Modulul 1 de studiu din anul școlar 2024 – 2025 se încheie pe 25 octombrie. Din 26 octombrie, toți elevii din România intră în vacanță. Doar vacanța din februarie este diferită în funcție de județ.
Elevii iau vacanță la final de octombrie 2024. Mai exact, structura anului școlar 2024-2025 aprobată de Ministerul Educației prevede că din 26 octombrie este programată prima vacanță pentru elevi. Intră în vacanță atât elevii din școala generală, clasele I-VIII, cât și cei din liceu, clasele IX-VII.
Toți elevii vor avea vacanță o săptămână, între 26 octombrie – 3 noiembrie.
Modulul al II-lea de cursuri începe pe 4 noiembrie 2024 și se va încheia vineri, 20 decembrie 2024, când intră în vacanță. Vacanța de Crăciun ține până de Sfântul Ion.
Elevii se vor întoarce la școală luni, 8 ianuarie 2025, când va începe al treilea modul de studiu, astfel că elevii au 18 zile libere de Crăciun și Revelion.
Cursuri în anul școlar 2024-2025:
Modul 1: 9 septembrie 2024 – 25 octombrie 2024
Modul 2: 4 noiembrie 2024 – 20 decembrie 2024
Modul 3: 8 ianuarie 2025 – 7 februarie 2025, respectiv vineri, 14 februarie 2025 sau vineri, 21 februarie 2025, după caz, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București;
Modul 4: 17 februarie 2025, respectiv luni, 24 februarie 2025 sau luni, 3 martie 2025, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, după caz – 17 aprilie 2025
Modul 5: 28 aprilie 2025 – 20 iunie 2025.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Președintele interimar Ilie Bolojan a semnat marți dimineața decretul pentru desemnarea lui Cătălin Predoiu ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuțiile până la formarea noului Guvern, a informat Administrația Prezidențială.
Luni, premierul Marcel Ciolacu și-a înaintat demisia din funcția de prim-ministru. AGERPRES
La 6 mai 1990 a avut loc primul ‘Pod de flori’ peste râul Prut, în cadrul manifestărilor de deschidere a frontierelor cu Republica Sovietică Socialistă (RSS) Moldovenească. A fost o manifestare desfășurată pe malurile Prutului, ca simbol al frăției, dorinței de apropiere și istoriei comune a României și Republicii Moldova. De pe ambele maluri au fost lansate flori pe apa Prutului, ceea ce a dat numele manifestării respective. Peste un milion și două sute de mii de români s-au îmbrățișat, pe 6 mai 1990, de-a lungul celor 700 de km ai Prutului.
Sute de mii de oameni de toate vârstele și profesiile din România, cu deosebire din județele Botoșani, Iași, Vaslui și Galați, din numeroase localități din RSS Moldovenească și-au dat întâlnire, duminică, 6 mai 1990, într-un impresionant pelerinaj, organizat pe ambele maluri ale râului Prut, pe lungi distanțe la punctele de frontieră Miorcani-Pererîta; Stânca-Costești; Sculeni-Sculeni; Ungheni-Ungheni; Albița-Leușeni; Fălciu-Țiganca; Oancea-Cahul; Galați-Giurgiulești, potrivit unei relatări a Agerpres din 6 mai 1990. Acțiunea, intitulată ‘Podul de flori de la Prut’, a fost organizată de Liga culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni în colaborare cu Asociația culturală București-Chișinău și împreună cu Frontul Popular Moldova.
Cu acel prilej, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13.00 și 19.00, să treacă Prutul în RSS Moldovenească fără pașaport și viză, și de asemenea, cetățenilor din RSS Moldovenească să treacă fără viză specială în România. În acest sens, au fost create, de-a lungul frontierei de 700 km a Prutului, opt puncte de trecere, în locurile anterior menționate.
”La ora 12,00, ora oficială a Bucureștiului, devenită de duminică și ora oficială a Chișinăului, un sobor de preoți a oficiat, cu acest prilej, un Te Deum, după care clopotele tuturor bisericilor din stânga și din dreapta Prutului au răsunat, pentru prima dată, după decenii, împreună. Apoi, apele Prutului au primit din cea mai nordică așezare de pe harta României, de la Miorcani și de-a lungul întregului curs ofranda de flori, dăruită de cei prezenți într-un simbolic gest de ridicare a unei punți. Au fost lansate milioane de flori, care au format un adevărat pod plutitor multicolor, simbol al dorinței de pace, înțelegere și armonie între oameni, al deschiderii sufletești tot mai puternice, pe măsura libertății și democrației pe care cu toții le trăim. A urmat momentul trecerii pe partea stângă a Prutului, moment de vârf al acțiunii, întâlnirea între participanți, adevărată sărbătoare a cugetului și simțirii tuturor celor prezenți. S-au prezentat spectacole de muzică și jocuri populare, s-a toastat pentru rod bogat pe ogoare, pentru sănătatea oamenilor, pentru îndeplinirea idealurilor de fericire a fiecăruia”, transmitea Agerpres în ziua manifestării.
Duminică, 6 mai, un mare număr de gălățeni, cu brațele pline de flori, s-au îndreptat către stațiile anume stabilite pentru a se urca în autobuzele ce aveau să-i poarte către cele două puncte de graniță Galați-Giurgiulești și Oancea-Cahul pentru a participa la acțiunea ‘Podul de flori de la Prut’. Alții au călătorit către aceste puncte cu automobile personale, pe care le-au parcat pe mulți kilometri de-a lungul șoselei, scria, de asemenea, Agerpres, la 7 mai 1990. La ora 12,30, pe podul din punctul de frontieră Galați-Giurgiulești, locuitori de pe ambele maluri se îmbrățișează, iar apa Prutului este inundată de flori. Timp de mai multe ore, s-a cântat, s-a jucat, s-au schimbat impresii, manifestarea transformându-se într-o adevărată sărbătoare de suflet și simțire.
Publicitate
Într-un manifest semnat de mai mulți lideri de asociații politice și civice din Republica Moldova se arăta, conform https://www.basarabeni.ro: ‘Prutul a fost și va rămâne o apă care unește două maluri ale Moldovei. De când acest râu a despărțit frate de frate, sufletul înjumătățit al românului a tot umblat peste apa lui, ca Isus peste apele mării. Conștiința, credința, spiritul n-au avut hotare. Cei care au încercat să le hotărnicească s-au făcut de rușine în fața lui Dumnezeu și a lumii întregi. Noi, românii, suntem la noi acasă ‘de la Nistru pân’ la Tisa’, din vârful Carpaților până la mare. Și această casă o vrem de acum înainte cu toate ușile deschise, pentru a ne putea vedea la față cu frații de același sânge și pentru a ne întregi sufletele.’
În componența delegației oficiale a Republicii Moldova au participat la eveniment viceprim-ministrul de atunci Mihai Platon, președintele FPM, Ion Hadîrcă, Ministrul Culturii și Cultelor, Ion Ungureanu, precum și Vladimir Voronin, pe atunci ministru de Interne, ulterior președinte al Republicii Moldova timp de opt ani (din 4 aprilie 2001 până în 11 septembrie 2009).
Poetul Grigore Vieru a fost primul care a traversat atunci Prutul, pe o barcă de cauciuc. ‘Era o tensiune emoțională de nedescris. Oamenii se strigau pe nume unii pe alții și se regăseau după ani și ani. La un moment dat, de partea cealaltă a râului s-a aruncat un bărbat în apă și a început să vină spre basarabenii de dincoace. Ai mei din Pererâta stăteau încremeniți. Aveau mari emoții și nu îndrăzneau să facă nici o mișcare până s-a aruncat un pererâtean în apă. După el au pornit și ceilalți. S-au întâlnit toți la mijlocul Prutului și au încins acolo, în apă, o horă, lucru nemaivăzut și nemaiauzit nicăieri în altă parte a lumii. De aceea spun că par caraghioși astăzi cei care ironizează Podul de flori. Nu poate fi ironizată lacrima bucuriei’, avea să-și amintească poetul, într-un interviu realizat în luna mai 2008.
Tot la 6 mai 1990, o delegație de parlamentari din RSS Moldovenească, din care au făcut parte, între alții, Nicolae Costin, primarul orașului Chișinău, părintele Petru Buburuz, Vasile Nedelciu și Mihai Ghimpu, deputați ai poporului, au fost oaspeți ai municipiului Iași. Ei au vizitat Complexul cultural ‘Mihai Eminescu’ din Grădina Copou, Mitropolia Moldovei și Sucevei, Biserica Trei Ierarhi, Palatul Culturii, alte monumente istorice și de artă ieșene și au efectuat un tur al orașului.
Evenimentul de la 6 mai 1990 a fost reflectat și în artă, în filmul ‘Podul de flori‘ de Thomas Ciulei, o coproducție româno-germană între Europolis Film, Studioul de Creație Cinematografică a Ministerului Culturii și Ciulei Films Germania. Filmul a obținut în anul 2008 Marele Premiu pentru film documentar ‘Erinnerung und Zukunft’ (‘Amintire și Viitor’), precum și premiul ‘goEast’ în memoria lui Reinhard Kämpf la Festivalul de Film goEast din Germania, din aprilie 2008. Pelicula a câștigat în același an și Premiul Bibliotecilor, precum și o mențiune la ediția 2008 a Festivalului internațional de filme documentare Cinéma du Réel, desfășurat la Paris în perioada 7-18 martie 2008.
Al doilea ”Pod de Flori” s-a desfășurat la 16 iunie 1991. Atunci, conform datelor statistice ale Ministerului de Interne al Republicii Moldova, 240.000 de basarabeni au trecut Prutul în România, oaspeții fiind primiți în orașe precum Iași, Suceava, Galați. AGERPRES
„Litoralul pentru toți” 2025 a început: Cât costă o vacanță la mare în luna mai. Prețuri de extrasezon în stațiunile românești
Programul „Litoralul pentru toți” revine în forță în 2025, oferind românilor șansa de a se bucura de o vacanță la malul mării la prețuri mult reduse. Începând cu luna mai, hotelierii din mai multe stațiuni de pe litoral au pus la bătaie oferte avantajoase, cu tarife ce pornesc de la câteva sute de lei pentru un sejur complet.
Turiștii care vor să-și petreaca sejurul la mare în extrasezon, atunci cand stațiunile și plaja sunt mai puțin aglomerate, au acces la reduceri semnificative la tariful de cazare, potrivit litoralulromanesc.ro.
Aceste reduceri sunt pentru sejururile de 6 nopți.
Programul se derulează primăvara, în perioada 3 mai – 20 iunie, respectiv toamna între 1 septembrie și 15 octombrie.
Participă hoteluri de 2, 3 si 4 stele din stațiunile de pe litoralul românesc.
Publicitate
În primăvara anului 2025, sunt oferte de la 85 de lei cazare pe noapte la hotel de două stele, până la 475 de lei pe noapte, la hotel de trei stele. Unele oferte nu includ masa, însă altele au mic dejun inclus.
Sunt și variante de cazare la 101-134 de lei pe noapte, fără masă, de exemplu, în stațiunea Jupiter, la trei stele. În Costinești, prețurile variază de la 126 de lei pe noapte la 200 de lei pe noapte. În Neptun-Olimp, ofertele sunt de la 146 lei la 220 lei pe noapte.
Cei interesați au acces la cazare în stațiunile Mamaia, Eforie Sud, Eforie Nord, Saturn, Jupiter, Neptun-Olimp, Costinești, Mangalia.
Un candidat la o primărie de comună din județul Botoșani, plasat sub control judiciar de DNA, pentru luare de mită, a reușit să câștige alegerile locale. Scrutinul a fost organizat după ce primarul ales în vara anului trecut a decedat. Pe 4 mai, în mai multe administrații locale din țarǎ unde nu existau anumiți aleși locali s-au organizat alegeri locale, relatează ADEVĂRUL.
În comuna Coșula, județul Botoșani, pe 4 mai, au avut loc alegeri locale parțiale. Localnicii au fost chemați la urne pentru a-și alege primarul. Postul a rămas vacant după ce fostul primar, Mircia Acatrinei, a decedat la numai o lună după ce câștigase un nou mandat, la alegerile locale din vara lui 2024.
Viceprimarul bănuit de luare de mită
La alegerile de duminică, 4 mai 2025, cele mai multe voturi le-a obținut Neculai Șchiopul, candidatul PSD la primăria Coșula aflat în atenția DNA și sub control judiciar, bănuit de luare de mită.
Până la alegerile de pe 4 mai, Neculai Șchiopu a îndeplinit funcția de viceprimar al comunei Coșula. Tot el a asigurat și interimatul după decesul primarului Mircia Acatrinei. Pe 7 aprilie 2025, cu aproximativ o lună înaintea alegerilor locale, Neculai Șchiopu a fost săltat de DNA și dus la audieri la Suceava.
Procurorii anti-corupție îl bănuiesc de luare de mită. După audieri, a fost pusă în mișcare și acțiunea penală, iar viceprimarul de la Coșula a ajuns sub control judiciar. Conform unui comunicat al DNA, Neculai Șchiopu ar fi cerut de la un agent economic care avea un contract de lucrări publice în comuna Coșula materiale de construcție în valoare de peste 30.000 de lei, precizează ADEVĂRUL.
Publicitate
„În cauză s-a mai dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar, începând cu data de 07 aprilie 2025, pe o perioadă de 60 de zile, față de inculpatul Șchiopu Neculai, viceprimar al comunei Coșula, județul Botoșani, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.(…) La data de 01 octombrie 2024, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu privind derularea unui contract de lucrări publice în comuna Coșula, județul Botoșani, inculpatul Șchiopu Neculai, în calitatea menționată, ar fi pretins de la inculpatul B.V.M., administrator de fapt al societății comerciale care executa contractul respectiv, remiterea, pentru altul, a unor materiale de contrucții în valoare de peste 30.000 lei”, se arată în comunicatul DNA din 7 aprilie 2025.
Din viceprimar anchetat de DNA, primar cu majoritate de voturi
Culmea, cu o zi înainte de fi ridicat și dus la audieri, viceprimarul Neculai Șchiopu și-a anunțat candidatura la Primăria Coșula, fiind susținut de PSD.
Adică, din interimar să devină primar cu acte-n regulă. Nici ancheta DNA, nici acuzațiile de luare de mită și nici controlul judiciar nu l-au oprit pe viceprimar în a-și depune candidatura și a-și face campanie în toată comuna. De altfel, nici nu există vreo opreliște legală pentru a candida sau pentru a exercita funcția de primar. Și asta în condițiile în care asupra viceprimarului încă planează prezumția de nevinovăție.
Problemele cu DNA nu i-au impresionat nici pe localnicii din Coșula. Neculai Șchiopu a câștigat alegerile cu o majoritate confortabilă. Mai precis, a obținut 712 voturi, adică 64.14% din preferințele electoratului. „Prin votul dumneavoastră, mi-ați oferit onoarea de a deveni primarul comunei noastre dragi. Este o responsabilitate uriașă, pe care o voi purta cu demnitate, seriozitate și respect față de fiecare dintre dumneavoastră”, le-a transmis alegătorilor, noul primar din Coșula.