Connect with us

Eveniment

Vă mai aduceți aminte de marile defilări de 23 August? De ce s-a sărbătorit Ziua României la această dată

Publicat

Publicitate

Mulți dintre botoșănenii ajunși astăzi la vârsta maturității își amintesc de marile defilări care aveau loc la Botoșani și în toată România cu ocazia zilei de 23 august, care a fost zeci de ani Ziua Naţională a României, dar puțini știu cât de controversată este această dată.

Practic, se împlinesc astăzi 78 de ani de la unul dintre cele mai controversate evenimente din istoria României. Timp de 40 de ani, până la prăbuşirea regimului comunist, pe 23 august s-a sărbătorit Ziua Naţională a României.

În urmă cu 78 de ani, la 23 august 1944, România ieşea din alianţa cu Puterile Axei (Germania, Italia şi Japonia), declara încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaţilor (Franţa, Imperiul Rus, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii) şi declara război Germaniei naziste şi Ungariei horthyste.

Cu câteva zile înainte de declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, la 23 august 1939, era încheiat, la Moscova, Tratatul de neagresiune germano-sovietic („Pactul Molotov-Ribbentrop”), al cărui protocol adiţional secret cuprindea consimţământul Germaniei la anexarea Basarabiei de către URSS (art. 3), notează volumul „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Un an mai târziu, la 26 iunie 1940, ministrului României în Uniunea Sovietică, Gheorghe Davidescu, îi era înmânată nota ultimativă a guvernului sovietic, de către ministrul sovietic de externe, Veaceslav Mihailovici Molotov, prin care se cerea cedarea imediată a Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, conform unei hărţi anexate. A doua notă ultimativă a guvernului sovietic a fost prezentată în noaptea de 27/28 iunie, şi cerea guvernului român evacuarea în decurs de patru zile a teritoriilor respective, începând din 28 iunie 1940, orele 14.00. Aflat sub presiunea notelor ultimative şi în contextul izolării totale a ţării, guvernul român a răspuns la termenul fixat că „pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forţă şi deschiderea ostilităţilor în această parte a Europei, se vede silit să primească condiţiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic„, consemnează aceeaşi lucrare.

Armata şi administraţia română s-au retras din Basarabia şi nordul Bucovinei, însă trupele sovietice au ocupat şi ţinutul Herţa, parte a vechiului Regat. Teritoriul ocupat de sovietici avea o suprafaţă de 50.762 kmp şi avea o populaţie de 3.776.000 locuitori. Pierderea Basarabiei şi a nordului Bucovinei a determinat o schimbare esenţială în orientarea politicii externe a României. În urma capitulării Franţei în faţa Germaniei naziste la 22 iunie 1940, guvernul român a renunţat, la 1 iulie, în plină expansiune sovietică asupra teritoriului românesc, la garanţiile anglo-franceze din aprilie 1939.

Publicitate

Rapturile teritoriale au continuat prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, când Ungaria horthystă a ocupat 43.492 km pătraţi, respectiv nord-estul Transilvaniei, cu o populaţie de 2.667.000 locuitori. Prin tratatul din 7 septembrie 1940, de la Craiova, Bulgaria a încorporat judeţele Durostor şi Caliacra, cu o suprafaţă totală de 6.921 km pătraţi şi aproximativ 410.000 locuitori.

Intrarea în război

La 22 iunie 1941, România a intrat în război, alături de Germania, împotriva URSS, în vederea reîntregirii teritoriului său. Mareşalul Ion Antonescu a ordonat armatei să treacă Prutul şi să elibereze Basarabia şi Nordul Bucovinei. Un comunicat militar oficial din 25 iulie 1941, arăta: „Lupta pentru dezrobirea brazdei româneşti de la răsărit s-a terminat. Din Carpaţi până la Mare suntem din nou stăpâni pe hotarele străbune”. La acţiunile pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord (până la 31 iulie 1941), au participat 473.103 militari români, pierderile ridicându-se la 24.396 militari morţi, răniţi, bolnavi, dispăruţi. După eliberarea teritoriilor româneşti, armata a primit ordin să-şi continue înaintarea dincolo de Nistru.

Preocupările oamenilor politici români, în ceea ce priveşte scoaterea ţării din război, au crescut în intensitate către sfârşitul anului 1943, printr-o serie de tratative duse la Ankara, între septembrie 1943-martie 1944, dar şi la Cairo (martie-iunie 1944) şi Stockholm (noiembrie 1943-iunie 1944). În aprilie 1944, guvernul sovietic transmitea condiţiile „minimale” de armistiţiu: frontiera din 1940, despăgubiri de război, revenirea Transilvaniei sau a „celei mai mari părţi a ei” la România. Guvernul român a respins condiţiile de armistiţiu la 15 mai.

Întoarcerea armelor

În contextul declanşării, la 20 august 1944, a ofensivei pe direcţia Iaşi-Chişinău, trupele sovietice au făcut o puternică spărtură în frontul germano-român din Moldova. Se demonstra, astfel, că ţara noastră se afla la capătul rezistenţei, situaţia de pe front agravându-se continuu. La 23 august, generalul Hans Friessner, comandantul Grupului de armate german „Ucraina de Sud”, a solicitat generalului Heinz Guderian, şeful Marelui Stat Major al forţelor terestre, asigurarea acoperirii aeriene pentru a menţine linia Focşani-Brăila. Demersul nu a avut succes. În dimineaţa aceleiaşi zile, politicianul Gheorghe Brătianu a făcut un nou demers pe lângă mareşalul Antonescu, în vederea încheierii neîntârziate a armistiţiului.

La orele amiezii, mareşalul Ion Antonescu a fost în audienţă la regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), declarând că este dispus să semneze armistiţiul, după stabilizarea frontului şi obţinerea acordului lui Hitler. În aceste condiţii, regele Mihai I l-a destituit din funcţia de conducător al statului şi a ordonat arestarea acestuia.

La orele 20.20, prin Proclamaţia către ţară, difuzată de posturile de radio, regele Mihai anunţa „ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite”. În acelaşi timp, s-a anunţat formarea unui guvern de uniune naţională care a fost însărcinat cu încheierea păcii cu Naţiunile Unite: „din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite”, conform volumului „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul IV, Mihai I” (Editura Enciclopedică, 2004).

Totodată, noul şef al Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, împuternicit de rege cu comanda supremă a armatei române, a transmis directiva operativă cu nr. 1: „Armata română încetează lupta alături de trupele germane, în scopul de a obţine pacea de la Naţiunile Unite şi de a reîncepe lupta alături de forţele armate ale acestora pentru eliberarea Ardealului de nord”, notează acelaşi volum.

În noaptea care a urmat, s-a creat o stare de panică şi confuzie generală, dat fiind faptul că România se afla în stare de război atât cu Germania, cât şi cu Uniunea Sovietică. În aceste condiţii, Armata Roşie a dezarmat şi capturat peste 6.000 de ofiţeri, 6.000 de subofiţeri şi mai mult de 150.000 de soldaţi de trupă. Totodată, linia fortificată Focşani-Nămăloasa-Brăila a fost trecută fără nicio rezistenţă de trupele sovietice, care în câteva zile au ajuns la graniţele cu Bulgaria şi Iugoslavia. Pe de altă parte, aviaţia germană a bombardat Capitala în zilele de 24-26 august, provocând numeroase distrugeri şi pierderi de vieţi omeneşti.

De ce s-a sărbătorit Ziua României în 23 august

Convenţia de armistiţiu semnată la 12 septembrie 1944, la Moscova, declara România o ţară înfrântă în război, consacra anexiunile sovietice din 28 iunie 1940 şi impunea plata unor despăgubiri de război către URSS, în valoare de 300 de milioane de dolari, ce urmau a fi achitate în decurs de şase ani în produse petrolifere, lemnoase etc. A fost declarat nul Arbitrajul de la Viena, „Transilvania sau cea mai mare parte a ei” revenind României; armata română urma să participe cu 12 divizii alături de cea sovietică la eliberarea Transilvaniei. Aplicarea armistiţiului a fost supravegheată de Comisia Aliată de Control, în care participarea sovietică era hotărâtoare, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003). În fapt, această Convenţie de armistiţiu consemna ocuparea României de către Armata Roşie şi impunerea unui regim de tip bolşevic.

Cu ajutorul principalului său instrument politic – Partidul Comunist, controlul sovietic s-a impus în toate sectoarele vieţii politice, economice şi culturale. În acest context, actul de la 23 august 1944, prezentat iniţial ca o lovitură de stat, a devenit momentul „eliberării României de către glorioasa Armată Sovietică”, fiind elogiat în permanenţă de Partidul Comunist Român ca „insurecţie armată”, „insurecţie armată antifascistă şi antiimperialistă”, „insurecţie naţională antifascistă şi antimperialistă”, „revoluţie de eliberare socială şi naţională antifascistă şi antimperialistă”, notează „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul IV, Mihai I” (Editura Enciclopedică, 2004). Începând cu anul 1948 şi până la 23 august 1989, ziua de 23 august a fost sărbătorită drept Ziua Naţională a României.

La 25 octombrie 1944, prin eliberarea oraşelor Carei şi Satu Mare, s-a încheiat eliberarea întregului teritoriu transilvan anexat de Ungaria în urma Dictatului de la Viena. La 9 martie 1945 avea loc restabilirea administraţiei româneşti în această regiune.

Participarea României la războiul auntifascist a continuat până la 12 mai 1945, perioadă în care ostaşii români, în cooperare cu armata sovietică, au luptat pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei.

Pe frontul de răsărit, armata română a suferit pierderi de 624.740 de militari, din care 71.585 morţi, 243.622 răniţi şi bolnavi, 309.533 dispăruţi.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Agerpres

Sursa foto: Dan Lungu Facebook

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Pagină de internet prin care se puteau angaja asasini plătiți, descoperită de polițiști. Plata se făcea în criptomonede

Publicat

Publicitate

Pagină de internet prin care se puteau angaja asasini plătiți, descoperită de polițiști. Dosarul a plecat de la o sesizare din Marea Britanie. Polițiștii români cred că plata pentru aceste servicii ar fi fost realizată exclusiv în criptomonede, prin intermediul unui sistem de tip escrow. Sistemul era administrat direct pe site, cu scopul de a oferi anonimat și de a îngreuna identificarea fluxurilor financiare, scrie alba24.ro.

La data de 14 ianuarie 2026, polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate – Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală, au pus în aplicare 3 mandate de percheziție domiciliară, în municipiile București și Râmnicu Vâlcea, într-o cauză penală inițiată în baza unei cereri de asistență judiciară internațională, transmisă de autoritățile din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord.

Cercetările efectuate în Marea Britanie, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, instigare la omor calificat, tentativă la omor calificat, instigare la vătămare corporală, tentativă la vătămare corporală și spălarea banilor, au vizat existența și funcționarea unei pagini de internet suspectată că ar facilita contractarea de asasini.

Plata pentru aceste servicii ar fi fost realizată exclusiv în criptomonede, prin intermediul unui sistem de tip escrow, creat și administrat direct pe site, cu scopul de a oferi anonimat și de a îngreuna identificarea fluxurilor financiare.

Utilizarea criptomonedelor ar fi reprezentat un element central al modului de operare al platformei, fiind destinată atât protejării identității utilizatorilor, cât și disimulării provenienței fondurilor.

În urma perchezițiilor efectuate, au fost descoperite și indisponibilizate mai multe dispozitive de stocare a datelor, criptomonede în valoare de aproximativ 650.000 de USD, precum și 292.890 de lei și 48.600 de euro.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Premiile Oscar 2026: Nominalizările pentru cea de-a 98-a ediție. Filmul care conduce detașat clasamentul

Publicat

Publicitate

Nominalizările pentru cea de-a 98-a ediție a Premiilor Oscar au fost anunțate joi, 22 ianuarie, de Academia Americană de Film. Filmul „Păcătoșii” conduce cu 16 nominalizări.

Academia Americană de Film a făcut publice joi dimineață nominalizările pentru cea de-a 98-a ediție a Premiilor Oscar. Filmul „Păcătoșii” a ocupat prima poziție, cu un record de 16 nominalizări, scrie Mediafax.

Filmul apare în categoriile majore, inclusiv cel mai bun film, cel mai bun regizor pentru Ryan Coogler și cel mai bun actor pentru Michael B. Jordan, relatează CNN Entertainment.

Foarte aproape se află filmul „O bătălie după alta”, care a strâns 13 nominalizări. Filmul intră în competiție pentru cel mai bun film, cel mai bun regizor pentru Paul Thomas Anderson și cel mai bun actor, pentru Leonardo DiCaprio.

În cursa pentru cel mai bun actor se află și Timothée Chalamet, pentru rolul din „Marty Supreme”. O eventuală victorie l-ar plasa printre cei mai tineri câștigători ai acestui premiu, după succesul lui Adrien Brody pentru „The Pianist” în anul 2003.

Gala Premiilor Oscar va avea loc pe 15 martie, iar Conan O’Brien va reveni în rolul de prezentator. Mai jos se regăsește lista completă a nominalizaților anunțați de Academie.

Publicitate

Cel mai bun film

  • „Bugonia”
  • „F1”
  • „Frankenstein”
  • „Hamnet”
  • „Marty Supreme”
  • „O bătălie după alta”
  • „Agentul secret”
  • „Valoare sentimentală”
  • „Păcătoșii”
  • „Visele din tren”

Cel mai bun regizor

  • Chloé Zhao, „Hamnet”
  • Josh Safdie, „Marty Supreme”
  • Paul Thomas Anderson, „O bătălie după alta”
  • Joachim Trier, „Valoare sentimentală”
  • Ryan Coogler, „Păcătoșii”

Cea mai bună actriță într-un rol principal

  • Jessie Buckley, „Hamnet”
  • Rose Byrne, „Dacă aș avea picioare, te-aș lovi cu piciorul”
  • Kate Hudson, „Song Sung Blue”
  • Renate Reinsve, „Valoare sentimentală”
  • Emma Stone, „Bugonia”

Cel mai bun actor într-un rol principal

  • Timothée Chalamet, „Marty Supreme”
  • Leonardo DiCaprio, „O bătălie după alta”
  • Ethan Hawke, „Luna albastră”
  • Michael B. Jordan, „Păcătoșii”
  • Wagner Moura, „Agentul secret”

Cea mai bună actriță într-un rol secundar

  • Elle Fanning, „Valoare sentimentală”
  • Inga Ibsdotter Lilleaas, „Valoare sentimentală”
  • Amy Madigan, „Arme”
  • Wunmi Mosaku, „Păcătoșii”
  • Teyana Taylor, „O bătălie după alta”

Cel mai bun actor într-un rol secundar

  • Benicio Del Toro, „O bătălie după alta”
  • Jacob Elordi, „Frankenstein”
  • Delroy Lindo, „Păcătoșii”
  • Sean Penn, „O bătălie după alta”
  • Stellan Skarsgard, „Valoare sentimentală”

Cel mai bun scenariu adaptat

  • „Bugonia”
  • „Frankenstein”
  • „Hamnet”
  • „O bătălie după alta”
  • „Trenul” „Vise”

Cel mai bun scenariu original

  • „Lună albastră”
  • „A fost doar un accident”
  • „Marty Supreme”
  • „Valoare sentimentală”
  • „Păcătoșii”

Cea mai bună distribuție

  • Nina Gold și Lucy Amos, „Hamnet”
  • Jennifer Venditti, „Marty Supreme”
  • Cassandra Kulukundis, „One Battle After Another”
  • Gabriel Domingues, „Agentul secret”
  • Francine Maisler, „Păcătoșii”

Cea mai bună melodie originală

  • „Dragă eu” din „Diane Warren: Relentless”
  • „Aurie” din „KPop Demon Hunters”
  • „Te-am mințit” din „Păcătoșii”
  • „Vise dulci de bucurie” din „Viva Verdi!”
  • „Vise de tren” din „Vise de tren”

Cel mai bun film internațional

  • „Agentul secret”
  • „A fost doar un accident”
  • „Valoare sentimentală”
  • „Sirât”
  • „Vocea lui Hind Rajab”

Cel mai bun film de animație

  • „Arco”
  • „Elio”
  • „Vânătorii de demoni KPop”
  • „Micuța Amélie sau personajul Rain”
  • „Zootopia 2”

Cel mai bun film documentar

  • „Soluția Alabamei”
  • „Come See Me in the Good Light”
  • „Cutting Through Rocks”
  • „Domnul Nimeni împotriva lui Putin”
  • „Vecinul perfect”

Cel mai bun machiaj și coafură

  • Mike Hill, Jordan Samuel și Cliona Furey, „Frankenstein”
  • Kyoko Toyokawa, Naomi Hibino și Tadashi Nishimatsu, „Kokuho”
  • Ken Diaz și Mike Fontaine, „Păcătoșii”
  • Kazu Hiro, Glen Griffin și Bjoern Rehbein, „The Smashing Machine”
  • Thomas Foldberg și Cathrine Sauerberg, „Sora vitregă urâtă”

Citeste mai mult

LIFESTYLE

Un bărbat a făcut un credit la bancă și a transferat banii în contul unor escroci

Publicat

Publicitate

Un bărbat din Botoșani a făcut un împrumut la o bancă comercială, iar banii obținuți din credit au fost transferați în contul unor escroci, care s-au dat drept procurori ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și funcționari bancari.

Potrivit reprezentanților Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Botoșani, polițiștii au fost sesizați cu privire la o faptă de înșelăciune, comisă prin mijloace de comunicare la distanță, prin intermediul cărora victima a fost indusă în eroare și determinată să contracteze un credit și apoi să transfere banii în diferite conturi.

Autorii, care au pretins că sunt lucrători DIICOT și reprezentanți ai unor sucursale bancare, au contactat bărbatul de 37 de ani și l-au convins că i-a fost furată identitatea de către o persoană necunoscută, din județul Botoșani, iar pentru a afla cine este acea persoană, trebuie să contracteze un credit de la o unitate bancară și apoi să transfere banii la un ATM de criptomonede, în diferite conturi transmise de către aceștia.

Totodată, aceștia i-au transmis că, dacă nu face acest lucru, nu va mai fi eligibilă pentru finanțări ulterioare la vreo bancă, cardul personal bancar îi va fi anulat și va trebui să suporte un prejudiciu stabilit de către autoritățile române.

În aceeași zi, victima, fiind mereu în contact cu autorii, a solicitat un credit la bancă, în valoare de peste 50.000 de lei. Bani pe care, ulterior, i-a transferat în mai multe conturi, prin intermediul unui ATM de criptomonede, din municipiul Botoșani.

‘Deși au fost desfășurate activități preventive și au fost transmise în spațiul public mesaje de informare, unele persoane continuă să cadă victime unor astfel de metode de înșelăciune’, au precizat oficialii IPJ Botoșani. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Proiect de lege: Etichete digitale prin coduri QR pentru produsele cosmetice

Publicat

Publicitate

Un proiect de lege înregistrat recent la Senat prevede modernizarea etichetelor pentru produsele cosmetice. Se propune introducerea codurilor QR, astfel încât informațiile despre produs să poată fi citite mai ușor, scrie alba24.ro.

Potrivit expunerii de motive, se urmăreşte modernizarea cadrului juridic aplicabil informării consumatorilor în domeniul produselor cosmetic.

Se introduce în lege posibilitatea legală ca anumite informaţii obligatorii să fie puse la dispoziția consumatorului şi prin mijloace electronice, prin intermediul unui cod QR sau al unui alt identificator electronic echivalent. Acestea trebuie să fie lizibil și uşor accesibil, aplicat pe recipient sau pe ambalaj.

De ce este propusă introducerea codurilor QR

Inițiatorii amintesc că prin această modificare se reduc costurile de etichetare, creşte accesul consumatorilor la informatii lizibile şi actualizate şi se aliniază legislaţia naţională la tendinţele europene de digitalizare şi eficientizare tehnologică.

Conform legislaţiei în vigoare, toate produsele cosmetice comercializate în România trebuie să includă informațiile obligatorii în limba română. În special pentru produsele importate, este necesară aplicarea unor etichete fizice suplimentare.

Astfel sunt costuri suplimentare, informaţiile devin dificil de citit pe ambalajele mici, afectând accesul real la informație. De asemenea, aplicarea manuală generează riscuri de neconformitate şi erori de traducere, potrivit sursei citate.

Publicitate

Prin introducerea mijloacelor electronice, consumatorii beneficiază de informații clare, lizibile, adaptate tehnologic şi permanent actualizate. Operatorii economici pot reduce costurile administrative fără a afecta protecţia consumatorului.

Ce se modifică în lege

Propunerea legislativă introduce un nou articol Legea nr. 296 din 28 iunie 2004 privind Codul consumului. Prin acesta se permite furnizarea prin mijloace electronice a unor informații obligatorii (precauţii de utilizare, functia produsului, lista ingredientelor, conform art. 19 alin. (1) lit. d), f) şi g) din Regulamentul (CE) nr. 1223/2009).

Pagina web dedicată va pune Ia dispoziția consumatorului în mod integral informaţiile in limba română sau și versiuni în alte limbi. Aceasta va rămâne accesibilă pe întreaga durată a comercializării produsului şi pe o perioadă de 12 luni de la punerea pe piață a ultimei unităţi din lot.

Elementele esentiale prevăzute de Regulament rămân obligatoriu înscrise fizic pe recipient sau pe ambalaj.

Inițiatorii susțin că această practică se aliniază practicilor deja utilizate în mai multe state membre (Franţa, Italia, Spania, Germania).

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending