Vara 2024 este cea mai fierbinte vară înregistrată vreodată în România, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). Vara acestui an a fost cea mai caldă vară din istorie, cu o temperatură medie pe țară de 24,2 grade Celsius, relatează alba24.ro.
În cadrul unei caracterizări climatologice, ANM a precizat faptul că luna august 2024 a fost cea mai caldă lună august înregistrată în România din 1901 până în prezent, media pe țară fiind cu 2,9 grade Celsius mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020).
Potrivit meteorologilor, fenomene extreme au fost înregistrate în localitățile Ampoița și Meteș din comuna Meteș. Este vorba despre grindină de mari dimensiuni, de 3 – 3,5 cm.
Vara 2024, cea mai fierbinte înregistrată în România
Vara anului 2024 a fost cea mai caldă vară din România, din intervalul 1901-2024, având o temperatură medie pe țară de 24,2 grade Celsius. Astfel, a fost depășit recordul anterior, respectiv vara anului 2012. Atunci, temperatura medie sezonieră pe țară a avut valoarea de 23,5 grade Celsius, arată raportul emis de ANM.
În ultimele două decenii, temperatura medie pe țară în anotimpul de vară a depășit frecvent 22 grade Celsius. Potrivit meteorologilor, tendința generală de evoluție a temperaturii în acest anotimp este crescătoare.
Publicitate
Temperatura medie a lunii august 2024 a avut valori cuprinse între 9,2 grade Celsius la stația meteorologică Vf. Omu și 27,4 grade Celsius la Alexandria.
Cele mai mari valori, peste 26 grade Celsius, s-au înregistrat în jumătatea sudică a Olteniei, pe areale extinse din Muntenia, în sudul, vestul și nord-vestul Banatului, în centrul și sud-vestul Crișanei și în sudul Moldovei.
Mediile lunare de temperatură au fost cuprinse între 24 și 26 grade Celsius în cea mai mare parte a Crișanei, în nordul Olteniei, în nordul și estul Munteniei, în cea mai mare parte a Dobrogei, în Delta Dunării, pe areale din sudul, estul și nord-estul Moldovei, în sudul și estul Banatului și izolat, în Maramureș și Transilvania.
Temperatura medie lunară a aerului pe țară din august 2024 a avut valoarea de 24,5 grade Celsius. Astfel, august 2024 a fost cea mai caldă lună august înregistrată în România din 1901 până în prezent, media pe țară fiind cu 2,9 grade Celsius mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020).
Zile tropicale, cu temperaturi mai mari de 30 de grade Celsius
Zile tropicale (temperatura maximă ≥ 30 grade Celsius ) s-au înregistrat pe tot teritoriul țării, cu excepția zonei montane.
Cele mai multe zile tropicale (peste 25) s-au înregistrat în cea mai mare parte a Olteniei și a Banatului, în vestul, centrul și sudul Munteniei, în vestul Crișanei și local, în estul și sud-estul Moldovei și în nord-vestul Dobrogei.
Între 16 – 25 zile tropicale s-au înregistrat în estul Câmpiei Române și în aproape toate zonele de deal și de podiș. În centrul și vestul Moldovei, în estul Deltei Dunării, pe areale extinse din Transilvania și în majoritatea zonelor submontane, numărul de zile tropicale a fost cuprins în general între 6 și 15.
Sub 6 zile tropicale s-au înregistrat în sudul litoralului, în extremitatea estică a Deltei Dunării și în unele zone submontane și depresiuni intramontane.
În august 2024 s-a înregistrat un număr maxim de zile tropicale de 31 de zile, afectând peste 60% din totalul suprafeței țării. Astfel, august 2024 se poziționează pe primul loc în topul lunilor cu cele mai multe zile tropicale, alături de lunile august ale anilor 1992, 2003, 2008, 2018 și 2022.
Potrivit ANM, totuși, în anii 2012 și 2017, deși numărul maxim de zile tropicale a fost mai mic (28, respectiv 26 zile), suprafața afectată a depășit 80% din teritoriul României și temperaturile maxime înregistrate au avut valori mai mari decât în acest an.
Zile caniculare, cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius
Numărul de zile caniculare (temperatura maximă ≥ 35 grade Celsius) a fost unul foarte ridicat, iar în extremitatea sud-vestică a țării a depășit 20 de zile.
Un număr de zile cuprins între 11 – 20 s-a înregistrat în Oltenia și Muntenia, în sudul Moldovei, în Banat și Crișana.
În nordul-estul Munteniei, în zona deluroasă din nordul Olteniei și al Munteniei și în Dealurile de Vest s-au înregistrat între 6 – 10 zile, iar în zonele de luncă din Moldova, în Câmpia Jijiei și local, în Transilvania, între 1 – 5 zile caniculare.
În august 2024 numărul maxim lunar de zile caniculare a fost de 21 de zile, iar suprafața afectată în această lună de prezența zilelor caniculare a depășit 50% din teritoriul țării. Și în anul 2007 s-au înregistrat 21 de zile, dar suprafața afectată a depășit 70%. În anul 2012 au fost înregistrate cele mai multe zile caniculare (23 zile). În perioada 1981 – 2024, anii în care s-a înregistrat un număr mare de zile caniculare în august (12 – 20 zile) sunt 1987, 1988, 2000, 2015, 2017, 2021, 2022 și 2023.
Vara 2024, cea mai fierbinte înregistrată în România. Nopți tropicale
Nopți tropicale (temperatura minimă ≥ 20 grade Celsius) s-au înregistrat între 20 – 25, pe litoral și în Delta Dunării, ca efect al regimului termic moderat al mării (inerție termică ridicată a apei), scăzând treptat odată cu distanța față de mare și ajungând la 11 – 20 de nopți în centrul Dobrogei.
Local, s-a înregistrat un număr ridicat de nopți tropicale (16 – 20) și în extremitatea sud-vestică a țării, în centrul Crișanei și izolat, în Câmpia Română și în sudul extrem al Moldovei.
La est de Subcarpații de Curbură, în zonele deluroase din vestul țării și din Moldova (Cotnari), ca urmare a prezenței inversiunilor termice și a proceselor de foehnizare a aerului în aceste regiuni, numărul de nopți tropicale rămâne unul ridicat (peste 10 nopți).
Valori cuprinse între 6 și 10 nopți au fost înregistrate în estul Moldovei, în Muntenia, Banat și Crișana. Cele mai puține nopți tropicale, cuprinse între 1 – 5, sunt înregistrate pe areale extinse din Moldova, în nordul și estul Munteniei, în nordul și sudul Olteniei, în nord-vestul Transilvaniei, estul Banatului și pe areale restrânse din Maramureș.
În august 2024 numărul maxim lunar de nopți tropicale a fost de 27 de nopți, iar suprafața afectată în această lună de prezența nopților tropicale a depășit 40% din teritoriul țării, la fel ca în august 2010.
Anii în care s-a înregistrat un număr maxim de nopți tropicale ridicat (24 – 26 zile) sunt 1992, 2001, 2018, 2022 și 2023. Totuși, suprafața afectată a fost mai redusă (10 – 15%) în acești ani, cu excepția anului 2023, când a depășit 40% din suprafața totală a țării.
Două valuri de căldură înregistrate în luna august 2024
În august 2024 au fost înregistrate două valuri de căldură. Primul a fost de scurtă durată, în primele 3 zile ale lunii, fiind o continuare a valului de căldură început în luna precedentă.
Cel de-al doilea val de căldură a avut o durată maximă de 17 zile, afectând peste 80% din suprafața totală a țării, fiind cel mai lung val de căldură înregistrat în august (1981 – 2024) și având o temperatură maximă a aerului de 41,0 grade Celsius.
Astfel, august 2024 se remarcă printr-o durată prelungită a valului de căldură și o extindere semnificativă a suprafeței afectate, însă nu și prin valorile cele mai mari ale temperaturii maxime a aerului.
Valul de căldură în care s-au înregistrat cele mai mari temperaturi maxime s-a produs în august 2012, având durata de 15 zile și temperatura maximă pe durata valului de 43,4 grade Celsius. Anii în care au fost înregistrate valuri de căldură cu durata de 10 – 15 zile sunt 2001, 2002, 2012, 2021, 2022 și 2023.
Astfel, se poate observa o creștere a intensității și frecvenței valurilor de căldură în ultimii ani, mai ales după anul 2000.
Precipitații și fenomene extreme
Cantitatea totală de precipitații din luna august 2024 a avut valori sub 40 mm în cea mai mare parte a țării. Valori între 41 – 75 mm, s-au înregistrat pe areale extinse din Moldova, Transilvania și Dobrogea, în estul Maramureșului, în Delta Dunării și în unele zone montane.
Local, în zona montană, cantitatea lunară de precipitații a avut valori între 76 – 100 mm. Pe litoral s-au înregistrat cantități lunare ce au depășit 100 mm și izolat, 300 mm. Pe areale extinse din Câmpia Română și din Câmpia de Vest, cantitățile lunare de precipitații au avut în general valori sub 10 mm.
Cea mai mare valoare, respectiv 343,6 mm, s-a înregistrat la stația meteo Mangalia (jud. Constanța). Cea mai mare valoare a cantității maxime de precipitații înregistrată în 24 de ore a fost de 234,7 mm și s-a înregistrat tot la stația meteo Mangalia. Astfel, a fost depășită cantitatea maximă absolută pe țară înregistrată în 24 de ore, respectiv 224,0 mm (Drobeta-Turnu Severin, 12 iulie 1999).
August 2024 a fost o lună cu manifestări severe ale vremii, pe fondul instabilității atmosferice accentuate. Astfel, pe parcursul lunii s-au înregistrat căderi de grindină, preponderent în Muntenia, Oltenia și Transilvania.
Au fost identificate 21 de localități în care a fost raportată prezența grindinei, datele fiind preluate din surse multiple și validate ulterior.
Cele mai multe cazuri de grindină au fost raportate în județul Călărași.
Cel mai mare diametru maxim al greloanelor de grindină a fost de 4,0 cm și a fost raportat în județul Călărași, localitatea Luica (comuna Luica).
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Șoferii care vor să ajungă la Bâlea Lac ar putea fi taxați. Varianta ar fi luată în calcul pentru reducerea aglomerației de pe Transfăgărășan. Deși nu a fost deocamdată depusă la autorități, propunerea este susținută de o asociație de turism și de un reprezentant al Muzeului Astra din Sibiu, scrie alba24.ro.
Problema coloanelor de mașini ce se întind pe kilometri întregi, vara, pe Transfăgărășan, a comerțului stradal neorganizat sau urșilor atrași de gunoaie a pus în discuție varianta taxării accesului spre Bâlea Lac.
” Problema din zona Bâlea Lac este o problemă legată de sistematizare și acces (…). O resistematizare a zone Bâlea Lac necesită niște fonduri importante. Fiind vorba despre un drum național, aflat în proprietatea statului, trebuie studiate care sunt pârghiile legale pentru a impune o astfel de taxă”, a declarat președintele Asociației Juețene de Turism Sibiu, pentru turnulsfatului.ro.
Acesta spune că ”trebuie văzute toate aspectele” privind oportunitatea introducerii unei astfel de taxe.
Taxă pe Transfăgărășan. Condiții
Tot pentru sursa citată, Ciprian Ștefan, director al Muzeului Astra din Sibiu și fost consilier al ministrului Culturii spune că turismul actual de masă de la Bâlea Lac trebuie ”reașezat”.
Potrivit acestuia, ” acolo este un haotism urban care trebuie reperat. Tot noi trebuie să educăm, pentru că reguli sunt”. Directorul precizează că discuția trebuie purtată cu mai multe autorități, pentru că este zonă protejată.
”Da, ar putea fi o taxă, așa cum se practică peste tot”, mai spune acesta.
Publicitate
Banii colectați dintr-o astfel de taxă ar putea fi folosiți pentru amenajarea de parcări și organizarea unui turism autentic și sustenabil pe Transfăgărășan și la Bâlea Lac.
Transfăgărășan are 151 km și traversează nord-sud Munții Făgăraș, de la Cârțișoara (Sibiu) la Bascov (Argeș). Lacul Bâlea se află la altitudinea de 2042 metri. Alături de Transalpina (cel mai înalt punct 2145 metri), face parte din seria celor mai spectaculoase drumuri montane din România.
România introduce Sistemul de înregistrare intrare/ieșire la frontieră, din 12 octombrie. Sistemul va fi aplicat alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, scrie alba24.ro. Sistemul de Intrare/Ieșire (EES), este un instrument modern de control la frontiera externă a Spațiului Schengen, transmite Poliția de Frontieră.
Cum funcționează sistemul
EES este un sistem electronic care înregistrează data și locul de intrare și de ieșire a cetățenilor țărilor terțe admiși pentru șederi pe termen scurt – inclusiv cetățenii Republicii Moldova.
Acesta înregistrează și datele alfanumerice și biometrice (imagine facială și patru amprente digitale) ale acestora.
De asemenea, calculează durata de ședere autorizată, potrivit sursei citate.
”Sistemul nu restrânge drepturile de călătorie existente, ci oferă un mecanism mai rapid și mai sigur de verificare, înlocuind treptat ștampilarea documentelor de călătorie”, precizează Poliția de Frontieră.
Publicitate
Potrivit instituției, obiectivul implementării acestui sistem este ”asigurarea unui control la frontieră mai sigur, mai rapid și mai eficient, care să reducă timpii de așteptare și să contribuie la o mai bună protejare a granițelor Uniunii Europene”.
Cum se va aplica sistemul
EES va fi pus în funcțiune progresiv, începând cu 12 octombrie 2025. România va utiliza sistemul etapizat, inițial în puncte de trecere selectate.
Apoi, acesta va fi extins treptat, până la implementarea deplină la întreaga frontieră externă, într-un termen de maximum 170 de zile calendaristice.
Pe durata perioadei de progresivitate, documentele de călătorie ale persoanelor vizate vor continua să fie ștampilate la intrare și la ieșire. Ștampilarea manuală va înceta odată cu operaționalizarea completă a sistemului.
Cum se va desfășura controlul la frontieră în cadrul EES
Atunci când cetățeanul unui stat terț efectuează controlul de frontieră, prezintă pașaportul și, dacă este cazul, alte documente necesare (de exemplu, permis de ședere sau permis de mic trafic). Polițistul de frontieră este îndreptățit să verifice scopul și durata călătoriei, precum și dovada mijloacelor de subzistență.
La prima intrare după operaționalizarea sistemului EES, se vor colecta datele biometrice – fotografia facială și patru amprente – pentru a crea un dosar individual. La călătoriile următoare, verificarea la frontieră se va efectua pe baza datelor biometrice deja înregistrate, ceea ce va scurta timpul de așteptare comparativ cu prima înregistrare în sistem.
În situația în care sunt îndeplinite toate condițiile legale, intrarea în țară va fi permisă și înregistrată electronic, iar polițistul de frontieră va informa persoana despre durata autorizată a șederii. Dacă, dimpotrivă, condițiile nu sunt îndeplinite, refuzul intrării este înregistrat în sistem și, de asemenea, comunicat persoanei, mai transmite Poliția de Frontieră.
Cine este vizat și care sunt excepțiile
EES se aplică cetățenilor statelor terțe (care nu fac parte din Uniunea Europeană, cu excepțiile precizate de regulament) care sunt admiși pentru o ședere pe termen scurt (max. 90 zile în oricare 180 zile), inclusiv cetățenilor Republicii Moldova, precum și cetățenilor terți care sunt membri ai familiei unui cetățean al Uniunii și nu dețin un permis de ședere.
Copiii sub 12 ani și persoanele pentru care prelevarea amprentelor este fizic imposibilă sunt exceptate de la amprentare.
Cetățenii țărilor terțe care dețin un document de ședere sau o viză de lungă ședere eliberată de un stat membru al UE, precum și membrii de familie ai cetățenilor UE care dețin un permis de ședere, nu intră sub incidența EES.
Protecția datelor
Datele sunt stocate în sistem pentru o perioadă de 3 ani (sau 5 ani în cazul refuzului intrării ori al depășirii perioadei legale de ședere), cu respectarea strictă a legislației europene privind protecția datelor. Persoanele vizate au dreptul de acces, rectificare și ștergere a datelor conform cadrului legal.
Informații utile pentru călători
Pentru a evita întârzierile în procesul de control la trecerea frontierei, persoanele care beneficiază de excepții de la implementarea în sistemul EES sunt rugate să prezinte, încă de la momentul controlului, documentele justificative care atestă acest statut.
Pe durata implementării progresive a EES, serviciul web de verificare a duratei șederii nu va fi disponibil. Calcularea automată a perioadei de ședere va fi funcțională după operaționalizarea completă a sistemului.
Vești proaste pentru românii cu credite, începând cu luna octombrie. Ratele calculate în funcție de IRCC vor crește. Este vorba despre indicele în funcție de care sunt calculate creditele începând cu luna mai 2019, scrie alba24.ro.
Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) va crește, de la 1 octombrie 2025, la 6,06%, potrivit analizelor financiare. Acum este la nivelul de 5,55%.
Asta înseamnă creșterea ratelor la credite pentru circa 500.000 de români, care au ratele legate de IRCC.
De exemplu, pentru un credit de 400.000 de lei pe 30 de ani, rata lunară va urca de la 2.865 lei la 3.007 lei, notează gândul.ro.
Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) este calculat trimestrial pe baza tranzacțiilor efective dintre bănci. Acesta reflectă media dobânzilor reale practicate în piață.
Banca Națională a României a menținut deocamdată dobânda-cheie la 6,5%, după ce aceasta a crescut semnificativ în ultimii ani.
Publicitate
Instituția nu ia în calcul o scădere de dobânzilor în acest moment, având în vedere nivelul inflației, 9,9% în prezent și care ar putea crește, potrivit antena3.ro.
Sprijin de la stat pentru mamele care doresc să se reintegreze pe piața muncii. Ministrul Muncii, Florin Manole, a prezentat, luni, detaliile unui program de sprijin, parte din pachetul de măsuri pentru relansarea economică propus de Ministerul Muncii, scrie alba24.ro.
Măsura principală a programului constă în acordarea unei subvenții lunare de 2.250 lei pe o perioadă de 12 luni.
„Pentru aceste mame, mame singure și nu numai, avem în vedere acordarea unei subvenții lunare de 2.250 lei pe o perioadă de 12 luni cu condiția ca raportul de muncă să continue cel puțin încă 18 luni după expirarea acestei facilități”, a explicat ministrul.
Sprijin de la stat pentru mamele care doresc să se reintegreze pe piața muncii. Condiții
Programul se adresează în special mamelor cu mai mulți copii care doresc să se întoarcă la muncă, răspunzând astfel unei provocări demografice majore.
„Îmbătrânirea populației este o preocupare peste tot în lume și atunci Partidul Social Democrat consideră de cuvință să încurajeze cât de mult se poate cu toate resursele disponibile inclusiv mamele cu mai mulți copii care vor să se întoarcă în piața muncii”, a precizat Manole.
Pe lângă subvenția lunară, programul include facilități complementare. „Pentru că această temă a sprijinirii mamelor cu mai mulți copii este extrem de importantă, propunem în plus față de subvenția despre care v-am spus și completarea acesteia cu o facilitate și anume cu scutirea de la plata contribuției asigurătorii pentru muncă, acces la programe de formare profesională pentru reîncadrare și sprijin financiar pentru acoperirea costurilor de îngrijire a copiilor de vârstă mică 0-6 ani”, a detaliat ministrul.
Programul va beneficia 5.000 de mame și va fi finanțat din multiple surse.
Publicitate
Ministrul a subliniat că aceste măsuri reprezintă investiții, nu cheltuieli. „Aș vrea să subliniez că aceste măsuri, având ca prim obiectiv mai multe locuri de muncă și mai mulți angajați în economie, înseamnă din primul moment nu cheltuieli, chiar dacă este vorba de fonduri europene, nici măcar atunci când este vorba de fonduri europene, ci înseamnă un beneficiu pentru economie din primul moment”, a spus Manole.