mai mari valori, peste 26 grade Celsius, s-au înregistrat în jumătatea sudică a Olteniei, pe areale extinse din Muntenia, în sudul, vestul și nord-vestul Banatului, în centrul și sud-vestul Crișanei și în sudul Moldovei.
Mediile lunare de temperatură au fost cuprinse între 24 și 26 grade Celsius în cea mai mare parte a Crișanei, în nordul Olteniei, în nordul și estul Munteniei, în cea mai mare parte a Dobrogei, în Delta Dunării, pe areale din sudul, estul și nord-estul Moldovei, în sudul și estul Banatului și izolat, în Maramureș și Transilvania.
Temperatura medie lunară a aerului pe țară din august 2024 a avut valoarea de 24,5 grade Celsius. Astfel, august 2024 a fost cea mai caldă lună august înregistrată în România din 1901 până în prezent, media pe țară fiind cu 2,9 grade Celsius mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020).
Zile tropicale, cu temperaturi mai mari de 30 de grade Celsius
Zile tropicale (temperatura maximă ≥ 30 grade Celsius ) s-au înregistrat pe tot teritoriul țării, cu excepția zonei montane.
Cele mai multe zile tropicale (peste 25) s-au înregistrat în cea mai mare parte a Olteniei și a Banatului, în vestul, centrul și sudul Munteniei, în vestul Crișanei și local, în estul și sud-estul Moldovei și în nord-vestul Dobrogei.
Între 16 – 25 zile tropicale s-au înregistrat în estul Câmpiei Române și în aproape toate zonele de deal și de podiș. În centrul și vestul Moldovei, în estul Deltei Dunării, pe areale extinse din Transilvania și în majoritatea zonelor submontane, numărul de zile tropicale a fost cuprins în general între 6 și 15.
Sub 6 zile tropicale s-au înregistrat în sudul litoralului, în extremitatea estică a Deltei Dunării și în unele zone submontane și depresiuni intramontane.
În august 2024 s-a înregistrat un număr maxim de zile tropicale de 31 de zile, afectând peste 60% din totalul suprafeței țării. Astfel, august 2024 se poziționează pe primul loc în topul lunilor cu cele mai multe zile tropicale, alături de lunile august ale anilor 1992, 2003, 2008, 2018 și 2022.
Potrivit ANM, totuși, în anii 2012 și 2017, deși numărul maxim de zile tropicale a fost mai mic (28, respectiv 26 zile), suprafața afectată a depășit 80% din teritoriul României și temperaturile maxime înregistrate au avut valori mai mari decât în acest an.
Zile caniculare, cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius
Numărul de zile caniculare (temperatura maximă ≥ 35 grade Celsius) a fost unul foarte ridicat, iar în extremitatea sud-vestică a țării a depășit 20 de zile.
Un număr de zile cuprins între 11 – 20 s-a înregistrat în Oltenia și Muntenia, în sudul Moldovei, în Banat și Crișana.
În nordul-estul Munteniei, în zona deluroasă din nordul Olteniei și al Munteniei și în Dealurile de Vest s-au înregistrat între 6 – 10 zile, iar în zonele de luncă din Moldova, în Câmpia Jijiei și local, în Transilvania, între 1 – 5 zile caniculare.
În august 2024 numărul maxim lunar de zile caniculare a fost de 21 de zile, iar suprafața afectată în această lună de prezența zilelor caniculare a depășit 50% din teritoriul țării. Și în anul 2007 s-au înregistrat 21 de zile, dar suprafața afectată a depășit 70%. În anul 2012 au fost înregistrate cele mai multe zile caniculare (23 zile). În perioada 1981 – 2024, anii în care s-a înregistrat un număr mare de zile caniculare în august (12 – 20 zile) sunt 1987, 1988, 2000, 2015, 2017, 2021, 2022 și 2023.
Vara 2024, cea mai fierbinte înregistrată în România. Nopți tropicale
Nopți tropicale (temperatura minimă ≥ 20 grade Celsius) s-au înregistrat între 20 – 25, pe litoral și în Delta Dunării, ca efect al regimului termic moderat al mării (inerție termică ridicată a apei), scăzând treptat odată cu distanța față de mare și ajungând la 11 – 20 de nopți în centrul Dobrogei.
Local, s-a înregistrat un număr ridicat de nopți tropicale (16 – 20) și în extremitatea sud-vestică a țării, în centrul Crișanei și izolat, în Câmpia Română și în sudul extrem al Moldovei.
La est de Subcarpații de Curbură, în zonele deluroase din vestul țării și din Moldova (Cotnari), ca urmare a prezenței inversiunilor termice și a proceselor de foehnizare a aerului în aceste regiuni, numărul de nopți tropicale rămâne unul ridicat (peste 10 nopți).
Valori cuprinse între 6 și 10 nopți au fost înregistrate în estul Moldovei, în Muntenia, Banat și Crișana. Cele mai puține nopți tropicale, cuprinse între 1 – 5, sunt înregistrate pe areale extinse din Moldova, în nordul și estul Munteniei, în nordul și sudul Olteniei, în nord-vestul Transilvaniei, estul Banatului și pe areale restrânse din Maramureș.
În august 2024 numărul maxim lunar de nopți tropicale a fost de 27 de nopți, iar suprafața afectată în această lună de prezența nopților tropicale a depășit 40% din teritoriul țării, la fel ca în august 2010.
Anii în care s-a înregistrat un număr maxim de nopți tropicale ridicat (24 – 26 zile) sunt 1992, 2001, 2018, 2022 și 2023. Totuși, suprafața afectată a fost mai redusă (10 – 15%) în acești ani, cu excepția anului 2023, când a depășit 40% din suprafața totală a țării.
Două valuri de căldură înregistrate în luna august 2024
În august 2024 au fost înregistrate două valuri de căldură. Primul a fost de scurtă durată, în primele 3 zile ale lunii, fiind o continuare a valului de căldură început în luna precedentă.
Cel de-al doilea val de căldură a avut o durată maximă de 17 zile, afectând peste 80% din suprafața totală a țării, fiind cel mai lung val de căldură înregistrat în august (1981 – 2024) și având o temperatură maximă a aerului de 41,0 grade Celsius.
Astfel, august 2024 se remarcă printr-o durată prelungită a valului de căldură și o extindere semnificativă a suprafeței afectate, însă nu și prin valorile cele mai mari ale temperaturii maxime a aerului.
Valul de căldură în care s-au înregistrat cele mai mari temperaturi maxime s-a produs în august 2012, având durata de 15 zile și temperatura maximă pe durata valului de 43,4 grade Celsius. Anii în care au fost înregistrate valuri de căldură cu durata de 10 – 15 zile sunt 2001, 2002, 2012, 2021, 2022 și 2023.
Astfel, se poate observa o creștere a intensității și frecvenței valurilor de căldură în ultimii ani, mai ales după anul 2000.
Precipitații și fenomene extreme
Cantitatea totală de precipitații din luna august 2024 a avut valori sub 40 mm în cea mai mare parte a țării. Valori între 41 – 75 mm, s-au înregistrat pe areale extinse din Moldova, Transilvania și Dobrogea, în estul Maramureșului, în Delta Dunării și în unele zone montane.
Local, în zona montană, cantitatea lunară de precipitații a avut valori între 76 – 100 mm. Pe litoral s-au înregistrat cantități lunare ce au depășit 100 mm și izolat, 300 mm. Pe areale extinse din Câmpia Română și din Câmpia de Vest, cantitățile lunare de precipitații au avut în general valori sub 10 mm.
Cea mai mare valoare, respectiv 343,6 mm, s-a înregistrat la stația meteo Mangalia (jud. Constanța). Cea mai mare valoare a cantității maxime de precipitații înregistrată în 24 de ore a fost de 234,7 mm și s-a înregistrat tot la stația meteo Mangalia. Astfel, a fost depășită cantitatea maximă absolută pe țară înregistrată în 24 de ore, respectiv 224,0 mm (Drobeta-Turnu Severin, 12 iulie 1999).
August 2024 a fost o lună cu manifestări severe ale vremii, pe fondul instabilității atmosferice accentuate. Astfel, pe parcursul lunii s-au înregistrat căderi de grindină, preponderent în Muntenia, Oltenia și Transilvania.
Au fost identificate 21 de localități în care a fost raportată prezența grindinei, datele fiind preluate din surse multiple și validate ulterior.
Cele mai multe cazuri de grindină au fost raportate în județul Călărași.
Cel mai mare diametru maxim al greloanelor de grindină a fost de 4,0 cm și a fost raportat în județul Călărași, localitatea Luica (comuna Luica).
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, vernisează expoziția Secvențe ipoteștene a artistului plastic Aurel Azamfirei. Evenimentul face parte din programul Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale și va avea loc miercuri, 14 ianuarie 2026, la ora 13:00, în Sala Portaluri a Memorialului Ipotești.
Expoziția Secvențe ipoteștene este parte din proiectul „Galeria pictorilor botoșăneni”, prin care Memorialul Ipotești își propune să promoveze artiștii locali.
Aurel Azamfirei a absolvit Școala de Arte din Botoșani. A participat la numeroase expoziții colectiveși saloane de artă organizate la Galeriile de Artă „Ștefan Luchian” din Botoșani. Lucrează în diverse tehnici – ulei pe pânză, acuarelă, pastel.
Pictura mea se naște din dorința de a reda frumusețea discretă a locurilor din jurul meu – străzile vechi ale orașului, arhitectura tradițională, peisajele urbane și colțurile de Botoșani care păstrează farmecul unei lumi de altădată. Îmi place să spun că încerc să surprind „evocări cromatice” ale Botoșaniului, printr-un limbaj plastic ce îmbină emoția, culoarea și memoria locului. – Aurel Azamfirei
Ministerul Finanțelor a publicat lista actualizată a proiectelor de investiții publice semnificative. Documentul centralizează proiectele cu o valoare totală de peste 100 milioane lei, ierarhizate conform metodologiilor de selecție și prioritizare.
Publicarea acestei liste reprezintă un instrument de monitorizare a eficienței cheltuielilor de capital și a impactului acestora în economie.
În prezent, portofoliul monitorizat cuprinde 195 de proiecte, cu o valoare totală de 457,7 miliarde lei, ierarhizate după punctajul obținut în urma evaluării indicatorilor tehnico-economici.
În cadrul procesului de ierarhizare realizat la nivelul ordonatorilor principali de credite, următoarele obiective de investiții ocupă poziții prioritare:
Infrastructură Rutieră: Autostrada A7 (Ploiești – Pașcani), Autostrada A1 (Secțiunile Sibiu – Pitești) și Autostrada A8 (Târgu Mureș – Iași – Ungheni);
Infrastructură Feroviară: Modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș – Timișoara – Arad și reabilitarea liniei Brașov – Sighișoara;
Sănătate: Construcția celor trei Spitale Regionale de Urgență (Iași, Cluj-Napoca și Craiova) și a unităților spitalicești noi finanțate prin programe strategice;
Transport Urban: Extinderea rețelei de metrou prin Magistrala 6 (Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă);
Mediu și Managementul Apelor: Proiecte de protecție a zonei costiere și amenajări hidrotehnice în bazinele hidrografice cu risc ridicat de inundații. „Ministerul Finanțelor monitorizează permanent execuția acestor proiecte pentru a asigura o alocare bugetară optimă și pentru a sprijini ordonatorii de credite în atingerea jaloanelor de performanță. Prioritizarea corectă permite direcționarea resurselor către proiectele cu cea mai mare rată de rentabilitate socială și economică”, au punctat reprezentanții Ministerului Finanțelor.
Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” invită, în cadrul Zilelor Eminescu, la o expoziție interactivă. Artistul Sergiu Negulici va transforma holul de la etaj al Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani într-un spațiu de traversare și tensiune, situat la granița dintre realități aparent incompatibile.
Instalația propusă funcționează ca o fisură între lumi: un spațiu aparent steril, construit din folii de plastic transparente, care invadează holul teatrului ca un crack house improvizat, fragil și tensionat. Pe această piele artificială, desenele realizate cu spray apar ca niște gesturi brute, personaje și forme care nu caută ordine, ci suprapunere.
Plasticul devine o membrană – vezi prin el, dar nu ești niciodată complet înăuntru sau în afară. Desenele mari, libere se ciocnesc de formele decupate din poliester expandat, pictate agresiv, ca niște relicve ale unei alte realități. Totul există simultan: strada și interiorul, precaritatea și instituția, jocul și ritualul.
Este o estetică a lumii în lume, construită din straturi succesive, unde spațiul nu mai este un fundal, ci un organism traversat de imagini. Practica desenului stradal se mută aici într-un mediu controlat doar aparent, iar transparența nu clarifică, ci amplifică ambiguitatea. Rezultatul este o instalație care nu se privește, ci se traversează – un loc unde lumile mari și mici coexistă în același spațiu, fără să se anuleze.
Sergiu Negulici (n. 1974) este artist digital și regizor de animație. Și-a început cariera în timp ce studia la secția de sculptură a Universității Naționale de Arte București și, în paralel, lucra în primul studio de post-producție deschis în România după Revoluția din 1989. După o practică de aproape 18 ani, timp în care a avut posibilitatea de a experimenta tehnici și soluții grafice foarte variate, i s-a oferit posibilitatea de a crea o echipă cu care să realizeze 40 de minute din lungmetrajul animat Muntele magic, o coproducție România-Franța-Polonia, în regia Ancăi Damian. Ulterior, a primit sprijinul CNC pentru a realiza scurtmetrajul de animație Splendida moarte accident, film multipremiat internațional (Premiul pentru debut la Festivalul Internațional de Film de Animație de la Annecy, Marele Premiu al orașului Espinho la Festivalul CINANIMA din Portugalia, Marele Premiu la Festivalul Internațional de Animație de la Hiroshima, Japonia etc.). Din 2016, conduce propriul studio de animație, Reniform Production. Pandemia i-a oferit ocazia să-și mute întreaga activitate la Câmpulung Muscel, unde ține atelierul Sektainsecta, desfășurând o practică artistică participativă.
Alte 31 de unități de învățământ din nouă județe au desfășurat cursuri online sau au avut, vineri, activitatea suspendată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, a informat Ministerul Educației și Cercetării.
Este vorba despre câte două unități de învățământ din județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Arad, Iași și Maramureș, șase unități din Mehedinți, zece din Alba, trei din Dolj și una din Botoșani.
Ministerul Educației și Cercetării reamintește că, potrivit informațiilor primite joi, în județul Hunedoara activitatea didactică este afectată, vineri, în 103 unități de învățământ (40 cu activitatea didactică suspendată, 26 în sistem hibrid și 37 în format online), iar în toate școlile din municipiul Bistrița cursurile se desfășoară online, în baza deciziei Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.
De asemenea, Ministerul Educației și Cercetării a precizat că joi aproximativ 62.000 de elevi și preșcolari au învățat online sau au avut cursurile suspendate din cauza vremii nefavorabile.
Potrivit unui centralizator făcut public joi de Ministerul Educației și Cercetării, în total, în cursul zilei de joi, activitatea didactică a fost suspendată sau s-a desfășurat online în 186 de unități de învățământ din țară. AGERPRES