Vara 2024 este cea mai fierbinte vară înregistrată vreodată în România, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). Vara acestui an a fost cea mai caldă vară din istorie, cu o temperatură medie pe țară de 24,2 grade Celsius, relatează alba24.ro.
În cadrul unei caracterizări climatologice, ANM a precizat faptul că luna august 2024 a fost cea mai caldă lună august înregistrată în România din 1901 până în prezent, media pe țară fiind cu 2,9 grade Celsius mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020).
Potrivit meteorologilor, fenomene extreme au fost înregistrate în localitățile Ampoița și Meteș din comuna Meteș. Este vorba despre grindină de mari dimensiuni, de 3 – 3,5 cm.
Vara 2024, cea mai fierbinte înregistrată în România
Vara anului 2024 a fost cea mai caldă vară din România, din intervalul 1901-2024, având o temperatură medie pe țară de 24,2 grade Celsius. Astfel, a fost depășit recordul anterior, respectiv vara anului 2012. Atunci, temperatura medie sezonieră pe țară a avut valoarea de 23,5 grade Celsius, arată raportul emis de ANM.
În ultimele două decenii, temperatura medie pe țară în anotimpul de vară a depășit frecvent 22 grade Celsius. Potrivit meteorologilor, tendința generală de evoluție a temperaturii în acest anotimp este crescătoare.
Publicitate
Temperatura medie a lunii august 2024 a avut valori cuprinse între 9,2 grade Celsius la stația meteorologică Vf. Omu și 27,4 grade Celsius la Alexandria.
Cele mai mari valori, peste 26 grade Celsius, s-au înregistrat în jumătatea sudică a Olteniei, pe areale extinse din Muntenia, în sudul, vestul și nord-vestul Banatului, în centrul și sud-vestul Crișanei și în sudul Moldovei.
Mediile lunare de temperatură au fost cuprinse între 24 și 26 grade Celsius în cea mai mare parte a Crișanei, în nordul Olteniei, în nordul și estul Munteniei, în cea mai mare parte a Dobrogei, în Delta Dunării, pe areale din sudul, estul și nord-estul Moldovei, în sudul și estul Banatului și izolat, în Maramureș și Transilvania.
Temperatura medie lunară a aerului pe țară din august 2024 a avut valoarea de 24,5 grade Celsius. Astfel, august 2024 a fost cea mai caldă lună august înregistrată în România din 1901 până în prezent, media pe țară fiind cu 2,9 grade Celsius mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020).
Zile tropicale, cu temperaturi mai mari de 30 de grade Celsius
Zile tropicale (temperatura maximă ≥ 30 grade Celsius ) s-au înregistrat pe tot teritoriul țării, cu excepția zonei montane.
Cele mai multe zile tropicale (peste 25) s-au înregistrat în cea mai mare parte a Olteniei și a Banatului, în vestul, centrul și sudul Munteniei, în vestul Crișanei și local, în estul și sud-estul Moldovei și în nord-vestul Dobrogei.
Între 16 – 25 zile tropicale s-au înregistrat în estul Câmpiei Române și în aproape toate zonele de deal și de podiș. În centrul și vestul Moldovei, în estul Deltei Dunării, pe areale extinse din Transilvania și în majoritatea zonelor submontane, numărul de zile tropicale a fost cuprins în general între 6 și 15.
Sub 6 zile tropicale s-au înregistrat în sudul litoralului, în extremitatea estică a Deltei Dunării și în unele zone submontane și depresiuni intramontane.
În august 2024 s-a înregistrat un număr maxim de zile tropicale de 31 de zile, afectând peste 60% din totalul suprafeței țării. Astfel, august 2024 se poziționează pe primul loc în topul lunilor cu cele mai multe zile tropicale, alături de lunile august ale anilor 1992, 2003, 2008, 2018 și 2022.
Potrivit ANM, totuși, în anii 2012 și 2017, deși numărul maxim de zile tropicale a fost mai mic (28, respectiv 26 zile), suprafața afectată a depășit 80% din teritoriul României și temperaturile maxime înregistrate au avut valori mai mari decât în acest an.
Zile caniculare, cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius
Numărul de zile caniculare (temperatura maximă ≥ 35 grade Celsius) a fost unul foarte ridicat, iar în extremitatea sud-vestică a țării a depășit 20 de zile.
Un număr de zile cuprins între 11 – 20 s-a înregistrat în Oltenia și Muntenia, în sudul Moldovei, în Banat și Crișana.
În nordul-estul Munteniei, în zona deluroasă din nordul Olteniei și al Munteniei și în Dealurile de Vest s-au înregistrat între 6 – 10 zile, iar în zonele de luncă din Moldova, în Câmpia Jijiei și local, în Transilvania, între 1 – 5 zile caniculare.
În august 2024 numărul maxim lunar de zile caniculare a fost de 21 de zile, iar suprafața afectată în această lună de prezența zilelor caniculare a depășit 50% din teritoriul țării. Și în anul 2007 s-au înregistrat 21 de zile, dar suprafața afectată a depășit 70%. În anul 2012 au fost înregistrate cele mai multe zile caniculare (23 zile). În perioada 1981 – 2024, anii în care s-a înregistrat un număr mare de zile caniculare în august (12 – 20 zile) sunt 1987, 1988, 2000, 2015, 2017, 2021, 2022 și 2023.
Vara 2024, cea mai fierbinte înregistrată în România. Nopți tropicale
Nopți tropicale (temperatura minimă ≥ 20 grade Celsius) s-au înregistrat între 20 – 25, pe litoral și în Delta Dunării, ca efect al regimului termic moderat al mării (inerție termică ridicată a apei), scăzând treptat odată cu distanța față de mare și ajungând la 11 – 20 de nopți în centrul Dobrogei.
Local, s-a înregistrat un număr ridicat de nopți tropicale (16 – 20) și în extremitatea sud-vestică a țării, în centrul Crișanei și izolat, în Câmpia Română și în sudul extrem al Moldovei.
La est de Subcarpații de Curbură, în zonele deluroase din vestul țării și din Moldova (Cotnari), ca urmare a prezenței inversiunilor termice și a proceselor de foehnizare a aerului în aceste regiuni, numărul de nopți tropicale rămâne unul ridicat (peste 10 nopți).
Valori cuprinse între 6 și 10 nopți au fost înregistrate în estul Moldovei, în Muntenia, Banat și Crișana. Cele mai puține nopți tropicale, cuprinse între 1 – 5, sunt înregistrate pe areale extinse din Moldova, în nordul și estul Munteniei, în nordul și sudul Olteniei, în nord-vestul Transilvaniei, estul Banatului și pe areale restrânse din Maramureș.
În august 2024 numărul maxim lunar de nopți tropicale a fost de 27 de nopți, iar suprafața afectată în această lună de prezența nopților tropicale a depășit 40% din teritoriul țării, la fel ca în august 2010.
Anii în care s-a înregistrat un număr maxim de nopți tropicale ridicat (24 – 26 zile) sunt 1992, 2001, 2018, 2022 și 2023. Totuși, suprafața afectată a fost mai redusă (10 – 15%) în acești ani, cu excepția anului 2023, când a depășit 40% din suprafața totală a țării.
Două valuri de căldură înregistrate în luna august 2024
În august 2024 au fost înregistrate două valuri de căldură. Primul a fost de scurtă durată, în primele 3 zile ale lunii, fiind o continuare a valului de căldură început în luna precedentă.
Cel de-al doilea val de căldură a avut o durată maximă de 17 zile, afectând peste 80% din suprafața totală a țării, fiind cel mai lung val de căldură înregistrat în august (1981 – 2024) și având o temperatură maximă a aerului de 41,0 grade Celsius.
Astfel, august 2024 se remarcă printr-o durată prelungită a valului de căldură și o extindere semnificativă a suprafeței afectate, însă nu și prin valorile cele mai mari ale temperaturii maxime a aerului.
Valul de căldură în care s-au înregistrat cele mai mari temperaturi maxime s-a produs în august 2012, având durata de 15 zile și temperatura maximă pe durata valului de 43,4 grade Celsius. Anii în care au fost înregistrate valuri de căldură cu durata de 10 – 15 zile sunt 2001, 2002, 2012, 2021, 2022 și 2023.
Astfel, se poate observa o creștere a intensității și frecvenței valurilor de căldură în ultimii ani, mai ales după anul 2000.
Precipitații și fenomene extreme
Cantitatea totală de precipitații din luna august 2024 a avut valori sub 40 mm în cea mai mare parte a țării. Valori între 41 – 75 mm, s-au înregistrat pe areale extinse din Moldova, Transilvania și Dobrogea, în estul Maramureșului, în Delta Dunării și în unele zone montane.
Local, în zona montană, cantitatea lunară de precipitații a avut valori între 76 – 100 mm. Pe litoral s-au înregistrat cantități lunare ce au depășit 100 mm și izolat, 300 mm. Pe areale extinse din Câmpia Română și din Câmpia de Vest, cantitățile lunare de precipitații au avut în general valori sub 10 mm.
Cea mai mare valoare, respectiv 343,6 mm, s-a înregistrat la stația meteo Mangalia (jud. Constanța). Cea mai mare valoare a cantității maxime de precipitații înregistrată în 24 de ore a fost de 234,7 mm și s-a înregistrat tot la stația meteo Mangalia. Astfel, a fost depășită cantitatea maximă absolută pe țară înregistrată în 24 de ore, respectiv 224,0 mm (Drobeta-Turnu Severin, 12 iulie 1999).
August 2024 a fost o lună cu manifestări severe ale vremii, pe fondul instabilității atmosferice accentuate. Astfel, pe parcursul lunii s-au înregistrat căderi de grindină, preponderent în Muntenia, Oltenia și Transilvania.
Au fost identificate 21 de localități în care a fost raportată prezența grindinei, datele fiind preluate din surse multiple și validate ulterior.
Cele mai multe cazuri de grindină au fost raportate în județul Călărași.
Cel mai mare diametru maxim al greloanelor de grindină a fost de 4,0 cm și a fost raportat în județul Călărași, localitatea Luica (comuna Luica).
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Pe o ceață deasă, care a pus serioase probleme de vizibilitate, FC Botoșani a suferit prima înfrângere din actualul sezon de Superligă. Formația pregătită de Leo Grozavu a cedat vineri seară, pe Stadionul Municipal, scor 0-1, în fața vicecampioanei CFR Cluj, într-un meci care a deschis ultima rundă a anului competițional.
Unica reușită a partidei a venit foarte devreme. În minutul 5, Păun a trimis un șut precis, aproape de vinclu, profitând de o clipă de neatenție în defensiva gazdelor. A fost un gol care avea să cântărească decisiv într-o confruntare în care condițiile meteo au influențat clar jocul.
Din cauza ceții extrem de dense, organizatorii au fost nevoiți să schimbe mingea cu una de culoare roșie încă din minutul 8, pentru ca jocul să se poată desfășura în condiții acceptabile. Chiar și așa, vizibilitatea a rămas redusă pe toată durata întâlnirii.
FC Botoșani a încercat să revină în joc, iar cea mai mare ocazie a venit imediat după pauză. În minutul 48, după un corner executat de pe dreapta, Lopes a trimis incredibil peste transversală din 2-3 metri, ratând egalarea.
Prima repriză s-a încheiat la avantaj minim pentru clujeni, iar partea secundă a fost reluată de arbitrul Sebastian Colțescu în aceleași condiții dificile, cu ceața dominând atmosfera de pe Municipal.
Meciul a fost urmărit din tribune de 3.812 spectatori, iar confruntarea a pus față în față două echipe cu parcursuri complet diferite în acest sezon. FC Botoșani venea după un tur excelent, fiind una dintre surprizele plăcute ale campionatului. Moldovenii ocupă locul 3, cu 38 de puncte, la egalitate cu Dinamo, lider fiind Rapid, cu 39 de puncte.
Publicitate
De cealaltă parte, CFR Cluj traversează cel mai slab sezon din ultimul deceniu. Vicecampioana și deținătoarea Cupei României se află pe locul 11, cu 23 de puncte, la distanță atât de zona play-off-ului, cât și de cea de baraj. Victoria de la Botoșani era una necesară pentru echipa antrenată de Daniel Pancu, în condițiile în care diferența față de următoarea clasată, Farul, rămâne de patru puncte.
Partida a fost arbitrată la centru de Sebastian Colțescu, ajutat la cele două tușe de Sebastian Gheorghe și Mircea Grigoriu, în timp ce în camera VAR au fost delegați Ionuț Coza și Radu Ghinguleac.
Românii vor putea circula pe încă o porțiune din autostrada Moldovei A7 chiar înainte de Crăciun. Anunțul a fost făcut de Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților și fost ministru al Transporturilor, într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook.
Potrivit acestuia, lucrările la sectorul de autostradă dintre Focșani și Adjud sunt pe ultima sută de metri, iar deschiderea circulației este deja planificată în aceste zile. Noul tronson are o lungime de aproximativ 50 de kilometri și face parte din Autostrada Moldovei (A7), unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România.
Pe toți cei 50 de kilometri ai acestui sector, asfaltul a fost deja așternut, marcajele rutiere sunt realizate, iar semnalizarea verticală este montată, condițiile fiind îndeplinite pentru deschiderea traficului în siguranță.
În total, până la finalul acestui an, se va circula pe 195 de kilometri din cei 319 kilometri ai Autostrăzii Moldovei, pe sectorul cuprins între Ploiești și Pașcani. Restul de 124 de kilometri urmează să fie finalizați anul viitor.
Finalizarea completă a A7 va permite circulația pe autostradă, utilizând A7 și A3, de la București până la Pașcani, pe o distanță totală de 372 de kilometri. Potrivit oficialilor, aceste investiții majore în infrastructura rutieră vor avea un impact semnificativ asupra dezvoltării economice a Moldovei, facilitând transportul, atragerea investițiilor și crearea de noi locuri de muncă.
În cadrul săptămânii Scoala Altfel, elevii claselor a V-a B, a IV-a C si a V-a A de la Școala Gimnazială Nr.11 Botoșani au participat la o lecție de prevenire a delincvenței juvenile având ca teme bullying-ul și cyberbullying-ul, fenomene tot mai frecvente în rândul copiilor .
Activitatea a avut ca scop informarea și conștientizarea elevilor cu privire la riscurile mediului clasic și online, formele de manifestare ale cyberbullying-ului, precum și consecințele legale și psihologice ale acestui tip de comportament. Doamna inspector Venedict Diana, reprezentanta Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, a prezentat exemple concrete, adaptate vârstei elevilor, subliniind faptul că hărțuirea, amenințările, distribuirea de imagini sau mesaje jignitoare pot atrage răspunderea penală sau contravențională.
Pe parcursul lecției, elevii au fost încurajați să participe activ la discuții, să identifice situații de risc și să învețe modalități corecte de reacție în cazul în care devin victime sau martori ai bullying-ului sau cyberbullying-ului.
De asemenea, s-a pus accent pe importanța comunicării cu părinții, profesorii sau reprezentanții autorităților atunci când apar astfel de situații.
Meteorologii anunță o perioadă cu variații semnificative de temperatură de la o regiune la alta, până la jumătatea lunii ianuarie. Potrivit prognozei Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), valorile termice vor fi apropiate de cele normale în centru, mai ridicate în vest și mai scăzute în est și nord-est, cu episoade de ger la începutul anului 2026.
Săptămâna viitoare începe cu temperaturi de 4-5 grade în centru și est, 6-7 grade în sud și nord și 9 grade în vest. Minimele vor varia între -1 grad și 2 grade.
Vremea de Crăciun 2025
Începând cu ziua de ajun, 24 decembrie, sunt anunțate precipitații. Vor fi ploi în 24, 25 și 26 decembrie în vest. În centru este posibil să ningă chiar în ziua de Crăciun. În sud va ploua în 24 decembrie și s-ar putea să ningă în 26 decembrie. În est sunt anunțate ninsori în 24 și 27 decembrie.
Temperaturile vor fi de 5-6 grade în centru (minime de -2… 1 grad), 6-7 grade în vest (minime de 0-2 grade), 6-9 grade în nord (minime de -5…1 grad). Variații mari de temperatură sunt semnalate în perioada 24-26 decembrie în sud: se răcește de la 7 grade la 3 și apoi 0 grade). În est, temperaturile coboară de la 4 grade la 0 grade Celsius (cu minime de -7 grade din 26 decembrie).
Vremea de Anul Nou 2026
În perioada 31 decembrie – 4 ianuarie, vremea va fi mai rece. În centru sunt prognozate maxime de 0-2 grade și minime până la -9 grade. În noaptea de Revelion vor fi până la -8 grade. S-ar putea să ningă din 3 ianuarie.
În sud vor fi -1 grad…0 grade (-6 grade în noaptea de Revelion), în vest 1-3 grade (minime de -5…-6 grade), în este -3…-2 grade (minime de până la -9 grade), în nord -3 grade (minime până la -10 grade).
Publicitate
Vremea în prima minivacanță din 2026
În continuare, în perioada ce include zilele libere 6-7 ianuarie, vremea va fi deosebit de rece. Vor fi condiții de ger. În centru, maximele vor fi între 1 grad și -1 grad iar minimele coboară până la -10 grade.
În sud vor fi maxime de 0..-1 grad și minime de -7 grade. În vest vor fi 1-2 grade (minime de -7 grade), în est -3 grade (minime de până la -10 grade). În nord minimele coboară până la -11 grade și maximele ajung doar la -3 grade.
Se mai încălzește după 12 ianuarie, când sunt anunțate perioade cu ploi și ninsori în majoritatea regiunilor.
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a prezentat prognoza pentru următoarele patru săptămâni, până în 19 ianuarie.
Vremea în săptămâna 22-28 decembrie
Valorile termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României. Acestea vor fi posibil ușor mai ridicate în regiunile vestice, dar și mai coborâte în cele nord-estice.
Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile sudice și sud-estice, dar și deficitar în cele nord-vestice. În rest, va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval.
Vremea în săptămâna 29 decembrie – 4 ianuarie
Temperaturile medii vor fi mai coborâte decât cele normale pentru această perioadă la nivelul întregii țări, dar mai ales în regiunile extracarpatice.
Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, în cea mai mare parte a țării.
Vremea în săptămâna 5-11 ianuarie
Temperatura medie a aerului va avea valori ușor mai coborâte decât cele normale pentru această perioadă, în majoritatea regiunilor.
Regimul pluviometric va fi ușor excedentar în regiunile extracarpatice, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval.
Vremea în săptămâna 12- 19 ianuarie
Mediile valorilor termice se vor situa ușor sub cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.
Cantitățile de precipitații estimate pentru acest interval vor fi ușor excedentare în regiunile extracarpatice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale.