Connect with us
Publicitate

Actualitate

Vă mai aduceți aminte? Mașinile de cusut din comunism: Ileana, Sanda, Rodica și Veronica. Cum arătau reclamele acelor vremuri

Publicat

Publicitate

Fundația Arta a lansat recent site-ul exporomania.ro, o arhivă digitală cu 10.000 de imagini de toate felurile – fotografii, reclame, cărți poștale, ilustrate și documente care ne spun o poveste în imagini a secolului al XX-lea, relatează alba24.ro.

Noi ne-am aventurat să căutăm materiale despre dragostea doamnelor din vremea comunismului și anume despre mașinile de cusut și am dat peste unele dintre cele mai surprinzătoare și variate povești. Așa că ne-am gândit să le transformăm într-o serie de articole tip „știați că…?”.

Știați că în comunism se făcea reclamă la mașinile de cusut fabricate la Cugir?

O descoperire surprinzătoare: pe exporomania.ro, am găsit o serie foarte interesantă de reclame pentru mașinile de cusut produse la Uzinele Mecanice Cugir. Sunt mașini de cusut cu nume de fete: Ileana, Sanda, Rodica, Veronica, Camelia, adică nume comune și larg răspândite, oricine cunoaște sau are în familie pe cineva care se numește așa.

Pentru tinerii din ziua de azi, obișnuiți cu mall-uri pline de magazine și opțiuni infinite de haine, poate fi greu de imaginat cum era viața în perioada comunistă. Nu existau zeci de modele din fiecare produs din care să alegi în funcție de ce îți place și de câți bani ai. Îmbrăcatul „elegant” era o adevărată provocare, amenajatul casei la fel, așa că într-o astfel de lume o mașină de cusut era nu doar un ajutor, ci și o unealtă care îți oferea libertatea de a-ți crea propriile haine sau obiecte de uz casnic.

Dar cum arătau reclamele la aceste produse, atât de căutate într-o epocă în care era aproape imposibil să găsești haine la modă în magazine? Și ce ne spun ele despre modul în care erau promovate și despre importanța lor pentru gospodinele de atunci?

Publicitate

Reclamele ne arată o varietate de modele și de prețuri, iar personajele feminine care apar în reclame sunt și ele destul de variate: de la o fetiță la o femeie cu un văl tradițional pe cap, de la o femeie tânără la o gospodină. Informația este practică și ilustrația oferă un indiciu clar de folosință: o perdea sau o haină sau niște materiale textile.

Mașina de cusut Veronica

Mașina de cusut Veronica este descrisă ca „mașina ideală de cusut”, iar anunțul detaliază cele trei variante disponibile în magazinele statului: tip normal, tip cu picior de metal și tip mobilă.

Prețurile variau între 2.020 și 2.270 de lei, iar mașina promitea să facă totul – de la cusătură dreaptă și tivire până la broderie și încrețire.

Publicitate

Mașina de cusut Sanda Veronica

O altă reclamă prezintă modelul Sanda Veronica, care adăuga la funcționalitățile sale și cusături decorative, inclusiv cusături în zigzag și cu ac dublu.

Iar pentru cei care doreau un plus de confort, exista și varianta electrică, la prețul de 3.270 de lei.

Mașina de cusut Camelia

Mașina de cusut Camelia este la nivelul următor de opțiuni și preț, „realizează 6 cusături utilitare și 13 cusături cu ajutorul accesoriilor”.

Prețurile se apropie de 4500 de lei, o sumă considerabilă la vremea respectivă.

Mașina de cusut Rodica

Cu mașina de cusut Rodica trecem la categoria mașinilor de cusut electrice, iar una dintre reclame pune accentul pe consumul redus de energie electrică, „merge Ia curent de 110 W și 220 W.

Are un consum foarte redus de energie electrică = 2 bani pe oră.”

Reclama la mașina de cusut

Mașina de cusut Nicoleta are o reclamă ce se detașează din șir pentru că aduce o notă umană, personală:

„Prietena mea NICOLETA

PENTRU NOI, FEMEILE!

Cusutul la mașina electrică de cusut NICOLETA devine o reală plăcere, o pasiune chiar. NICOLETA, odată intrată în căminul nostru, se transformă într-o adevărată mini-fabrică de confecții, utilizarea ei stimulîndu-ne în mod vădit priceperea. îndemînarea. inventivitatea.”

De fapt ce poveste ne spun aceste reclame, la o jumătate de secol distanță? Într-o perioadă în care nu puteai să te îmbraci cum îți dorești din magazine, mașina de cusut era cheia către un stil personal. Realitatea epocii era că femeile confecționau perdele sau haine pentru familie, iar diversitatea de modele de mașini de cusute produse reflecta realitatea unei societăți în care oamenii trebuiau să se descurce cu puține resurse, dar cu multă creativitate. De fapt, privind în urmă, vedem cum mașina de cusut oferă acces spre modă și eleganță, spre frumos, în definitiv, într-o lume fără opțiuni.

Ce este interesant de remarcat în aceste reclame este că numele uzinei este scris cu litere aproape la fel de mari ca numele produsului.

Reclama la Ileana 67 spune: ”cusutul devine o plăcere și o pasiune” și face precizarea că este un ”produs creat de Uzina Mecanică Cugir”.

Una dintre reclamele la Ileana 67 are chiar sloganul ”O mare uzină într-o mică uzină”. Uzina Mecanică Cugir aveau o reputație solidă și era o garanție a calității produsului.

Uzina mecanică de la Cugir

Uzina mecanică de la Cugir are o istorie lungă, începută în 1804, cu destule suișuri și coborâșuri. După al doilea război mondial, pentru că cererea de arme și muniții dispare, apare nevoia de a găsi un profil de producție nou pentru a da de muncă în continuare muncitorilor. Secția de mașini de cusut este înființată în anii 50 – așa încep să fie produse primele mașini de cusut casnice, iar apoi cele industriale care au și fost apoi folosite în diferite fabrici de confecții din țară.

În perioada de dezvoltare maximă, Uzina Mecanică Cugir avea peste 20.000 de muncitori. Oamenii veneau din toată țara pentru a învăța meserie la Cugir, iar uzina a devenit un motor al dezvoltării economice din regiune. Se spune chiar despre „Cugireana” că era cel mai lung tren de navetiști din Europa, transportând zilnic muncitori către și dinspre uzină.

Dacă ești curios să vezi ce alte imagini interesante găsești în arhiva exporomania.ro, te invităm să accesezi site-ul!

În același timp, zilele viitoare vom încerca să ne uităm și peste publicitatea care se făcea la produsele fabricate în industria de la Botoșani.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

FOTO: Cei mai frumoși dintre „bobocii” Liceului Tehnologic Ștefan cel Mare și Sfânt, Vorona

Publicat

Publicitate

La Liceul Tehnologic Ștefan cel Mare și Sfânt, Vorona, Balul Bobocilor a devenit o tradiție mult așteptată de toți elevii, care se organizează, de obicei, în prejma vacanței de toamnă. An de an, evenimentul adună laolaltă bobocii claselor de liceu, cadrele didactice, administrația școlii, părinții și prietenii.

În acest an, elevii și-au demonstrat talentul prin diverse numere artistice, momentele fiind sustinute de Anastasia Ailoaie, Oana Petrescu, Adina Amaricai fiecare

Bucurie, zâmbete, elegant ăsi magie sunt cuvintele care descriu Balul Bobocilor de la Liceul Tehnologic Ștefan cel Mare și Sfânt, Vorona. Cele nouă perechi înscrise în concurs au adus la viață personaje binecunoscute din lumea Disney. Momentele artistice pregatite de concurenti impreuna cu cele ale invitatilor au oferit publicului un spectacol magic. Cei responsabili de succesul ediției din acest an este  clasa a 12 a A, elevii din ultimul an primind aprecieri la superlativ de la cadrele didactice.

Perechile au fost:
1.Dascălu Sebastian si Bazic Ana Maria- Aladdin si Jasmine
2.Onofrei David si Morosanu Magdalena- Printul si Cenusareasa
3.Lupu Alin si Porusniuc Crina- Printul Eric si Ariel
4.Gamaneata Denis si Neacsu Andreea – TinkerBell si Peter Pan
5.Ciobanu Iulian si Miron Andreea- Flynn Rider si Rapunzel
6.Irimia Ionut si Bruma Angela – Ken si Barbie
7.Irimia Stefan si Lupu Alexandra- Bestia si Belle
8.Abalasei Robert si Tîmpescu Andreea- Philip si Aurora
9.Guzu Robert si Andronache Claudia- Printul si Snow White

După aprecierea juriului, premiile au fost acordate astfel:

Miss Boboc- Morosanu
Magdalena
Mister Boboc-Abalasei Robert
Miss Popularitate- Andronache Claudia
Mister Popularitate- Lupu Alin
Locul 2- Timpescu Andreea și Onofrei David.
Locul 3- Neacsu Andreea și Gamaneata Denis.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Dacă plecați la drum: Accesul în spațiile de servicii de pe Autostrada A1 se închide temporar

Publicat

Publicitate

Se închide temporar accesul în spațiile de servicii de pe Autostrada A1 la km 316, km 389 si km 428, au anunțat luni reprezentanții CNAIR.

Instituția a informat participanții la trafic asupra măsurii de închidere temporară a accesului în Spațiile de Servicii de la  km 316, km 389 si km 428 de pe Autostrada A1, după cum urmează:

  • Pe sensul de deplasare Timișoara – Sibiu (calea 2) accesul în Spațiul de Servicii de la km 316+360 (Pianu) va fi închis în data de 28.10.2024 (luni), în intervalul orar 08:00 – 19:00;
  • Pe sensul de deplasare Sibiu – Timișoara – (calea 1) accesul în Spațiul de Servicii de la km 389+710 (Ilia) va fi închis în data de 29.10.2024 (marți), în intervalul orar 08:00 – 19:00;
  • Pe sensul de deplasare Timișoara – Sibiu – (calea 2) accesul in Spațiul de Servicii de la km 389+710 (Ilia) va fi închis în data de 30.10.2024 (miercuri), în intervalul orar 08:00 – 19:00;
  • Pe sensul de deplasare Sibiu – Timișoara – (calea 1) accesul in Spațiul de Servicii de la km 428+310 (Faget) va fi închis în data de 31.10.2024 (joi), în intervalul orar 08:00 – 19:00;
  • Pe sensul de deplasare Timișoara – Sibiu – (calea 2) accesul in Spațiul de Servicii de la km 428+310 (Faget) va fi închis în data de 01.11.2024 (vineri), în intervalul orar 08:00 – 19:00.

”Precizăm că măsura de închidere a accesului în spațiile de servicii de km 316, km 389 si km 428, de pe Autostrada A1, va fi instituită pentru a permite executarea lucrărilor de refacere a stratului de uzură pe benzile de accelerare și decelerare” au transmis reprezentanții CNAIR.

FOTO: alba24.ro

Citeste mai mult

Eveniment

Dan Șlincu: „PSD la guvernare este garanția creșterii veniturilor pentru toate categoriile de populație”

Publicat

Publicitate

PSD la guvernare este garanția creșterii veniturilor pentru cei care muncesc sau au muncit o viață. Emiterea Hotărârii de Guvern prin care se aprobă creșterea salariului minim la 4.050 de lei, de la 1 ianuarie 2025, reprezintă o creștere cu peste 75% a acestui nivel minim de salarizare, comparativ cu finalul anului 2021, când a intrat PSD la guvernare. Este cea mai mare creștere a veniturilor cetățenilor, din istoria recentă a României. Prim-ministrul Marcel Ciolacu și-a respectat astfel promisiunea din programul de guvernare, de a duce salariul mediu net la peste 1.000 de euro și pensia medie la peste 500 de euro”, a declarat Dan Șlincu.

De la 1 ianuarie 2025, salariul minim brut garantat în plată va crește de la 3.700 de lei, în prezent, la 4.050 de lei și se menține scutirea de taxe pentru valoarea de 300 de lei din salariul minim. PSD asigură astfel o creștere de peste 75% a salariului minim în România, de la 2.300 de lei cât era în urmă cu trei ani, când a intrat la guvernare, ceea ce este cu mult peste rata inflației și înseamnă o creșterea reală a puterii de cumpărare.

„Când PSD a intrat la guvernare, la finalul anului 2021, a modificat poziția României în favoarea implementării salariului minim european. Iată de ce este important ca PSD să facă parte din următorul guvern”, a subliniat deputatul PSD Botoșani.

În proiectul pentru România al lui Marcel Ciolacu este detaliată fiecare etapă în care PSD va crește salariile în următorii 5 ani: salariul mediu net va fi de 1.500 euro/lună, salariul minim net va ajunge la 750 euro/lună, pensia medie va fi 810 euro/lună. Planul economic al PSD urmărește consolidarea clasei de mijloc, peste 1,5 milioane de contracte de muncă să ajungă la o valoare de peste 1.500 euro net/lună. În același timp prevede o reducere a taxelor și impozitelor cu până la 5 puncte procentuale pentru salariile mai mici de 5.700 de lei.

Cu Marcel Ciolacu președinte, România are cu adevărat oportunitatea ca, până la finalul anului 2029, să ajungă cu puterea de cumpărare a românilor la media Uniunii Europene. Până la finalul anului 2029 putem ajunge cu salariul mediu brut la 2.600 de euro pe lună și la un salariu minim brut de 1.300 de euro pe lună, prin mecanismul salariului minim european, program susținut și introdus de guvernul condus de premierul Ciolacu. O economie performantă se bazează pe investiții și inovare. Investiții mari înseamnă locuri de muncă mai multe și mai bine plătite. Acesta este planul lui Marcel Cioalcu și al PSD pentru următorii 5 ani”, a transmis Dan Șlincu.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

„Aurul” pădurilor, recoltat în cantități din ce în ce mai mici. Prețul oferit culegătorilor este prea puțin motivant

Publicat

Publicitate

Măceșele, fructele-minune pentru sănătate și frumusețe, rămân produsul bio de bază livrat de pădurari la export, însă cantitățile tind să scadă de la un an la altul. Seceta a diminuat recolta, iar culegătorii sunt și ei din ce în ce mai puțini, scrie Adevărul.

Fructele de pădure și plantele medicinale rămân în continuare produse importante pe care administratorul pădurilor de stat, Regia Națională a Pădurilor Romsilva, le livrează achizitorilor interesați de cantitățile licitate anual. Romsilva se bazează pe culegători, iar aceștia, cel puțin în anumite zone ale țării, sunt din ce în ce mai puțini. Prețul oferit li se pare mic, iar pădurarii au ajuns să se bazeze în special pe vârstnici, adică aceiași vechi colaboratori, pe care îi lasă de la un an la altul puterile.

„Sunt în general cei bătrâni care făceau și înainte treaba aceasta, pentru că cei tineri au alte treburi. Este o activitate care, probabil, în anii care urmează se va stinge. Încă mai avem, la nivelul județului, sute de culegători”, spune George Vâle, purtătorul de cuvânt al Direcției Silvice Olt.

În acest an cantitatea de măceșe care pleacă din Olt către achizitori va fi mai mică decât în anii trecuți. Scăderea vine pe de o parte din faptul că seceta a împiedicat fructele să se dezvolte, iar pe de alta din scăderea interesului culegătorilor pentru această activitate. Pentru fiecare kilogram de fructe predate se plătesc 3 lei, o sumă care nu mai motivează aproape pe nimeni.

„Fructificația a fost bună, numai că, neavând apă, ele nu s-au dezvoltat. Nici nu s-au copt la timp, s-au copt mai târziu. (…) Și cantitatea este mai mică. Noi anul trecut am livrat 100 de tone și anul acesta avem contract pe 80 tone, dar nu știu dacă o să reușim să le facem chiar pe toate”, a mai precizat Vâle.

Măceșele, care sunt produse bio, din flora spontană, ajung în cele din urmă la export. Tot din Olt au mai plecat și 8,1 tone de plante medicinale în stare uscată, și acestea deosebit de căutate, iar în acest an producția a fost bună. Prețul cel mai bun se oferă pentru floare de tei, spune George Vâle. S-au mai cules: păducel – floare și frunze, urzică, coada șoricelului, sunătoare și soc. Cu banii obținuți – pentru plantele medicinale prețul este de câțiva zeci de lei/kg – Direcția Silvică plătește salariile pădurarilor. Cantitățile colectate sunt însă în scădere drastică, dacă ar fi să comparăm cifrele cu cele de acum 10-20 de ani, mai spune reprezentantul Direcției Silvice Olt. Dacă acum se colectează 80-100 tone de măceșe pe an, cu 20 de ani în urmă cantitățile erau de trei-patru ori mai mari.

Publicitate

Direcția Silvică Olt administrează în prezent, prin șase ocoale silvice, 21 districte și 120 cantoane, o suprafață de 46.064 ha proprietate publică a statului.

Fructele de pădure, cea mai importantă marfă dintre produsele nelemnoase
Regia Națională a Pădurilor Romsilva oferă anual spre vânzare peste 3.000 tone de fructe de pădure, principalele specii fiind: afinele, zmeura, murele, cătina, măceșele, porumbele, fructele de păducel. Fructele de pădure se valorifică atât pe piața externă cât și pe cea internă, în cantitate mare în stare congelată sau refrigerate, în diverse ambalaje (butoaie de plastic, saci plastifiați, cutii de carton etc.) în funcție de solicitările beneficiarilor.

Citește și: Terapie cu fructe de toamnă. Moșmoanele, coarnele, măceșele, printre cele mai căutate
Conform informațiilor de pe site-ul Romsilva, cele mai apreciate și solicitate fructe de pădure din flora spontană a României sunt afinele, zmeura și murele. Vânzarea se face în urma licitațiilor organizate la sediile direcțiilor silvice, de regulă în perioada iunie-septembrie.

Publicitate

Mai multe informații pe Adevărul

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending