Connect with us

Eveniment

Vă mai aduceți aminte de marile defilări de 23 August? De ce s-a sărbătorit Ziua României la această dată

Publicat

Publicitate

Mulți dintre botoșănenii ajunși astăzi la vârsta maturității își amintesc de marile defilări care aveau loc la Botoșani și în toată România cu ocazia zilei de 23 august, care a fost zeci de ani Ziua Naţională a României, dar puțini știu cât de controversată este această dată.

Practic, se împlinesc astăzi 78 de ani de la unul dintre cele mai controversate evenimente din istoria României. Timp de 40 de ani, până la prăbuşirea regimului comunist, pe 23 august s-a sărbătorit Ziua Naţională a României.

În urmă cu 78 de ani, la 23 august 1944, România ieşea din alianţa cu Puterile Axei (Germania, Italia şi Japonia), declara încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaţilor (Franţa, Imperiul Rus, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii) şi declara război Germaniei naziste şi Ungariei horthyste.

Cu câteva zile înainte de declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, la 23 august 1939, era încheiat, la Moscova, Tratatul de neagresiune germano-sovietic („Pactul Molotov-Ribbentrop”), al cărui protocol adiţional secret cuprindea consimţământul Germaniei la anexarea Basarabiei de către URSS (art. 3), notează volumul „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Un an mai târziu, la 26 iunie 1940, ministrului României în Uniunea Sovietică, Gheorghe Davidescu, îi era înmânată nota ultimativă a guvernului sovietic, de către ministrul sovietic de externe, Veaceslav Mihailovici Molotov, prin care se cerea cedarea imediată a Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, conform unei hărţi anexate. A doua notă ultimativă a guvernului sovietic a fost prezentată în noaptea de 27/28 iunie, şi cerea guvernului român evacuarea în decurs de patru zile a teritoriilor respective, începând din 28 iunie 1940, orele 14.00. Aflat sub presiunea notelor ultimative şi în contextul izolării totale a ţării, guvernul român a răspuns la termenul fixat că „pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forţă şi deschiderea ostilităţilor în această parte a Europei, se vede silit să primească condiţiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic„, consemnează aceeaşi lucrare.

Armata şi administraţia română s-au retras din Basarabia şi nordul Bucovinei, însă trupele sovietice au ocupat şi ţinutul Herţa, parte a vechiului Regat. Teritoriul ocupat de sovietici avea o suprafaţă de 50.762 kmp şi avea o populaţie de 3.776.000 locuitori. Pierderea Basarabiei şi a nordului Bucovinei a determinat o schimbare esenţială în orientarea politicii externe a României. În urma capitulării Franţei în faţa Germaniei naziste la 22 iunie 1940, guvernul român a renunţat, la 1 iulie, în plină expansiune sovietică asupra teritoriului românesc, la garanţiile anglo-franceze din aprilie 1939.

Publicitate

Rapturile teritoriale au continuat prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, când Ungaria horthystă a ocupat 43.492 km pătraţi, respectiv nord-estul Transilvaniei, cu o populaţie de 2.667.000 locuitori. Prin tratatul din 7 septembrie 1940, de la Craiova, Bulgaria a încorporat judeţele Durostor şi Caliacra, cu o suprafaţă totală de 6.921 km pătraţi şi aproximativ 410.000 locuitori.

Intrarea în război

La 22 iunie 1941, România a intrat în război, alături de Germania, împotriva URSS, în vederea reîntregirii teritoriului său. Mareşalul Ion Antonescu a ordonat armatei să treacă Prutul şi să elibereze Basarabia şi Nordul Bucovinei. Un comunicat militar oficial din 25 iulie 1941, arăta: „Lupta pentru dezrobirea brazdei româneşti de la răsărit s-a terminat. Din Carpaţi până la Mare suntem din nou stăpâni pe hotarele străbune”. La acţiunile pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord (până la 31 iulie 1941), au participat 473.103 militari români, pierderile ridicându-se la 24.396 militari morţi, răniţi, bolnavi, dispăruţi. După eliberarea teritoriilor româneşti, armata a primit ordin să-şi continue înaintarea dincolo de Nistru.

Preocupările oamenilor politici români, în ceea ce priveşte scoaterea ţării din război, au crescut în intensitate către sfârşitul anului 1943, printr-o serie de tratative duse la Ankara, între septembrie 1943-martie 1944, dar şi la Cairo (martie-iunie 1944) şi Stockholm (noiembrie 1943-iunie 1944). În aprilie 1944, guvernul sovietic transmitea condiţiile „minimale” de armistiţiu: frontiera din 1940, despăgubiri de război, revenirea Transilvaniei sau a „celei mai mari părţi a ei” la România. Guvernul român a respins condiţiile de armistiţiu la 15 mai.

Întoarcerea armelor

În contextul declanşării, la 20 august 1944, a ofensivei pe direcţia Iaşi-Chişinău, trupele sovietice au făcut o puternică spărtură în frontul germano-român din Moldova. Se demonstra, astfel, că ţara noastră se afla la capătul rezistenţei, situaţia de pe front agravându-se continuu. La 23 august, generalul Hans Friessner, comandantul Grupului de armate german „Ucraina de Sud”, a solicitat generalului Heinz Guderian, şeful Marelui Stat Major al forţelor terestre, asigurarea acoperirii aeriene pentru a menţine linia Focşani-Brăila. Demersul nu a avut succes. În dimineaţa aceleiaşi zile, politicianul Gheorghe Brătianu a făcut un nou demers pe lângă mareşalul Antonescu, în vederea încheierii neîntârziate a armistiţiului.

La orele amiezii, mareşalul Ion Antonescu a fost în audienţă la regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), declarând că este dispus să semneze armistiţiul, după stabilizarea frontului şi obţinerea acordului lui Hitler. În aceste condiţii, regele Mihai I l-a destituit din funcţia de conducător al statului şi a ordonat arestarea acestuia.

La orele 20.20, prin Proclamaţia către ţară, difuzată de posturile de radio, regele Mihai anunţa „ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite”. În acelaşi timp, s-a anunţat formarea unui guvern de uniune naţională care a fost însărcinat cu încheierea păcii cu Naţiunile Unite: „din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite”, conform volumului „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul IV, Mihai I” (Editura Enciclopedică, 2004).

Totodată, noul şef al Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, împuternicit de rege cu comanda supremă a armatei române, a transmis directiva operativă cu nr. 1: „Armata română încetează lupta alături de trupele germane, în scopul de a obţine pacea de la Naţiunile Unite şi de a reîncepe lupta alături de forţele armate ale acestora pentru eliberarea Ardealului de nord”, notează acelaşi volum.

În noaptea care a urmat, s-a creat o stare de panică şi confuzie generală, dat fiind faptul că România se afla în stare de război atât cu Germania, cât şi cu Uniunea Sovietică. În aceste condiţii, Armata Roşie a dezarmat şi capturat peste 6.000 de ofiţeri, 6.000 de subofiţeri şi mai mult de 150.000 de soldaţi de trupă. Totodată, linia fortificată Focşani-Nămăloasa-Brăila a fost trecută fără nicio rezistenţă de trupele sovietice, care în câteva zile au ajuns la graniţele cu Bulgaria şi Iugoslavia. Pe de altă parte, aviaţia germană a bombardat Capitala în zilele de 24-26 august, provocând numeroase distrugeri şi pierderi de vieţi omeneşti.

De ce s-a sărbătorit Ziua României în 23 august

Convenţia de armistiţiu semnată la 12 septembrie 1944, la Moscova, declara România o ţară înfrântă în război, consacra anexiunile sovietice din 28 iunie 1940 şi impunea plata unor despăgubiri de război către URSS, în valoare de 300 de milioane de dolari, ce urmau a fi achitate în decurs de şase ani în produse petrolifere, lemnoase etc. A fost declarat nul Arbitrajul de la Viena, „Transilvania sau cea mai mare parte a ei” revenind României; armata română urma să participe cu 12 divizii alături de cea sovietică la eliberarea Transilvaniei. Aplicarea armistiţiului a fost supravegheată de Comisia Aliată de Control, în care participarea sovietică era hotărâtoare, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003). În fapt, această Convenţie de armistiţiu consemna ocuparea României de către Armata Roşie şi impunerea unui regim de tip bolşevic.

Cu ajutorul principalului său instrument politic – Partidul Comunist, controlul sovietic s-a impus în toate sectoarele vieţii politice, economice şi culturale. În acest context, actul de la 23 august 1944, prezentat iniţial ca o lovitură de stat, a devenit momentul „eliberării României de către glorioasa Armată Sovietică”, fiind elogiat în permanenţă de Partidul Comunist Român ca „insurecţie armată”, „insurecţie armată antifascistă şi antiimperialistă”, „insurecţie naţională antifascistă şi antimperialistă”, „revoluţie de eliberare socială şi naţională antifascistă şi antimperialistă”, notează „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul IV, Mihai I” (Editura Enciclopedică, 2004). Începând cu anul 1948 şi până la 23 august 1989, ziua de 23 august a fost sărbătorită drept Ziua Naţională a României.

La 25 octombrie 1944, prin eliberarea oraşelor Carei şi Satu Mare, s-a încheiat eliberarea întregului teritoriu transilvan anexat de Ungaria în urma Dictatului de la Viena. La 9 martie 1945 avea loc restabilirea administraţiei româneşti în această regiune.

Participarea României la războiul auntifascist a continuat până la 12 mai 1945, perioadă în care ostaşii români, în cooperare cu armata sovietică, au luptat pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei.

Pe frontul de răsărit, armata română a suferit pierderi de 624.740 de militari, din care 71.585 morţi, 243.622 răniţi şi bolnavi, 309.533 dispăruţi.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Agerpres

Sursa foto: Dan Lungu Facebook

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

PLUGUȘORUL POLITIC 2025. Semne bune anulare, chiar în secția de votare!

Publicat

Publicitate

Aho, aho, copii și frați,

Stați puțin nu mai votați.

Semne bune anulare,

Chiar în secția de votare!

 

Multă lume s-a opus,

Publicitate

Candidatului pro-rus.

Pro-rus, dar cu artificii,

 

Aprinse de la servicii.

Aho, aho, ridicați halba,

Să vă zicem de la Alba

Unde anul se-nnoiește

Administrativ, firește…

Și haosul e prea mare,

De vorbim de semafoare.

Sunt montate tot aiurea,

Și sunt setate de-am…

… Ho, aho de anul nou,

Am votat Pleșa din nou!

Zero la administrație,

Zero și la punctuație,

La gramatică, tot zero,

Punctualiatate zero,

Zero, zero și cu zero,

O administrație vero.

Aho, aho la PNL,

Dumitrel magnetic e.

Magnet pentru traseiști…

I-a ales pe cei mai triști.

Toate diamanteleee,

I-au venit la PNLeee.

Că le place funcțiile.

O funcție i-a dat în dar,

La copilu lu Rotar.

Că a fost primar cuminte,

Direct vicepreședinte.

Aho, aho, ce brad frumos,

Cum s-a dus și Hava – n jos.

În concediu la Bruxel,

Cu gândul la portofel.

Când își spune că lucrează,

El de fapt acumulează.

Nu e gras, dar face cură.

Cură-cură, sinecură.

Dacă cumva ați ratat,

Roman e tot deputat.

Face și desface legi,

E vedetă printre blegi.

Da nu a trecut tot anu,

Și l-a molfăit Vâlceanu.

Acu-i pe antrenament,

Înc-o tură-n Parlament.

Aho, aho, la PSDeee

Ditamai eșecul eeee…

Când pui banul peste ban,

Merge și un ”Yes Vușcan”.

Aho, aho și iar aho,

Populația a zis ”NO”.

Dar tot s-a ales pe listă,

Deputat de țară tristă.

Duci orez în Parlament…

Dacă nimeni nu-i atent…

Aho, aho, vă zic de-un an,

De Corneliu Mureșan.

Are un mare defect:

N-are față de prefect.

Și el asta își dorește,

Trandafirul înflorește.

Dar când noul PSD,

Seamănă cu USR,

Rezultatul ăsta e!

Ca să fiu un pic acid,

E Negrescu la partid.

Aho, aho, target ratat!

A dar rateu la Senat.

Și zice fără rușine:

Las că-i bine, las că-i bine!

Aho, aho-n calculator

S-au născut și boții BOR!

Doamne-ajută la postat,

Comenturi la candidat.

Maică, frate, popă, soră,

Stați pe tik-tok câte-o oră.

C-așa zice Dumnezeu:

Ajutați un derbedeu!

Apă, hrană, energie,

Și multă, multă prostie.

La boală manânci compot,

La prostie dai pe POT.

Ne-am încins la ștampilat,

Și le-am dat un deputat.

E de fapt o deputată,

Chiar și ea e derutată.

Nu-i din Alba, nu contează,

Românu-n verde votează.

Propaganda rusă crește,

Și serviciile zâmbește.

Că suspină vechea gardă:

”Cum țineam românu-n zgardă…

Europeanul e bleg,

Doar rușii ne înțeleg”

Și mai avem un tezaur:

Doi parlamentari la AUR.

Dacă tot am aprins becu,

Unu ciripea la Secu.

Nu știți cine? L-ați votat!

Și la oraș, și la sat.

Ăsta-i nou, Călin e vechi!

Zice la varză curechi.

Vrea să pară țărănuș,

Face pită și cuș-cuș,

Și când coace și când țese,

Faza cu țăranu-i iese.

Ne oprim și din urat,

Că ne-am cam săturat!

De la anul taxe noi.

Pe lei și pe euroi,

Bag totuși rima cu bani…

La Anul și La Mulți Ani!

Foto: imagine realizată cu AI

Citeste mai mult

Eveniment

ALERTĂ! O femeie de 34 de ani, din Mileanca, parcă a intrat în pământ! Dacă ați văzut-o, sunați la 112

Publicat

Publicitate

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unei tinere, de 34 de ani, din comuna Mileanca.

Sârghie Elena a părăsit domiciliul la data de 31 decembrie 2024, iar până în prezent nu a revenit și nici nu și-a contactat familia .

În momentul plecării aceasta era îmbrăcată cu pantaloni tip blug culoarea albastră, geaca de iarnă culoare verde, încălțată cu ghete de culoare maro, având asupra sa o geantă de culoare neagră.

Semnalmente: înălțime 1,65 m, greutate aprox 50 kg, păr blond, ochi căprui.

Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană să apeleze 112 sau să se adreseze celui mai apropiat polițist.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (313)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

După cum ştiţi, Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Academia Română  au decis ca anul 2025 să fie declarat „ANUL EMINESCU” ( 175 de ani de la naştere). Cele două instituţii şi iubitorii de Eminescu  vor organiza în 2025 o serie de manifestări şi activităţi culturale cu scopul de a pune în evidenţă importanţa acestui eveniment. La Botoşani,  doi importanţi vectori culturi, Nicolae Iosub şi Mihai C. V. Cornaci,  au scos deja o altă ediţie, constat revizuită şi adăugită, a plachetei „Mihai Eminescu în creaţia poeţilor botoşăneni” (Editura „Axa”, Botoşani), beneficiind şi de grafica artiştilor Mihai Cătrună şi Ecaterina Mihai. Primul autor, Nicolae Iosub,  după cum ne informează Dicţionarul Lazarovici, „are o remarcabilă activitate de colecţionar: medalii, monede, decoraţii, insigne,  mărci poştale, ilustrate, carte ex-libris, partituri muzicale, calendare şi multe altele”.  Un domeniu de colectare important este cel dedicat lui Mihai Eminescu. Aproape întreaga operă este dedicată poetului naţional şi, cred, e bine să o amintim: „Eminescu în filatelie”(Axa, 2001); „Mihai Eminescu la Botoşani” (Axa, 2004, 2016); „Mănăstirea Agafton – loc de popas şi reculegere pentru Mihai Eminescu” (Agata, 2010); „Data şi locul naşterii lui Mihai Eminescu (Axa, 2011); Mihai Eminescu – un om, o viaţă, un destin” (Axa, 2014); Eminescu şi locurile natale de la Ipoteşti” (Axa, 2018); „Mihai Eminescu – călător pe meleaguri româneşti şi străine (Arena Cărţii, 2019); „Mihai Eminescu şi contemporanii săi” (Axa, 2021); „Veronica Micle – Muza lui Mihai Eminescu” (Axa, 2022). Mihai C. V. Cornaci, cel de-al doilea autor,  este cunoscut ca publicist, epigramist şi numismat. Este membru activ al unor asociaţii şi societăţi culturale, autor a mai multor articole pe teme culturale  în periodice din ţară şi din Botoşani, răsplătit cu numeroase diplome şi insigne sau medalii din domeniul numismatic, medalistic şi filatelic. Este coautor la lucrările  „Eminescu în numismatică” („Axa” 2000, 2001);  „veşnicia iubirii şi naturii eminesciene în medalistică” (Geea, 2013); „Eminescu, un veac de nemurire” (Minerva, 1991); „Eminescu – Focul meu. Imaginea poetului în arte” (Litera, 2000).

Autorii  adaugă plachetei un laudaţio  cu titlul “Mihai Eminescu, Dichter” (pp.5 – 15), punând accent pe predilecţia, încă din copilărie,  pentru carte a poetului, pentru însuşirea limbii germane, despre lecturile lui Eminescu şi aplecarea sa spre poezie. Eminescu a scris versuri încă din fragedă tinereţe şi a avut ca ideal gloria literară pe care a şi obţinut-o încă din timpul vieţii sale fiind declarant “cel mai mare poet roman”. De fapt, continuă autorii, el a fost conştient tot timpul de valoarea sa. Eminescu a impus în literatura română o nouă disciplină numită  “eminescologie”.  Spun cei doi autori: “Tonul în eminescologie l-a dat George Călinescu cu  monografia sa “Viaţa şi opera lui Mihai Eminescu”, apărută în trei ediţii: 1932, 1933,  1938.”

Dintre poeţii botoşăneni care au  scris despre Mihai Eminescu şi care şi-au găsit loc în placheta în discuţie sunt: Dumitru Ţiganiuc, Augustin Ciuraru,  Aurora Adam,  Mirela Butacu, Elena Diana Baltag, Artur Enăşescu, Demostene Botez, Dorel Mihai Gaftoneanu,  Lucia Olaru Nenati, Ovidiu Chelaru, Dumitru Lavric,  Maria Baciu, Vasile Larco, Vasile Tănase, Mihaela Ciubotariu, Rodica Lecu, Victor Teişanu, Dorin Baciu, Al. D. Funduianu, Dorin Baciu, Maria Panciuc-Bucătaru, George Mihuţă, Costel Zăgan, Haralambie Ţugui, Nora Guţu,  Clemenţa Vasilică Ciubotariu, Georgeta Bolea, Dumitru Petraş,  Mihaela Ghizu şi Liliana Burac. Nu sunt singurii botoşăneni care au dedicat poezii lui Mihai Eminescu.  Mihai  C. V. Cornaci şi Nicolae Iosub consideră că  „poeţii botoşăneni au încercat şi ei, cu teamă şi reţinere,  să compună versuri care să-l omagieze pe  genialul poet, au scos şi câteva cărţi cu poezii dedicate Poetului, dar din păcate, prea puţin, pentru intelectualitatea din judeţul în care  s-a născut cel mai mare poet român”.

Am ales pentru final o poezie dedicată lui Eminescu şi care aparţine lui George Mihuţă: „Viziune la Ipoteşti” – „Se-ntoarce astăzi cu şareta / Căminarul de la Botoşani / S-au pierdut  demult ai lui  prin ani… / Nu mai e prin târg nici Harieta… // Cum se apropie nu-i vine-a crede, / Că-i atât de luminoasă casa, / Unde-or fi ai lui de nu-i mai vede? / Iat-o şi pe Ralu căminăreasa… // Iată şi copiii lângă scară, / Toţi cum altădată nu visai… / Şi ca din senin înfioară / Vocea timpului strigând Mihai! // Şi răspunde-n foşnet de mătasă, / Dulcele şi alintatul vers / Azi Mihai e peste tot acasă, / Casa lui e-ntregul univers.”

Publicitate

 

 

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Credincioșii din Parohia „Adormirea Maicii Domnului” Stăuceni au întâmpinat noul an în biserică

Publicat

Publicitate

„În biserica slavei Tale stând, în cer ni se pare a sta”…De acest lucru sunt convinși credincioșii din Botoșani care au ales să petreacă noaptea dintre ani în rugăciune, participând numeroși la slujbele rânduite de biserică.

Cu toții au mulțumit lui Dumnezeu pentru binefacerile primite în anul care a trecut, dar și pentru biruința asupra ispitelor care au venit ca tăvălugul.

Au cerut binecuvântare pentru proiecte, întărire sufletească și îndrumare de la Dumnezeu și credincioșii din Parohia „Adormirea Maicii Domnului” Stăuceni, care au venit în număr mare la slujba de la miezul nopții, unde au trăit momente înălțătoare. Răspunsurile la strană au fost date de membri ai comunității, coordonați de dascălul bisericii amintite, completând rugăciunea părintelui Nicolae Cărăușu, bucurând sufletele celor prezenți cu daruri duhovniceşti.

Rugăciunile au început la ora 22.30 cu slujba Utreniei, urmată de Acatistul Sfântului Vasile, după care a urmat slujba Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii, la sfârșitul căreia copilașii au primit Sfânta Împărtășanie.

Predica de final a părintelui paroh Nicolae Cărăușu a fost de fapt o binecuvântare și un îndemn la stăruință în nădejdea în Dumnezeu și la importanța acumulării de timp liturgic care este arvună spre Împărăția cea veșnică a lui Dumnezeu.

„Anul care a trecut a fost și cu bune și cu rele, cu suișuri, cu coborâșuri, dar să dăm slavă lui Dumnezeu pentru timpul pe care ni l-a dăruit până acum. Să căutăm să adunăm cât mai mult timp liturgic în acest nou an, pentru că acesta este singurul timp care nu este pierdut”, a început părintele Nicolae Cărăușu în cuvântul de învățătură, urând celor prezenți și tuturor enoriașilor parohiei un an mai bun.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending