Fundația Arta a lansat recent site-ul exporomania.ro, o arhivă digitală cu 10.000 de imagini de toate felurile – fotografii, reclame, cărți poștale, ilustrate și documente care ne spun o poveste în imagini a secolului al XX-lea, relatează alba24.ro.
Noi ne-am aventurat să căutăm materiale despre dragostea doamnelor din vremea comunismului și anume despre mașinile de cusut și am dat peste unele dintre cele mai surprinzătoare și variate povești. Așa că ne-am gândit să le transformăm într-o serie de articole tip „știați că…?”.
Știați că în comunism se făcea reclamă la mașinile de cusut fabricate la Cugir?
O descoperire surprinzătoare: pe exporomania.ro, am găsit o serie foarte interesantă de reclame pentru mașinile de cusut produse la Uzinele Mecanice Cugir. Sunt mașini de cusut cu nume de fete: Ileana, Sanda, Rodica, Veronica, Camelia, adică nume comune și larg răspândite, oricine cunoaște sau are în familie pe cineva care se numește așa.
Pentru tinerii din ziua de azi, obișnuiți cu mall-uri pline de magazine și opțiuni infinite de haine, poate fi greu de imaginat cum era viața în perioada comunistă. Nu existau zeci de modele din fiecare produs din care să alegi în funcție de ce îți place și de câți bani ai. Îmbrăcatul „elegant” era o adevărată provocare, amenajatul casei la fel, așa că într-o astfel de lume o mașină de cusut era nu doar un ajutor, ci și o unealtă care îți oferea libertatea de a-ți crea propriile haine sau obiecte de uz casnic.
Dar cum arătau reclamele la aceste produse, atât de căutate într-o epocă în care era aproape imposibil să găsești haine la modă în magazine? Și ce ne spun ele despre modul în care erau promovate și despre importanța lor pentru gospodinele de atunci?
Publicitate
Reclamele ne arată o varietate de modele și de prețuri, iar personajele feminine care apar în reclame sunt și ele destul de variate: de la o fetiță la o femeie cu un văl tradițional pe cap, de la o femeie tânără la o gospodină. Informația este practică și ilustrația oferă un indiciu clar de folosință: o perdea sau o haină sau niște materiale textile.
Mașina de cusut Veronica
Mașina de cusut Veronica este descrisă ca „mașina ideală de cusut”, iar anunțul detaliază cele trei variante disponibile în magazinele statului: tip normal, tip cu picior de metal și tip mobilă.
Prețurile variau între 2.020 și 2.270 de lei, iar mașina promitea să facă totul – de la cusătură dreaptă și tivire până la broderie și încrețire.
Mașina de cusut Sanda Veronica
O altă reclamă prezintă modelul Sanda Veronica, care adăuga la funcționalitățile sale și cusături decorative, inclusiv cusături în zigzag și cu ac dublu.
Iar pentru cei care doreau un plus de confort, exista și varianta electrică, la prețul de 3.270 de lei.
Mașina de cusut Camelia
Mașina de cusut Camelia este la nivelul următor de opțiuni și preț, „realizează 6 cusături utilitare și 13 cusături cu ajutorul accesoriilor”.
Prețurile se apropie de 4500 de lei, o sumă considerabilă la vremea respectivă.
Mașina de cusut Rodica
Cu mașina de cusut Rodica trecem la categoria mașinilor de cusut electrice, iar una dintre reclame pune accentul pe consumul redus de energie electrică, „merge Ia curent de 110 W și 220 W.
Are un consum foarte redus de energie electrică = 2 bani pe oră.”
Reclama la mașina de cusut
Mașina de cusut Nicoleta are o reclamă ce se detașează din șir pentru că aduce o notă umană, personală:
„Prietena mea NICOLETA
PENTRU NOI, FEMEILE!
Cusutul la mașina electrică de cusut NICOLETA devine o reală plăcere, o pasiune chiar. NICOLETA, odată intrată în căminul nostru, se transformă într-o adevărată mini-fabrică de confecții, utilizarea ei stimulîndu-ne în mod vădit priceperea. îndemînarea. inventivitatea.”
De fapt ce poveste ne spun aceste reclame, la o jumătate de secol distanță? Într-o perioadă în care nu puteai să te îmbraci cum îți dorești din magazine, mașina de cusut era cheia către un stil personal. Realitatea epocii era că femeile confecționau perdele sau haine pentru familie, iar diversitatea de modele de mașini de cusute produse reflecta realitatea unei societăți în care oamenii trebuiau să se descurce cu puține resurse, dar cu multă creativitate. De fapt, privind în urmă, vedem cum mașina de cusut oferă acces spre modă și eleganță, spre frumos, în definitiv, într-o lume fără opțiuni.
Ce este interesant de remarcat în aceste reclame este că numele uzinei este scris cu litere aproape la fel de mari ca numele produsului.
Reclama la Ileana 67 spune: ”cusutul devine o plăcere și o pasiune” și face precizarea că este un ”produs creat de Uzina Mecanică Cugir”.
Una dintre reclamele la Ileana 67 are chiar sloganul ”O mare uzină într-o mică uzină”. Uzina Mecanică Cugir aveau o reputație solidă și era o garanție a calității produsului.
Uzina mecanică de la Cugir
Uzina mecanică de la Cugir are o istorie lungă, începută în 1804, cu destule suișuri și coborâșuri. După al doilea război mondial, pentru că cererea de arme și muniții dispare, apare nevoia de a găsi un profil de producție nou pentru a da de muncă în continuare muncitorilor. Secția de mașini de cusut este înființată în anii 50 – așa încep să fie produse primele mașini de cusut casnice, iar apoi cele industriale care au și fost apoi folosite în diferite fabrici de confecții din țară.
În perioada de dezvoltare maximă, Uzina Mecanică Cugir avea peste 20.000 de muncitori. Oamenii veneau din toată țara pentru a învăța meserie la Cugir, iar uzina a devenit un motor al dezvoltării economice din regiune. Se spune chiar despre „Cugireana” că era cel mai lung tren de navetiști din Europa, transportând zilnic muncitori către și dinspre uzină.
Dacă ești curios să vezi ce alte imagini interesante găsești în arhiva exporomania.ro, te invităm să accesezi site-ul!
În același timp, zilele viitoare vom încerca să ne uităm și peste publicitatea care se făcea la produsele fabricate în industria de la Botoșani.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Având în vedere temperaturile scăzute prognozate, pompierii și polițiști locali au intensificat misiunile de patrulare pentru identificarea persoanelor fără adăpost și transportul acestora la spații de cazare, după evaluarea stării de sănătate în Unitățile de Primiri Urgenţe.
Astfel de acțiuni s-au desfășurat, în această seară, în municipiile Botoșani și Dorohoi, începând cu ora 20:00, fiind găsite cinci persoane.
De asemenea, la întoarcerea din misune, echipajele SMURD vor verifica zonele cunoscute ca fiind frecventate de oamenii fără adăpost.
Publicitate
Adresăm rugămintea tuturor cetățenilor care cunosc sau întâlnesc astfel de persoane să anunțe autoritățile.
În sezonul rece, expuse pot fi și persoanele în vârstă, care locuiesc singure, motiv pentru care se recomandă să le vizitați cât mai des, să le sunați, mai ales dacă știți că au probleme de sănătate.
În zilele și nopțile geroase este recomandată evitarea deplasărilor pe distanțe lungi, expunerea în frig pentru perioade mari de timp sau extenuarea, deoarece efortul fizic la temperaturi scăzute poate cauza probleme de sănătate.
Totodată, este necesară respectarea următoarelor recomandări:
– îmbrăcați-vă gros;
– pe timpul cât stați afară, mișcați-vă permanent pentru a vă păstra căldura corporală și feriți-vă de ţurţurii care se pot forma pe clădiri;
– evitați trecerea, în mod brusc, din încăperile încălzite la temperaturile foarte scăzute din mediu;
– mâncaţi regulat şi consumaţi multe lichide, evitând excesul de cofeină sau alcool;
– protejaţi persoanele în vârstă, care au probleme de sănătate, copiii și femeile însărcinate;
– purtați încălțăminte cu tălpi groase, antiderapante, pentru a evita căderile;
– în situații de urgență, apelați numărul unic 112.
Sfântul Haralambie este prăznuit de Biserica Ortodoxă pe 10 februarie. Numele sfântului este de origine greceasă, fiind compus din cuvintele „haris” (har) si „lampos” (lumina, strălucire), drept pentru care el ar putea să însemne „strălucire a harului”. cunoscut ca izbăvitor de ciumă şi de foamete, apărător al oamenilor, animalelor și a țarinilor.
Și în județul Botoșani este o biserică care de ziua acestui sfânt îmbracă haină de sărbătoare și îl cinstește prin popas de rugăciune impresionant prin evlavie și participare. Mai precis, biserica se află în municipiul Botoșani, o mare binecuvântare pentru micuța comunitate din Parcul Tineretului, cartier mărginaș al orașului, care are ca hram principal Izvorul Tămăduirii.
Fiind hramul secundar, încă sunt mulți botoșăneni care nu știu că au șansa să se roage în casa ocrotită de sfânt chiar în orașul lor. Dacă Maica Domnului este Izvor al Tămăduirii, Sfântul Haralambie este ocrotitorul săracilor şi al bolnavilor. Nici nu se putea o asociere mai potrivită de hramuri pentru o biserică sau parohie, cum este acest lăcaș de cult, cele două sărbători îmbinând latura liturgică cu aceea social-filantropică.
Primul hram fără părintele Ionică Alupoaiei
Sărbătoarea a început încă de duminică seară, cu slujba Vecerniei cu Litie, oficiată de un sobor de preoți din municipiul Botoșani și localitățile limitrofe. Un sobor de 12 preoți, întocmai ca apostolii, a cerut în rugăciune mijlocirea Sfântului Haralambie în biserica ctitorită de părintele Ioan Alupoaiei cu bănuțul văduvei. Creștinii au participat în număr mare și anul acesta, demonstrând o evlavie deosebită față de acest sfânt însemnat cu cruce neagră în calendar, dar atât de grabnic ajutător. A onorat cu prezența părintele inspector Liviu Botezatu, unul dintre preoții care au apreciat lucrarea regretatului părinte Ioan.
Răspunsurile la strană au fost date de mai mulți cântăreți din oraș, cărora li s-a alăturat părintele Dumitru Anușcă, deosebit cunoscător al muzicii psaltice. La finalul popasului duhovnicesc, părintele Marius Ciobanu a binecuvântat prin rugăciunea Litiei, pâinea, grâul, vinul și untdelemnul, elemente folosite în cultul divin public. Părintele i-a cerut lui Dumnezeu, prin rugăciunea de binecuvântare a acestor prinoase, să le înmulţească „în sfânt locaşul acesta, în oraşul acesta, în ţara aceasta şi în toată lumea Sa”. Pâinile au fost stropite cu vin şi împărţite credincioşilor, după sfârşitul slujbei.
Publicitate
A urmat un cuvânt de învățătură al părintelui Marius Ciobanu, parohul Bisericii care poartă numele Sfântului Nectarie și al Sfântului Andrei din Botoșani.
„Pomenește, Doamne, pe părintele Ioan, fratele nostru”
Luni dimineață, în ziua de prăznuire a Sfântului Haralambie, sărbătoarea a continuat cu Utrenia și Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, săvârșită în sobor, o slujbă emoționantă și pătrunzătoare. Părintele Ioan Alupoaiei a fost pomenit de câteva ori, lăsând să cadă pe obrazul multor enoriași o umbră de tristețe. Ca și în seara care a precedat sărbătoarea, biserica a fost plină de credincioși, veniți din toate părțile orașului pentru a-l cinsti pe Sfântul Haralambie, făcătorul de minuni.La final, a urmat o slujbă de pomenire a celor adormiți, după care gospodinele din parohie și-au demonstrat talentul culinar, oferind creștinilor celor prezenți tradiționalele sărmăluțe.
Ascultarea pe care a lăsat-o părintele Ioan Alupoaiei fiilor săi duhovnicești
Pentru lumea ortodoxă Mucenicul lui Hristos, Haralambie, este mare izbăvitor în vreme de molimă, făcător de minuni și grabnic ajutător al celor care-i cer ajutorul şi citesc Acatistul şi Paraclisul său. Este considerat un sfânt taumaturg, fiind vindecător de boli şi mai ales în vremuri pandemice care afectează milioane de oameni. La ultimul hram pe care părintele Ionică l-a slujit a lăsat un cuvânt ca a ajuns acum să semene cu o poruncă. „Să puneți numele copiilor Haralambie. Noi punem nume de staruri de cinema, de fotbal, în loc să punem nume de creștini, să aibă copilul acolo numele unui sfânt, care te ocrotește, la care te rogi. Iată, Sfântul Haralambie, care împreună cu Maica Domnului pot mijloci înaintea lui Dumnezeu pentru mântuirea sufletelor noastre”, a spus părintele Ioan în ultima sa predică.
***
Sfântul Haralambie a fost şi este cinstit de creştinii ortodocşi ca un mare mărturisitor şi ocrotitor al celor aflaţi în suferinţe şi necazuri.
Pentru credinţa sa neclintită şi pentru răbdarea de care a dat dovadă în faţa chinuitorilor, creştinii l-au cinstit şi iubit mult pe Sfântul Haralambie, rugându-l să-i ajute atunci când şi ei erau în suferinţe, boli sau necazuri ale vieţii. Astfel, evlavia credincioşilor ortodocşi l-a considerat pe Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie ocrotitor de boli, de moarte năprasnică, iar pentru că sfântul fusese păstor înainte de a fi hirotonit, ţăranii îi cereau să le apere animalele domestice şi să-i ajute să aibă roadă bogată. Cu siguranţă, Sfântul i-a ajutat pe foarte mulţi în rugăciunile lor, pentru că altfel nu s-ar putea înţelege mulţimea de tradiţii populare, legate de cinstirea lui, dar şi numărul mare de biserici şi mănăstiri care i-au fost închinate. Sensibili la sfinţii care au fost păstori, românii, cu un bogat trecut pastoral, s-au simţit ataşaţi foarte mult de acest sfânt, construind sfinte locaşuri în cinstea lui şi păstrându-i sfintele moaşte ca daruri nepreţuite şi făcătoare de minuni. Astfel, aproape în toate regiunile din România există cel puţin o biserică închinată Sfântului Haralambie.
Limitele de viteză pe șoselele din România. Codul rutier stabilește care este regimul legal de viteză pe drumurile din România. Sunt prevăzute atât limitele de viteză în interiorul localităților cât și în afara acestora, în funcție de tipul autovehiculelor și tipul drumurilor, scrie alba24.ro.
Șoferii care depășesc limitele admise de viteză riscă să fie sanctionați cu amenzi între 405 și 4.050 lei și pot rămâne fără permis timp de 90 sau 120 de zile.
Limitele de viteză pe șoselele din România
Potrivit art. 49 alin. (1) din Codul Rutier, limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h. Pe anumite sectoare de drum din interiorul localităților, administratorul drumului poate stabili, pentru autovehiculele din categoriile A și B, și limite de viteză superioare, dar nu mai mult de 80 km/h.
Limitele de viteză mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul poliției rutiere.
De asemenea, pe anumite sectoare de drum, ținând seama de împrejurări și de intensitatea circulației, administratorul drumului, cu avizul poliției rutiere, poate stabili și limite de viteză inferioare, dar nu mai puțin de 10 km/h pentru tramvaie și de 30 km/h pentru toate autovehiculele.
Limitele maxime de viteză în afara localităților sunt:
pe autostrăzi – 130 km/h;
pe drumurile expres – 120 km/h;
pe drumurile naționale europene (E) – 100 km/h;
pe celelalte categorii de drumuri – 90 km/h.
Limitele de viteză pe șoselele din România: vitezele maxime admise, în funcție de tipul autovehiculelor
Potrivit Codului Rutier, vitezele maxime admise în afara localităților pentru categoriile de autovehicule prevăzute de lege sunt următoarele:
Publicitate
pentru autovehiculele din categoriile A și B:
130 km/h pe autostrăzi
120 km/h pe drumurile expres
100 km/h pe drumurile naționale europene (E)
90 km/h pe celelalte categorii de drumuri
pentru autovehiculele din categoriile C, D și D1:
110 km/h pe autostrăzi
100 km/h pe drumurile expres
90 km/h pe drumurile naționale europene (E)
80 km/h pe celelalte categorii de drumuri
pentru autovehiculele din categoriile A1, B1 și C1:
90 km/h pe autostrăzi,
85 km/h pe drumuri expres,
80 km/h pe drumurile naționale europene (E)
70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri
pentru tractoarele agricole sau forestiere și mopede:
45 km/h
Sistemul de amenzi rutiere, structurat pe cinci clase de sancțiuni
Potrivit Codului Rutier, există cinci clase de sancțiuni. Primele patru dintre acestea sunt aplicabile persoanelor fizice, în timp ce cea de-a cincea este aplicabilă exclusiv persoanelor juridice.
Clasele de sancțiuni sunt următoarele:
clasa I – 2 sau 3 puncte-amendă;
se aplică și conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 2 puncte de penalizare
clasa a II-a – 4 sau 5 puncte-amendă;
se aplică și conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 3 puncte de penalizare
clasa a III-a – de la 6 la 8 puncte-amendă;
se aplică și conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 4 puncte de penalizare
clasa a IV-a – de la 9 la 20 puncte-amendă;
se aplică și conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 6 puncte de penalizare
clasa a V-a – de la 21 la 100 puncte-amendă.
Care sunt amenzile pentru depășirea limitei de viteză
Potrivit legislației, amenzile pentru depășirea limitei de viteză sunt următoarele:
depășirea cu 10 până la 20 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus
2 – 3 puncte de amendă (405 lei și 607,5 lei amendă) + 2 puncte de penalizare
depășirea cu 21 până la 30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus
4 – 5 puncte de amendă (810 lei și 1.012,5 lei amendă) + 3 puncte de penalizare
depășirea cu 31 până la 40 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus
6 – 8 puncte de amendă (1.215 lei și 1.620 lei amendă) + 4 puncte de penalizare
depășirea cu 41 până la 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus
9 – 20 puncte de amendă (1.822,5 lei și 4.050 lei amendă) + 6 puncte de penalizare
depășirea limitei de viteză cu peste 50 km/h
9 – 20 de puncte de amendă (1.822,5 lei și 4.050 lei amendă) + suspendarea permisului de conducere pentru 90 de zile
depășirea limitei de viteză cu peste 70 km/h
9 – 20 de puncte de amendă (1.822,5 lei și 4.050 lei amendă) + suspendarea permisului de conducere pentru 120 de zile
Ambasadorii juniori din cadrul Proiectului ,,Școala Ambasador al Parlamentului European’’ de la Liceul ,,Demostene Botez’’ Trușești împreună cu ambasadorii juniori de la Liceul cu Program Sportiv Botoșani au participat la Proiectul EUROSCOLA- eveniment organizat de Parlamentul European de la Strasbourg.
Programul EUROSCOLA de la STRASBOURG adună elevii cu vârste de cel puțin 14 ani din toate cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene, din țările candidate și din fostele țări membre pentru a dezbate, a apăra un punct de vedere, a negocia, a depune emendamente ,a vota și, în ce le din urmă, a adopta rezoluții privind problemele europene reale. Elevii se pot familiariza astfel cu modul în care funcționează instituțiile europene, pot discuta despre democrație, drepturile fundamentale sau valorile europene și își pot exprima opinii perso
nale cu privire la deciziile luate la nivelul Uniunii Europene. Programul zilei EUROSCOLA combină participarea în persoană , direct din Hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg, cu participarea online prin trasnsmitere în direct și pe platformele interactive online. Programul EUROSCOLA a inclus deschiderea oficială a evenimentului de către Președintele Parlamentului, o sesiune de întrebări și răspunsuri cu unul dintre vicepreședinți și un ,, laborator al inovării’’ care le permite elevilor să își împărtășească ideile unui expert din Parlamentul European din domeniul de care ține tema sesiunii. La deschiderea evenimentului, elevii au ascultat mesajul video transmis de Președintele Parlamentului European Roberta METSOLA. În cadrul acestei activități care a avut loc în data de 07.02.2025, elevii au avut ocazia să asiste la prezentări, să pună întrebări Vicepreședintelui Parlamentului European , domnul Nicolae ȘTEFĂNUȚĂ (The Greens/EFA, RO), să participe la un laborator de inovație pe tema combaterii sărăciei și a excluziunii sociale – ,, Towards a strong social europe: The eu’s ambition to end poverty and social exclusion’’- interviu cu Danai Papadopoulou, Secretariat of the Committee on Employment and Social Affairs of the European Parliament, Hemicycle și să simuleze pentru o zi activitatea unui europarlamentar. Coordonator EPAS , Prof. Cristina GRĂDINARU-VANCIU Liceul ,,Demostene Botez’’ Trușești.