Ion Iliescu s-a stins din viață marți, 5 august, la vârsta de 95 de ani. Fostul președinte al României fusese diagnosticat cu cancer pulmonar la începutul lunii iunie 2025 și era internat în secția de Terapie Intensivă a Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din Capitală.

Ion Iliescu a încetat din viață marți, 5 august, la vârsta de 95 de ani. Fostul președinte a fost diagnosticat cu cancer la plămâni la începutul lunii iunie 2025 și se afla internat pe secția ATI la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.

Ion Iliescu s-a născut pe 3 martie 1930 la Oltenița în județul Călărași.

A debutat de tânăr în activitatea politică în cadrul Partidului Comunist, prim-secretar al UTC, membru în CC al PCR şi în Marea Adunarea Naţională, ministru. Ulterior, a fost exclus din viaţa politică, nefiind de acord cu unele decizii luate în forumul central de partid.

Figura sa politică a reapărut în timpul evenimentelor din decembrie 1989. A fost ales preşedinte al FSN, apoi al CPUN, organisme menite să asigure provizoriu conducerea statului până la formarea instituţiilor rezultate din alegeri.

Ion Iliescu a condus statul român în trei rânduri, ca președinte al FSN între 22 decembrie 1989 – 1992, apoi ca președinte ales al României între anii 1992 – 1996 și 2000 – 2004.

Fostul președinte a fost trimis în judecată de două ori în dosarul „Revoluției” și tot de atâtea ori dosarul a fost întors de instanțe la Parchetul Militar pentru refacerea anchetei.

Iliescu era acuzat de procurorii militari că, pentru a legitima venirea sa la putere după fuga lui Ceaușescu, a inițiat o operațiune sistematică de inducere în eroare a opiniei publice, operațiune exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN, consecința fiind un număr foarte mare de decese, răniri de persoane, suferințe psihice, lipsiri grave de libertate.

Iliescu suferea de cancer

Ion Iliescu, în vârstă de 95 de ani, a fost diagnosticat cu cancer la plămâni la începutul lunii iunie 2025. „Afecțiunea pulmonară de care suferă pacientul este de natură oncologică”, preciza Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.

În ultimii ani, Ion Iliescu nu a mai avut apariţii publice, el transmiţând însă mesaje pe blogul său.

Ultimul astfel de mesaj a fost cel din 19 mai, în care l-a felicitat pe Nicuşor Dan pentru alegerea ca preşedinte.

Viză cu garanție de până la 15.000 de dolari pentru intrarea în SUA. Departamentul de Stat al SUA va lansa, începând cu 20 august, un program-pilot în acest sens, relatează alba24.ro.

Informațiile apar într-un anunț publicat marți în Registrul Federal, dar multe detalii rămân neclare, inclusiv lista țărilor vizate de program, potrivit Mediafax.

Într-un comunicat transmis Washington Post de către Departamentul de Stat, se arată că scopul acestui proiect este reducerea numărului de depășiri ale duratei legale de ședere.

Schema ar urma să testeze eficiența unei astfel de garanții financiare ca instrument de conformare voluntară.

Temperaturile se vor menține mai ridicate decât normalul perioadei până la finalul lunii august, însă vom avea alternanțe între zile de caniculă și perioade mai blânde, cu valori apropiate de media sezonului. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o prognoză detaliată pentru următoarele patru săptămâni.

Val de căldură între 8 și 16 august

Începând cu data de 8 august, temperaturile vor crește semnificativ, mai ales în sudul și vestul țării. Dacă în primele zile ale lunii maximele vor atinge 31-33 de grade Celsius, ulterior, până în 15-16 august, valorile vor urca la 36-37 de grade în zonele cele mai fierbinți. În restul regiunilor, se vor atinge frecvent 32-34 de grade.

Răcire treptată spre final de lună

După perioada caniculară, meteorologii anunță o răcire treptată. Temperaturile maxime vor coborî sub 30 de grade, iar în ultimele zile din august, în multe zone ale țării, mercurul din termometre nu va depăși 23-24 de grade Celsius.

Episoade de instabilitate și furtuni

Chiar dacă regimul pluviometric general va fi deficitar, sunt așteptate perioade scurte de instabilitate atmosferică. Conform ANM, furtuni de vară ar putea apărea în jurul datelor de 12, 22, respectiv 27-31 august, cu precădere în zonele montane și submontane.

Prognoza meteo pe săptămâni (4 august – 1 septembrie)

Săptămâna 4-10 august

• Temperaturi: Peste normal în sud, apropiate de media sezonului în rest.

• Precipitații: Deficitare în toată țara, mai accentuat în zonele montane.

Săptămâna 11-17 august

• Temperaturi: Ușor mai ridicate decât media, în special în vest și sud-vest.

• Precipitații: Deficit generalizat la nivel național.

Săptămâna 18-24 august

• Temperaturi: Peste normal în vest, sud și local în centru; normale în rest.

• Precipitații: Deficitare în regiunile intracarpatice, apropiate de normal în celelalte.

Săptămâna 25 august – 1 septembrie

• Temperaturi: Ușor peste media sezonului în vest, sud și centru; normale în rest.

• Precipitații: În general apropiate de valorile normale pentru această perioadă.

Ultima lună de vară se va încheia cu temperaturi ridicate față de media climatologică, dar nu vor lipsi perioadele de răcire temporară. În ciuda unui regim pluviometric deficitar, spre final de august sunt posibile episoade de instabilitate, cu ploi de scurtă durată și descărcări electrice.

O nouă legislație menită să reglementeze mass-media în Uniunea Europeană (UE) va intra pe deplin în vigoare la 8 august. Este vorba de Legea europeană privind libertatea mass-media (The European Media Freedom Act, EMFA), ce consacră principiul informării ca bun public și protejează și promovează libertatea, independența și pluralismul presei în cadrul pieței interne, conform site-ului Comisiei Europene.

Digitalizarea și globalizarea au revoluționat sectorul media, permițând publicului să aibă acces la o ofertă mai diversificată prin intermediul platformelor digitale, eliminând frontierele naționale. Acest context a creat totodată și noi provocări. Platformele globale precum rețelele sociale și serviciile de streaming au dobândit o putere semnificativă asupra distribuției conținutului, devenind principalii intermediari între mass-media și public. Acest nou mediu depinde de algoritmi și politici interne care pot afecta pluralitatea informațiilor și favoriza diseminarea dezinformării. În plus, concentrarea tot mai mare a veniturilor din publicitate în mâinile acestor platforme a pus în pericol sustenabilitatea economică a multor media tradiționale.

Confruntată cu această situație și susținând că libertatea editorială și independența și puterea mass-media ca actori importanți în sistemul democratic trebuie protejate, UE a adoptat acest nou cadru comun cu scopul de a armoniza normele la nivel european. Deși legislația privind mass-media este în primul rând o competență națională, Comisia și-a justificat legislația în acest domeniu în temeiul articolului 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Acesta permite UE să adopte măsuri de apropiere a dispozițiilor statelor membre privind instituirea și funcționarea pieței interne.

Textul reglementează furnizarea de servicii media în întreaga Uniune, cu scopul de a crea o piață integrată care să protejeze pluralismul mass-media, să limiteze concentrarea excesivă a proprietății, să combată dezinformarea și să prevină interferența, atât publică, cât și privată, politică sau economică, în activitatea editorială a mass-media.

Astfel, deciziile editoriale vor beneficia de o protecție mai bună împotriva ingerințelor și presiunilor nejustificate și, în cazul mass-media publice, jurnaliștii vor avea garanția că angajatorul lor are acces la finanțe adecvate, sustenabile și previzibile, în conformitate cu misiunea lor de serviciu public.

EMFA prevede, de asemenea, garanții solide pentru confidențialitatea surselor, inclusiv în ceea ce privește utilizarea de software de supraveghere intruziv împotriva jurnaliștilor și a celor aflați în relații profesionale cu jurnaliștii.

Regulamentul european privind libertatea mijloacelor de informare în masă (Legea 8470/2024) se aplică tuturor furnizorilor de servicii media din Uniunea Europeană publice și private – televiziuni, radiouri, publicații și mijloace digitale, cum ar fi podcasturile și serviciile audiovizuale la cerere. De asemenea, platformele de partajare video și marile platforme online, chiar dacă nu au responsabilitate editorială directă, fac, de asemenea, obiectul acestui regulament. Aceste platforme joacă un rol esențial în organizarea conținutului media și pot influența expunerea anumitor subiecte sau știri, ceea ce justifică includerea lor în regulament.

Prezentat de Comisia Europeană la 16 septembrie 2022, regulamentul privind libertatea presei a fost adoptat la 26 martie 2024, după un an și jumătate de negocieri, marcând o etapă importantă în armonizarea reglementărilor privind mass-media în Uniunea Europeană și oferind un cadru ce promovează libertatea, independența și pluralitatea mass-media și combate dezinformarea și interferența nejustificată.

Principalele prevederi ale EMFA

EMFA introduce mai multe elemente noi în regimul juridic aplicabil sectorului mass-media, dintre care unele dintre cele mai importante sunt următoarele:

* Transparența proprietății în mass-media: Companiile media ar trebui să facă publică identitatea proprietarilor lor și a oricărei persoane sau entități care deține un control semnificativ asupra procesului decizional (inclusiv atât proprietarii direcți, cât și cei care dețin o participație semnificativă, cum ar fi grupurile de investitori). În plus, ar trebui furnizate informații privind sursele de venit, subliniind în mod clar dacă primește finanțare de la entități guvernamentale sau beneficiază de publicitate de stat. Pentru a asigura transparența în această privință, autoritatea națională corespunzătoare din fiecare stat membru va trebui să creeze o bază de date accesibilă publicului în care să fie publicate aceste informații.

* Protecția independenței editoriale: Sunt introduse garanții stricte pentru a se asigura că mass-media își păstrează independența în ceea ce privește deciziile editoriale, protejând jurnaliștii de interferențe externe. În acest sens, sunt prevăzute mecanisme de control și supraveghere, cum ar fi audituri interne și externe, pentru a se asigura că nu este manipulat conținutul, precum și sancțiuni pentru cei care nu respectă aceste norme.

* Măsurarea audienței: normele pentru sistemele de măsurare a audienței în toate mijloacele de comunicare în masă, atât tradiționale, cât și digitale, sunt unificate. Sistemele trebuie să fie transparente și verificabile, asigurându-se că rezultatele nu favorizează niciun mijloc sau platformă de informare.

* Reglementarea publicității de stat: Se introduce o reglementare specifică pentru a obliga guvernele și entitățile publice să se asigure că alocarea de publicitate nu este utilizată ca un mecanism de influențare a liniei editoriale a mijloacelor de informare în masă. În acest fel, deciziile privind distribuirea publicității de stat ar trebui să fie transparente și bazate pe criterii obiective.

* Protecția surselor jurnalistice: Pentru a proteja jurnalismul de investigație, sunt introduse standarde minime pentru protecția surselor jurnalistice și a comunicațiilor confidențiale.
Orice încercare de a obține informații despre o sursă sau de a intercepta comunicații trebuie să fie justificată de un motiv imperativ de interes public și autorizată de o autoritate judiciară independentă.

* Dreptul de a personaliza ofertele media: Utilizatorii au dreptul de a modifica cu ușurință setările, inclusiv setările implicite, ale oricărui dispozitiv sau interfață de utilizator care controlează sau gestionează accesul și utilizarea serviciilor media oferite de programe, pentru a personaliza oferta media în conformitate cu interesele sau preferințele lor. Producătorii, dezvoltatorii și importatorii ar trebui să se asigure că aceste dispozitive permit ca această personalizare să fie liber disponibilă, vizibilă și accesibilă în orice moment. În plus, aceștia ar trebui să se asigure că identitatea vizuală a mijloacelor de informare accesate de aceste dispozitive este clară și coerentă.

* Înființarea unui Comitet european pentru servicii mass-media: Se înființează la nivelul UE un organism consultativ independent, care reunește autoritățile naționale de reglementare și care va coordona și monitoriza aplicarea corectă a Regulamentului european privind libertatea mass-media în toate statele membre.

* Libertatea de a îmbunătăți reglementările: Statele membre pot adopta norme mai detaliate sau mai stricte în domeniile reglementate, cu condiția ca normele respective să asigure un nivel mai ridicat de protecție a pluralismului mass-media sau a independenței editoriale, să fie în conformitate cu EMFA și să respecte dreptul Uniunii.

Alte norme europene care reglementează mass-media în Uniunea Europeană

* Directiva privind serviciile mass-media audiovizuale (SMAV) coordonează reglementarea mass-media audiovizuale la nivel național. Revizuită în 2018, aceasta enumeră condițiile pe care statele membre trebuie să le garanteze pentru autoritățile lor de reglementare: independență față de autoritățile publice, imparțialitate, transparență, responsabilitate, resurse, proceduri de numire și demitere și mecanisme de recurs.

* Directiva europeană privind drepturile de autor, adoptată în 2019, reglementează proprietatea literară și artistică. Aceasta a introdus un drept conex, ce recompensează mass-media atunci când articolele lor sunt reutilizate de agregatoare de știri online, cum ar fi Google News. Normele europene în materie de concurență garantează că, în sectorul presei, ca și în alte sectoare, niciun actor nu deține monopolul. Cu toate acestea, ele nu abordează în mod direct consecințele fuziunilor asupra pluralismului și independenței mass-media și nu reglementează alocarea resurselor de stat.

* Legea privind serviciile digitale (DSA), intrată în vigoare în august 2023, obligă platformele să elimine conținutul ilegal online, inclusiv atunci când acesta provine din mass-media. Un cod de practici împotriva dezinformării încurajează platformele și rețelele sociale să colaboreze cu mass-media pentru a garanta calitatea conținutului pe care îl publică.

* Directiva europeană anti-SLAPP reprezintă un alt pas întreprins de UE în direcția protejării presei. Este vorba despre un mecanism menit să ofere garanții procesuale sporite persoanelor care se exprimă deschis în legătură cu chestiuni de interes public (în general, jurnaliști și apărători ai drepturilor omului) și care sunt vizate de proceduri judiciare vădit nefondate sau abuzive. Aceste proceduri judiciare cunoscute sub denumirea generică de acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice (Strategic Lawsuit Against Public Participation, SLAPP), reprezintă un fenomen recent, dar tot mai răspândit la nivelul Uniunii Europene.

Scopul SLAPP-urilor este acela de a hărțui, de a cenzura, de a intimida și de a reduce la tăcere persoanele care expun informații de interes public, prin diferite conduite care pot lua forma unor pretenții financiare vădit excesive cu titlu de despăgubiri sau prin împovărarea lor cu litigii numeroase și complexe, care, prin costurile presupuse de asigurare a unei apărări în instanță, le pot aduce până în punctul în care acestea ajung să renunțe la critici sau la opoziție. Directiva europeană anti-SLAPP a intrat în vigoare pe 20 mai 2024, după publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE. Statele membre au obligația să o transpună în legislația națională până la data de 7 mai 2026. AGERPRES