Fundația Arta a lansat recent site-ul exporomania.ro, o arhivă digitală cu 10.000 de imagini de toate felurile – fotografii, reclame, cărți poștale, ilustrate și documente care ne spun o poveste în imagini a secolului al XX-lea, relatează alba24.ro.
Noi ne-am aventurat să căutăm materiale despre dragostea doamnelor din vremea comunismului și anume despre mașinile de cusut și am dat peste unele dintre cele mai surprinzătoare și variate povești. Așa că ne-am gândit să le transformăm într-o serie de articole tip „știați că…?”.
Știați că în comunism se făcea reclamă la mașinile de cusut fabricate la Cugir?
O descoperire surprinzătoare: pe exporomania.ro, am găsit o serie foarte interesantă de reclame pentru mașinile de cusut produse la Uzinele Mecanice Cugir. Sunt mașini de cusut cu nume de fete: Ileana, Sanda, Rodica, Veronica, Camelia, adică nume comune și larg răspândite, oricine cunoaște sau are în familie pe cineva care se numește așa.
Pentru tinerii din ziua de azi, obișnuiți cu mall-uri pline de magazine și opțiuni infinite de haine, poate fi greu de imaginat cum era viața în perioada comunistă. Nu existau zeci de modele din fiecare produs din care să alegi în funcție de ce îți place și de câți bani ai. Îmbrăcatul „elegant” era o adevărată provocare, amenajatul casei la fel, așa că într-o astfel de lume o mașină de cusut era nu doar un ajutor, ci și o unealtă care îți oferea libertatea de a-ți crea propriile haine sau obiecte de uz casnic.
Dar cum arătau reclamele la aceste produse, atât de căutate într-o epocă în care era aproape imposibil să găsești haine la modă în magazine? Și ce ne spun ele despre modul în care erau promovate și despre importanța lor pentru gospodinele de atunci?
Publicitate
Reclamele ne arată o varietate de modele și de prețuri, iar personajele feminine care apar în reclame sunt și ele destul de variate: de la o fetiță la o femeie cu un văl tradițional pe cap, de la o femeie tânără la o gospodină. Informația este practică și ilustrația oferă un indiciu clar de folosință: o perdea sau o haină sau niște materiale textile.
Mașina de cusut Veronica
Mașina de cusut Veronica este descrisă ca „mașina ideală de cusut”, iar anunțul detaliază cele trei variante disponibile în magazinele statului: tip normal, tip cu picior de metal și tip mobilă.
Prețurile variau între 2.020 și 2.270 de lei, iar mașina promitea să facă totul – de la cusătură dreaptă și tivire până la broderie și încrețire.
Mașina de cusut Sanda Veronica
O altă reclamă prezintă modelul Sanda Veronica, care adăuga la funcționalitățile sale și cusături decorative, inclusiv cusături în zigzag și cu ac dublu.
Iar pentru cei care doreau un plus de confort, exista și varianta electrică, la prețul de 3.270 de lei.
Mașina de cusut Camelia
Mașina de cusut Camelia este la nivelul următor de opțiuni și preț, „realizează 6 cusături utilitare și 13 cusături cu ajutorul accesoriilor”.
Prețurile se apropie de 4500 de lei, o sumă considerabilă la vremea respectivă.
Mașina de cusut Rodica
Cu mașina de cusut Rodica trecem la categoria mașinilor de cusut electrice, iar una dintre reclame pune accentul pe consumul redus de energie electrică, „merge Ia curent de 110 W și 220 W.
Are un consum foarte redus de energie electrică = 2 bani pe oră.”
Reclama la mașina de cusut
Mașina de cusut Nicoleta are o reclamă ce se detașează din șir pentru că aduce o notă umană, personală:
„Prietena mea NICOLETA
PENTRU NOI, FEMEILE!
Cusutul la mașina electrică de cusut NICOLETA devine o reală plăcere, o pasiune chiar. NICOLETA, odată intrată în căminul nostru, se transformă într-o adevărată mini-fabrică de confecții, utilizarea ei stimulîndu-ne în mod vădit priceperea. îndemînarea. inventivitatea.”
De fapt ce poveste ne spun aceste reclame, la o jumătate de secol distanță? Într-o perioadă în care nu puteai să te îmbraci cum îți dorești din magazine, mașina de cusut era cheia către un stil personal. Realitatea epocii era că femeile confecționau perdele sau haine pentru familie, iar diversitatea de modele de mașini de cusute produse reflecta realitatea unei societăți în care oamenii trebuiau să se descurce cu puține resurse, dar cu multă creativitate. De fapt, privind în urmă, vedem cum mașina de cusut oferă acces spre modă și eleganță, spre frumos, în definitiv, într-o lume fără opțiuni.
Ce este interesant de remarcat în aceste reclame este că numele uzinei este scris cu litere aproape la fel de mari ca numele produsului.
Reclama la Ileana 67 spune: ”cusutul devine o plăcere și o pasiune” și face precizarea că este un ”produs creat de Uzina Mecanică Cugir”.
Una dintre reclamele la Ileana 67 are chiar sloganul ”O mare uzină într-o mică uzină”. Uzina Mecanică Cugir aveau o reputație solidă și era o garanție a calității produsului.
Uzina mecanică de la Cugir
Uzina mecanică de la Cugir are o istorie lungă, începută în 1804, cu destule suișuri și coborâșuri. După al doilea război mondial, pentru că cererea de arme și muniții dispare, apare nevoia de a găsi un profil de producție nou pentru a da de muncă în continuare muncitorilor. Secția de mașini de cusut este înființată în anii 50 – așa încep să fie produse primele mașini de cusut casnice, iar apoi cele industriale care au și fost apoi folosite în diferite fabrici de confecții din țară.
În perioada de dezvoltare maximă, Uzina Mecanică Cugir avea peste 20.000 de muncitori. Oamenii veneau din toată țara pentru a învăța meserie la Cugir, iar uzina a devenit un motor al dezvoltării economice din regiune. Se spune chiar despre „Cugireana” că era cel mai lung tren de navetiști din Europa, transportând zilnic muncitori către și dinspre uzină.
Dacă ești curios să vezi ce alte imagini interesante găsești în arhiva exporomania.ro, te invităm să accesezi site-ul!
În același timp, zilele viitoare vom încerca să ne uităm și peste publicitatea care se făcea la produsele fabricate în industria de la Botoșani.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Nominalizările pentru cea de-a 98-a ediție a Premiilor Oscar au fost anunțate joi, 22 ianuarie, de Academia Americană de Film. Filmul „Păcătoșii” conduce cu 16 nominalizări.
Academia Americană de Film a făcut publice joi dimineață nominalizările pentru cea de-a 98-a ediție a Premiilor Oscar. Filmul „Păcătoșii” a ocupat prima poziție, cu un record de 16 nominalizări, scrie Mediafax.
Filmul apare în categoriile majore, inclusiv cel mai bun film, cel mai bun regizor pentru Ryan Coogler și cel mai bun actor pentru Michael B. Jordan, relatează CNN Entertainment.
Foarte aproape se află filmul „O bătălie după alta”, care a strâns 13 nominalizări. Filmul intră în competiție pentru cel mai bun film, cel mai bun regizor pentru Paul Thomas Anderson și cel mai bun actor, pentru Leonardo DiCaprio.
În cursa pentru cel mai bun actor se află și Timothée Chalamet, pentru rolul din „Marty Supreme”. O eventuală victorie l-ar plasa printre cei mai tineri câștigători ai acestui premiu, după succesul lui Adrien Brody pentru „The Pianist” în anul 2003.
Gala Premiilor Oscar va avea loc pe 15 martie, iar Conan O’Brien va reveni în rolul de prezentator. Mai jos se regăsește lista completă a nominalizaților anunțați de Academie.
Publicitate
Cel mai bun film
„Bugonia”
„F1”
„Frankenstein”
„Hamnet”
„Marty Supreme”
„O bătălie după alta”
„Agentul secret”
„Valoare sentimentală”
„Păcătoșii”
„Visele din tren”
Cel mai bun regizor
Chloé Zhao, „Hamnet”
Josh Safdie, „Marty Supreme”
Paul Thomas Anderson, „O bătălie după alta”
Joachim Trier, „Valoare sentimentală”
Ryan Coogler, „Păcătoșii”
Cea mai bună actriță într-un rol principal
Jessie Buckley, „Hamnet”
Rose Byrne, „Dacă aș avea picioare, te-aș lovi cu piciorul”
Kate Hudson, „Song Sung Blue”
Renate Reinsve, „Valoare sentimentală”
Emma Stone, „Bugonia”
Cel mai bun actor într-un rol principal
Timothée Chalamet, „Marty Supreme”
Leonardo DiCaprio, „O bătălie după alta”
Ethan Hawke, „Luna albastră”
Michael B. Jordan, „Păcătoșii”
Wagner Moura, „Agentul secret”
Cea mai bună actriță într-un rol secundar
Elle Fanning, „Valoare sentimentală”
Inga Ibsdotter Lilleaas, „Valoare sentimentală”
Amy Madigan, „Arme”
Wunmi Mosaku, „Păcătoșii”
Teyana Taylor, „O bătălie după alta”
Cel mai bun actor într-un rol secundar
Benicio Del Toro, „O bătălie după alta”
Jacob Elordi, „Frankenstein”
Delroy Lindo, „Păcătoșii”
Sean Penn, „O bătălie după alta”
Stellan Skarsgard, „Valoare sentimentală”
Cel mai bun scenariu adaptat
„Bugonia”
„Frankenstein”
„Hamnet”
„O bătălie după alta”
„Trenul” „Vise”
Cel mai bun scenariu original
„Lună albastră”
„A fost doar un accident”
„Marty Supreme”
„Valoare sentimentală”
„Păcătoșii”
Cea mai bună distribuție
Nina Gold și Lucy Amos, „Hamnet”
Jennifer Venditti, „Marty Supreme”
Cassandra Kulukundis, „One Battle After Another”
Gabriel Domingues, „Agentul secret”
Francine Maisler, „Păcătoșii”
Cea mai bună melodie originală
„Dragă eu” din „Diane Warren: Relentless”
„Aurie” din „KPop Demon Hunters”
„Te-am mințit” din „Păcătoșii”
„Vise dulci de bucurie” din „Viva Verdi!”
„Vise de tren” din „Vise de tren”
Cel mai bun film internațional
„Agentul secret”
„A fost doar un accident”
„Valoare sentimentală”
„Sirât”
„Vocea lui Hind Rajab”
Cel mai bun film de animație
„Arco”
„Elio”
„Vânătorii de demoni KPop”
„Micuța Amélie sau personajul Rain”
„Zootopia 2”
Cel mai bun film documentar
„Soluția Alabamei”
„Come See Me in the Good Light”
„Cutting Through Rocks”
„Domnul Nimeni împotriva lui Putin”
„Vecinul perfect”
Cel mai bun machiaj și coafură
Mike Hill, Jordan Samuel și Cliona Furey, „Frankenstein”
Kyoko Toyokawa, Naomi Hibino și Tadashi Nishimatsu, „Kokuho”
Ken Diaz și Mike Fontaine, „Păcătoșii”
Kazu Hiro, Glen Griffin și Bjoern Rehbein, „The Smashing Machine”
Thomas Foldberg și Cathrine Sauerberg, „Sora vitregă urâtă”
Un bărbat din Botoșani a făcut un împrumut la o bancă comercială, iar banii obținuți din credit au fost transferați în contul unor escroci, care s-au dat drept procurori ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și funcționari bancari.
Potrivit reprezentanților Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Botoșani, polițiștii au fost sesizați cu privire la o faptă de înșelăciune, comisă prin mijloace de comunicare la distanță, prin intermediul cărora victima a fost indusă în eroare și determinată să contracteze un credit și apoi să transfere banii în diferite conturi.
Autorii, care au pretins că sunt lucrători DIICOT și reprezentanți ai unor sucursale bancare, au contactat bărbatul de 37 de ani și l-au convins că i-a fost furată identitatea de către o persoană necunoscută, din județul Botoșani, iar pentru a afla cine este acea persoană, trebuie să contracteze un credit de la o unitate bancară și apoi să transfere banii la un ATM de criptomonede, în diferite conturi transmise de către aceștia.
Totodată, aceștia i-au transmis că, dacă nu face acest lucru, nu va mai fi eligibilă pentru finanțări ulterioare la vreo bancă, cardul personal bancar îi va fi anulat și va trebui să suporte un prejudiciu stabilit de către autoritățile române.
În aceeași zi, victima, fiind mereu în contact cu autorii, a solicitat un credit la bancă, în valoare de peste 50.000 de lei. Bani pe care, ulterior, i-a transferat în mai multe conturi, prin intermediul unui ATM de criptomonede, din municipiul Botoșani.
‘Deși au fost desfășurate activități preventive și au fost transmise în spațiul public mesaje de informare, unele persoane continuă să cadă victime unor astfel de metode de înșelăciune’, au precizat oficialii IPJ Botoșani. AGERPRES
Un proiect de lege înregistrat recent la Senat prevede modernizarea etichetelor pentru produsele cosmetice. Se propune introducerea codurilor QR, astfel încât informațiile despre produs să poată fi citite mai ușor, scrie alba24.ro.
Potrivit expunerii de motive, se urmăreşte modernizarea cadrului juridic aplicabil informării consumatorilor în domeniul produselor cosmetic.
Se introduce în lege posibilitatea legală ca anumite informaţii obligatorii să fie puse la dispoziția consumatorului şi prin mijloace electronice, prin intermediul unui cod QR sau al unui alt identificator electronic echivalent. Acestea trebuie să fie lizibil și uşor accesibil, aplicat pe recipient sau pe ambalaj.
De ce este propusă introducerea codurilor QR
Inițiatorii amintesc că prin această modificare se reduc costurile de etichetare, creşte accesul consumatorilor la informatii lizibile şi actualizate şi se aliniază legislaţia naţională la tendinţele europene de digitalizare şi eficientizare tehnologică.
Conform legislaţiei în vigoare, toate produsele cosmetice comercializate în România trebuie să includă informațiile obligatorii în limba română. În special pentru produsele importate, este necesară aplicarea unor etichete fizice suplimentare.
Astfel sunt costuri suplimentare, informaţiile devin dificil de citit pe ambalajele mici, afectând accesul real la informație. De asemenea, aplicarea manuală generează riscuri de neconformitate şi erori de traducere, potrivit sursei citate.
Publicitate
Prin introducerea mijloacelor electronice, consumatorii beneficiază de informații clare, lizibile, adaptate tehnologic şi permanent actualizate. Operatorii economici pot reduce costurile administrative fără a afecta protecţia consumatorului.
Ce se modifică în lege
Propunerea legislativă introduce un nou articol Legea nr. 296 din 28 iunie 2004 privind Codul consumului. Prin acesta se permite furnizarea prin mijloace electronice a unor informații obligatorii (precauţii de utilizare, functia produsului, lista ingredientelor, conform art. 19 alin. (1) lit. d), f) şi g) din Regulamentul (CE) nr. 1223/2009).
Pagina web dedicată va pune Ia dispoziția consumatorului în mod integral informaţiile in limba română sau și versiuni în alte limbi. Aceasta va rămâne accesibilă pe întreaga durată a comercializării produsului şi pe o perioadă de 12 luni de la punerea pe piață a ultimei unităţi din lot.
Elementele esentiale prevăzute de Regulament rămân obligatoriu înscrise fizic pe recipient sau pe ambalaj.
Inițiatorii susțin că această practică se aliniază practicilor deja utilizate în mai multe state membre (Franţa, Italia, Spania, Germania).
Joi, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Dorohoi împreună cu polițiștii din cadrul Secțiilor de Poliție Rurală nr. 4 Dorohoi, nr. 5 Mihăileni, nr. 6 Pomârla au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor stradale, menținerea unui climat de ordine și siguranță publică, pe raza localității Dorohoi.
În cadrul activităților desfășurate, polițiștii au legitimat aproximativ 60 de persoane și au oprit pentru control, 43 de autoturisme, iar în urma neregulilor constatate au fost aplicate 24 de sancțiuni contravenționale în valoare de peste 5.000 de lei.
Dintre sancțiuni, două au fost aplicate pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 349 din 2002 privind prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun.
Publicitate
La acțiune am beneficiat și de sprijinul jandarmilor.