Connect with us

Eveniment

Vă mai aduceți aminte de marile defilări de 23 August? De ce s-a sărbătorit Ziua României la această dată

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

Mulți dintre botoșănenii ajunși astăzi la vârsta maturității își amintesc de marile defilări care aveau loc la Botoșani și în toată România cu ocazia zilei de 23 august, care a fost zeci de ani Ziua Naţională a României, dar puțini știu cât de controversată este această dată.

Practic, se împlinesc astăzi 78 de ani de la unul dintre cele mai controversate evenimente din istoria României. Timp de 40 de ani, până la prăbuşirea regimului comunist, pe 23 august s-a sărbătorit Ziua Naţională a României.

În urmă cu 78 de ani, la 23 august 1944, România ieşea din alianţa cu Puterile Axei (Germania, Italia şi Japonia), declara încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaţilor (Franţa, Imperiul Rus, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii) şi declara război Germaniei naziste şi Ungariei horthyste.

Cu câteva zile înainte de declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, la 23 august 1939, era încheiat, la Moscova, Tratatul de neagresiune germano-sovietic („Pactul Molotov-Ribbentrop”), al cărui protocol adiţional secret cuprindea consimţământul Germaniei la anexarea Basarabiei de către URSS (art. 3), notează volumul „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Un an mai târziu, la 26 iunie 1940, ministrului României în Uniunea Sovietică, Gheorghe Davidescu, îi era înmânată nota ultimativă a guvernului sovietic, de către ministrul sovietic de externe, Veaceslav Mihailovici Molotov, prin care se cerea cedarea imediată a Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, conform unei hărţi anexate. A doua notă ultimativă a guvernului sovietic a fost prezentată în noaptea de 27/28 iunie, şi cerea guvernului român evacuarea în decurs de patru zile a teritoriilor respective, începând din 28 iunie 1940, orele 14.00. Aflat sub presiunea notelor ultimative şi în contextul izolării totale a ţării, guvernul român a răspuns la termenul fixat că „pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forţă şi deschiderea ostilităţilor în această parte a Europei, se vede silit să primească condiţiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic„, consemnează aceeaşi lucrare.

Armata şi administraţia română s-au retras din Basarabia şi nordul Bucovinei, însă trupele sovietice au ocupat şi ţinutul Herţa, parte a vechiului Regat. Teritoriul ocupat de sovietici avea o suprafaţă de 50.762 kmp şi avea o populaţie de 3.776.000 locuitori. Pierderea Basarabiei şi a nordului Bucovinei a determinat o schimbare esenţială în orientarea politicii externe a României. În urma capitulării Franţei în faţa Germaniei naziste la 22 iunie 1940, guvernul român a renunţat, la 1 iulie, în plină expansiune sovietică asupra teritoriului românesc, la garanţiile anglo-franceze din aprilie 1939.

Publicitate

Rapturile teritoriale au continuat prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, când Ungaria horthystă a ocupat 43.492 km pătraţi, respectiv nord-estul Transilvaniei, cu o populaţie de 2.667.000 locuitori. Prin tratatul din 7 septembrie 1940, de la Craiova, Bulgaria a încorporat judeţele Durostor şi Caliacra, cu o suprafaţă totală de 6.921 km pătraţi şi aproximativ 410.000 locuitori.

Intrarea în război

La 22 iunie 1941, România a intrat în război, alături de Germania, împotriva URSS, în vederea reîntregirii teritoriului său. Mareşalul Ion Antonescu a ordonat armatei să treacă Prutul şi să elibereze Basarabia şi Nordul Bucovinei. Un comunicat militar oficial din 25 iulie 1941, arăta: „Lupta pentru dezrobirea brazdei româneşti de la răsărit s-a terminat. Din Carpaţi până la Mare suntem din nou stăpâni pe hotarele străbune”. La acţiunile pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord (până la 31 iulie 1941), au participat 473.103 militari români, pierderile ridicându-se la 24.396 militari morţi, răniţi, bolnavi, dispăruţi. După eliberarea teritoriilor româneşti, armata a primit ordin să-şi continue înaintarea dincolo de Nistru.

Preocupările oamenilor politici români, în ceea ce priveşte scoaterea ţării din război, au crescut în intensitate către sfârşitul anului 1943, printr-o serie de tratative duse la Ankara, între septembrie 1943-martie 1944, dar şi la Cairo (martie-iunie 1944) şi Stockholm (noiembrie 1943-iunie 1944). În aprilie 1944, guvernul sovietic transmitea condiţiile „minimale” de armistiţiu: frontiera din 1940, despăgubiri de război, revenirea Transilvaniei sau a „celei mai mari părţi a ei” la România. Guvernul român a respins condiţiile de armistiţiu la 15 mai.

Întoarcerea armelor

În contextul declanşării, la 20 august 1944, a ofensivei pe direcţia Iaşi-Chişinău, trupele sovietice au făcut o puternică spărtură în frontul germano-român din Moldova. Se demonstra, astfel, că ţara noastră se afla la capătul rezistenţei, situaţia de pe front agravându-se continuu. La 23 august, generalul Hans Friessner, comandantul Grupului de armate german „Ucraina de Sud”, a solicitat generalului Heinz Guderian, şeful Marelui Stat Major al forţelor terestre, asigurarea acoperirii aeriene pentru a menţine linia Focşani-Brăila. Demersul nu a avut succes. În dimineaţa aceleiaşi zile, politicianul Gheorghe Brătianu a făcut un nou demers pe lângă mareşalul Antonescu, în vederea încheierii neîntârziate a armistiţiului.

La orele amiezii, mareşalul Ion Antonescu a fost în audienţă la regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), declarând că este dispus să semneze armistiţiul, după stabilizarea frontului şi obţinerea acordului lui Hitler. În aceste condiţii, regele Mihai I l-a destituit din funcţia de conducător al statului şi a ordonat arestarea acestuia.

La orele 20.20, prin Proclamaţia către ţară, difuzată de posturile de radio, regele Mihai anunţa „ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite”. În acelaşi timp, s-a anunţat formarea unui guvern de uniune naţională care a fost însărcinat cu încheierea păcii cu Naţiunile Unite: „din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite”, conform volumului „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul IV, Mihai I” (Editura Enciclopedică, 2004).

Totodată, noul şef al Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, împuternicit de rege cu comanda supremă a armatei române, a transmis directiva operativă cu nr. 1: „Armata română încetează lupta alături de trupele germane, în scopul de a obţine pacea de la Naţiunile Unite şi de a reîncepe lupta alături de forţele armate ale acestora pentru eliberarea Ardealului de nord”, notează acelaşi volum.

În noaptea care a urmat, s-a creat o stare de panică şi confuzie generală, dat fiind faptul că România se afla în stare de război atât cu Germania, cât şi cu Uniunea Sovietică. În aceste condiţii, Armata Roşie a dezarmat şi capturat peste 6.000 de ofiţeri, 6.000 de subofiţeri şi mai mult de 150.000 de soldaţi de trupă. Totodată, linia fortificată Focşani-Nămăloasa-Brăila a fost trecută fără nicio rezistenţă de trupele sovietice, care în câteva zile au ajuns la graniţele cu Bulgaria şi Iugoslavia. Pe de altă parte, aviaţia germană a bombardat Capitala în zilele de 24-26 august, provocând numeroase distrugeri şi pierderi de vieţi omeneşti.

De ce s-a sărbătorit Ziua României în 23 august

Convenţia de armistiţiu semnată la 12 septembrie 1944, la Moscova, declara România o ţară înfrântă în război, consacra anexiunile sovietice din 28 iunie 1940 şi impunea plata unor despăgubiri de război către URSS, în valoare de 300 de milioane de dolari, ce urmau a fi achitate în decurs de şase ani în produse petrolifere, lemnoase etc. A fost declarat nul Arbitrajul de la Viena, „Transilvania sau cea mai mare parte a ei” revenind României; armata română urma să participe cu 12 divizii alături de cea sovietică la eliberarea Transilvaniei. Aplicarea armistiţiului a fost supravegheată de Comisia Aliată de Control, în care participarea sovietică era hotărâtoare, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003). În fapt, această Convenţie de armistiţiu consemna ocuparea României de către Armata Roşie şi impunerea unui regim de tip bolşevic.

Cu ajutorul principalului său instrument politic – Partidul Comunist, controlul sovietic s-a impus în toate sectoarele vieţii politice, economice şi culturale. În acest context, actul de la 23 august 1944, prezentat iniţial ca o lovitură de stat, a devenit momentul „eliberării României de către glorioasa Armată Sovietică”, fiind elogiat în permanenţă de Partidul Comunist Român ca „insurecţie armată”, „insurecţie armată antifascistă şi antiimperialistă”, „insurecţie naţională antifascistă şi antimperialistă”, „revoluţie de eliberare socială şi naţională antifascistă şi antimperialistă”, notează „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul IV, Mihai I” (Editura Enciclopedică, 2004). Începând cu anul 1948 şi până la 23 august 1989, ziua de 23 august a fost sărbătorită drept Ziua Naţională a României.

La 25 octombrie 1944, prin eliberarea oraşelor Carei şi Satu Mare, s-a încheiat eliberarea întregului teritoriu transilvan anexat de Ungaria în urma Dictatului de la Viena. La 9 martie 1945 avea loc restabilirea administraţiei româneşti în această regiune.

Participarea României la războiul auntifascist a continuat până la 12 mai 1945, perioadă în care ostaşii români, în cooperare cu armata sovietică, au luptat pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei.

Pe frontul de răsărit, armata română a suferit pierderi de 624.740 de militari, din care 71.585 morţi, 243.622 răniţi şi bolnavi, 309.533 dispăruţi.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Agerpres

Sursa foto: Dan Lungu Facebook

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Economie

Vești mai bune pentru românii cu credite ipotecare. A scăzut valoarea IRCC. Cum sunt influențate ratele la bănci

Publicat

acum 10 ore

luni, 31.03.2025

de

Publicitate

Vești mai bune pentru românii cu credite ipotecare. Valoarea Indicelui de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) scade ușor, de la 5,66% la 5,55%. Aceasta va afecta, în principal, ratele celor care au credite ipotecare cu dobândă variabilă, în special cei care au accesat programul „Noua Casă”, potrivit Băncii Naționale a României (BNR), informează alba24.ro.

BNR a publicat luni noul indice IRCC pentru perioada 1 aprilie – 30 iunie 2025. Astfel, valoarea indicelui scade ușor, de la 5,66% la 5,55%, ceea ce va afecta, în principal, ratele celor care au credite ipotecare cu dobândă variabilă, în special cei care au accesat programul „Noua Casă”, notează Mediafax.

A scăzut valoarea IRCC. Cum sunt influențate ratele la bănci
Într-un calcul standard, pentru un credit ipotecar de 50.000 de euro (echivalent lei), rata lunară va scădea de la 1.792 de lei, cât este în prezent cu IRCC de 5,66%, la 1.773 de lei, de la 1 aprilie, odată cu aplicarea noii valori a indicelui de 5,55%.

Astfel, scăderea ratelor va fi modestă, de aproximativ 1-2%, după cum explică Claudiu Trandafir, Business Development Director la Kiwi Finance, potrivit Gândul.

Deși majoritatea românilor au ales să-și fixeze dobânzile, iar fluctuațiile IRCC nu le mai influențează ratele, această schimbare este importantă pentru persoanele care au credite ipotecare cu dobândă variabilă. Aceștia vor simți o reducere ușoară a ratelor lunare.

IRCC ar putea continua să scadă

Publicitate

Pentru cei care urmează să își plătească ratele în următoarele trimestre, IRCC ar putea continua să scadă. Dacă nu vor exista modificări neprevăzute, IRCC ar putea ajunge la 5,44% sau chiar 5,25% în lunile următoare.

Totuși, diferența între dobânzile fixe și cele variabile va rămâne considerabilă, cu un decalaj de peste 250 de puncte de bază în 2025.

IRCC este stabilit trimestrial de BNR și reprezintă media aritmetică a valorilor IRCC zilnice din perioada precedentă, luând în considerare toate zilele lucrătoare din acel trimestru. Acest indice este aplicat de băncile comerciale pentru creditele cu dobândă variabilă, iar valoarea sa este utilizată pentru stabilirea dobânzii aplicate de instituțiile de credit pentru trimestrul următor.

Citeste mai mult

Eveniment

România produce carne de pui în proporție de 100% față de nevoile naționale, cu posibilități de export

Publicat

acum 11 ore

luni, 31.03.2025

de

Publicitate

România produce carne de pui, în ferme, în proporție de 100% față de nevoile naționale, având și posibilități de export, a afirmat luni Ioan Popa, președinte și fondator Transavia.

”Este singura zonă, mă refer la mâncare, la produse alimentare, în care producem în proporție de 100% față de nevoile naționale. Avem și posibilități de export. Asta nu înseamnă că nu importăm, dar importul și exportul sunt undeva aproape la același nivel. În schimb, avem o mare problemă cu carnea de porc, care peste 85% este din import. În ceea ce privește carnea de vită, chiar dacă nu avem un obicei foarte mare de consum, suntem destul de deficitari – nu mai vorbesc de alte specii. Ca un om care are o bogată experiență în zona aceasta de activitate, vă garantez că nici în următorii 10 ani nu vom produce carne de porc în România, cât este nevoie să acopere consumul național, pentru că sunt niște probleme foarte spinoase de care nu se ocupă nimeni – și statul nu vrea să le rezolve. Nu mai investește nimeni banii într-un sector ca acesta, atât timp cât sunt riscuri colaterale extraordinare în spate”, a menționat Ioan Popa, la ”Conferința ZF TOP 1.000 cele mai mari companii: o mie de motive de încredere în România”.

Potrivit acestuia, gripa aviară și pesta porcină ar putea fi eradicate în România prin vaccinare.

”Vă dau două exemple care vizează carnea de pasăre și carnea de porc. La nivel european și mondial, avem o problemă cu gripa aviară. Asta este o boală virală. Orice boală virală poate fi eradicată doar prin vaccinare, fie că este vorba de specii de păsări, animale sau oameni. Unele țări vaccinează de gripă aviară păsările. Noi, în Europa, cu fițele pe care le avem în cap și alții, probabil și americanii, din diverse motive pe care nu le discutăm aici – că sunt treburi de specialitate și putem avea opinii diferite – nu rezolvăm asta. Aceeași problemă este cu pesta porcină. Dacă nu rezolvăm vânatul și nici nu vaccinăm, nu avem nicio șansă să rezolvăm problema asta niciodată”, a adăugat Ioan Popa.

În ceea ce privește compania Transavia, Ioan Popa estimează o triplare a afacerilor în următorii 5 ani.

”Compania funcționează fără credite, fără ajutoare de stat, fără fonduri europene sau alte programe. Domeniul acesta este un domeniu puțin diferit față de alte business-uri în care faci lucrări, de exemplu, domeniul construcției. Noi, pentru a crea plus valoare, pentru a ne dezvolta business-ul, avem nevoie de spații de producție. Compania noastră deține circa 1 milion de metri pătrați de spații de producție astăzi și construim în continuare. Chiar anul acesta sper să mai construiesc vreo 100.000 de metri pătrați. Mi-am propus ca, în următorii cinci ani, să îmi triplez cifra de afaceri și profitul”, a mai spus șeful Transavia.

Publicitate

În ceea ce privește parteneriatul cu statul, acesta consideră că este un obiectiv greu de atins.

”Este greu de crezut că vom face un parteneriat cu statul. Din ce observăm, relațiile sunt în deteriorare, nu sunt nici cel puțin cum au fost acum 2-3 ani. Și vă pun o întrebare retorică. Vi se pare normal pentru o investiție importantă să aștept doi ani să îmi dea o autorizație de construcție? Probabil pe stat nu-l interesează dacă eu fac profit în acești doi ani, dar poate îl interesează dacă îi dau taxe și impozite și dacă angajez populația care nu are unde lucra. Aceasta l-ar putea interesa. (…) Cea mai mare problemă o avem cu autoritățile statului care ne pun piedici de la un cap la altul, în tot ceea ce facem. Noi avem activitate în 8 județe ale țării. Nu există zi de la Dumnezeu să nu avem o instituție a statului în control. Ce tot controlează, habar n-am. Că de câte ori vin, ne găsesc în regulă. Poate se mai duc și în alte părți, pe unde lucrurile nu sunt chiar în regulă. Un lucru pe care îl poți face astăzi cu 1.000 de euro, s-ar putea peste 5 ani să te costă 2.000 de euro sau să constați că nu mai e nevoie să-l faci. Păi dacă statul așteaptă să-mi dea tot felul de autorizații și să facă tot felul de studii ca să-mi dea în 2 ani o autorizație de construcție, s-ar putea să-mi treacă pofta să mai fac investiția respectivă”, a adăugat Ioan Popa.

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Un șofer a murit după o coliziune între un autoturism și un TIR, la Suceava

Publicat

acum 12 ore

luni, 31.03.2025

de

Publicitate

Un bărbat a murit în urma unui accident rutier produs, luni, pe raza localității Poiana Stampei, au anunțat reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgentă (ISU) Suceava.

Potrivit acestora, în accident au fost implicate un autoturism și un autotren, victima fiind șoferul autoturismului.

La fata locului au intervenit pompierii militari, cu două autospeciale cu accesorii pentru descarcerare și o ambulanță SMURD, cu sprijinul unui echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean, cu medic.

‘În autoturism se afla doar conducătorul auto, care a rămas încarcerat. Victima încarcerată a fost extrasă (în stare de inconștientă) și predată echipajelor medicale și paramedicale. Din nefericire. medicul aflat la fata locului a declarat decesul victimei’, au transmis oficialii ISU.

Șoferul camionului a primit îngrijiri medicale la locul accidentului și a refuzat să fie transportat la spital. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Educație

Rezultate simulare Evaluare Națională 2025: Peste 30% dintre elevi au luat note sub 5 la Română. Note mai bune la Matematică

Publicat

acum 15 ore

luni, 31.03.2025

de

Publicitate

Rezultate simulare Evaluare Națională 2025: peste 30% dintre elevi au luat note sub 5 la Română. La Matematică, procentul este de 28,03%. Ministerul Educației a prezentat, luni, sinteza rezultatelor la simularea din martie, scrie alba24.ro. 

Rezultatele obținute de elevii claselor a VIII-a care au participat la simularea probelor scrise din cadrul EN VIII 2025 au fost centralizate de către Ministerul Educației și Cercetării. Acestea nu se comunică individual, nu prin afișare. Lucrărila eu fost corectate digitalizat.

Rezultate Simulare Evaluare Națională 2025

Potrivit rapoartelor statistice furnizate de platforma informatică, se înregistrează următoarea situație pe probe și tranșe de note:

Limba și literatura română

  • Număr lucrări evaluate: 161.883
  • Număr lucrări cu note mai mari sau egale cu 5: 103.629
  • Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 64,01%.

Rezultate Simulare Evaluare Națională 2025. Matematică

  • Număr lucrări evaluate: 161.004
  • Număr lucrări cu note mai mari sau egale cu 5: 115.879
  • Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 71,97%.

Este cel mai mare procent de note peste 5 la matematică în cadrul sesiunilor de simulare din ultimii 6 ani, notează edupedu.ro. Nota 5 nu reprezintă un criteriu de departajare la examen, însă este orientativ pentru nivelul de pregătire al elevilor.

Limba și literatura maternă

Publicitate
  • Număr lucrări evaluate: 9.607
  • Număr lucrări cu note mai mari sau egale cu 5: 8.566
  • Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 89,16%.

Rezultate simulare Evaluare Națională 2025. Corectarea lucrărilor

Au fost implicați în procesul de evaluare 13.785 de profesori evaluatori, după cum urmează:

  • Limba română: 6.913;
  • Matematică: 6.367;
  • Limba maternă: 505.

La nivelul celor 3.581 de centre în care s-a desfășurat simularea, peste 12.000 de profesori asistenți au asigurat scanarea și încărcarea lucrărilor pe platforma informatică. Platforma a funcționat în parametri optimi pe întreaga durată a simulării.

Evaluarea lucrărilor s-a derulat în condiții similare cu cele de examen, digitalizat. În acest context, lucrările au fost distribuite aleatoriu evaluatorilor din toată țara, transmite ministerul.

Lucrări reevaluate

Conform metodologiei, la o diferență mai mare de un punct între notele acordate de cei doi evaluatori, lucrările sunt recorectate de alți doi evaluatori, nota finală fiind obținută ca medie aritmetică a celor două note cu valori centrale, după eliminarea notelor extreme (cea mai mare și cea mai mică).

Din acest punct de vedere, față de sesiunea similară a anului trecut, se remarcă o creștere semnificativă a acurateței evaluării:

  • 8,81% lucrări reevaluate la limba și literatura română anul acesta, față de 11,39% în 2024;
  • 0,1% lucrări reevaluate la matematică anul acesta, față de 0,25% în 2024
  • 4,8% lucrări reevaluate la limba și literatura maternă anul acesta, față de 8% în 2024.

Distribuția lucrărilor reevaluate la simularea din acest an este următoarea:

Analizarea rezultatelor

Rezultatele au fost transmise către Inspectoratele Școlare Județene/al Municipiului București și sunt în curs de a fi transmise de la nivelul inspectoratelor școlare către fiecare unitate de învățământ atât sub forma cataloagelor cu notele finale, cât și sub forma borderourilor asociate fiecărei evaluări.

Rezultatele vor fi analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ prin discuții cu elevii, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri adecvate fiecărei situații în parte, scopul fiind îmbunătățirea performanțelor școlare.

Lucrările scrise ale elevilor care au susținut simularea evaluării naționale se află în unitățile de învățământ în care elevii au susținut probele scrise.

Profesorii care predau disciplinele la care s-au susținut probele simulării (limba română, matematică, respectiv limba maternă) au acces la lucrările elevilor din clasele la care predau, precum și la borderourile de evaluare corespunzătoare, pentru a le discuta cu aceștia.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending