Connect with us

Eveniment

Vă mai aduceți aminte de marile defilări de 23 August? De ce s-a sărbătorit Ziua României la această dată

Publicat

acum 3 ani

Mulți dintre botoșănenii ajunși astăzi la vârsta maturității își amintesc de marile defilări care aveau loc la Botoșani și în toată România cu ocazia zilei de 23 august, care a fost zeci de ani Ziua Naţională a României, dar puțini știu cât de controversată este această dată.

Publicitate

Practic, se împlinesc astăzi 78 de ani de la unul dintre cele mai controversate evenimente din istoria României. Timp de 40 de ani, până la prăbuşirea regimului comunist, pe 23 august s-a sărbătorit Ziua Naţională a României.

În urmă cu 78 de ani, la 23 august 1944, România ieşea din alianţa cu Puterile Axei (Germania, Italia şi Japonia), declara încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaţilor (Franţa, Imperiul Rus, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii) şi declara război Germaniei naziste şi Ungariei horthyste.

Cu câteva zile înainte de declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, la 23 august 1939, era încheiat, la Moscova, Tratatul de neagresiune germano-sovietic („Pactul Molotov-Ribbentrop”), al cărui protocol adiţional secret cuprindea consimţământul Germaniei la anexarea Basarabiei de către URSS (art. 3), notează volumul „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Un an mai târziu, la 26 iunie 1940, ministrului României în Uniunea Sovietică, Gheorghe Davidescu, îi era înmânată nota ultimativă a guvernului sovietic, de către ministrul sovietic de externe, Veaceslav Mihailovici Molotov, prin care se cerea cedarea imediată a Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, conform unei hărţi anexate. A doua notă ultimativă a guvernului sovietic a fost prezentată în noaptea de 27/28 iunie, şi cerea guvernului român evacuarea în decurs de patru zile a teritoriilor respective, începând din 28 iunie 1940, orele 14.00. Aflat sub presiunea notelor ultimative şi în contextul izolării totale a ţării, guvernul român a răspuns la termenul fixat că „pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forţă şi deschiderea ostilităţilor în această parte a Europei, se vede silit să primească condiţiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic„, consemnează aceeaşi lucrare.

Armata şi administraţia română s-au retras din Basarabia şi nordul Bucovinei, însă trupele sovietice au ocupat şi ţinutul Herţa, parte a vechiului Regat. Teritoriul ocupat de sovietici avea o suprafaţă de 50.762 kmp şi avea o populaţie de 3.776.000 locuitori. Pierderea Basarabiei şi a nordului Bucovinei a determinat o schimbare esenţială în orientarea politicii externe a României. În urma capitulării Franţei în faţa Germaniei naziste la 22 iunie 1940, guvernul român a renunţat, la 1 iulie, în plină expansiune sovietică asupra teritoriului românesc, la garanţiile anglo-franceze din aprilie 1939.

Rapturile teritoriale au continuat prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, când Ungaria horthystă a ocupat 43.492 km pătraţi, respectiv nord-estul Transilvaniei, cu o populaţie de 2.667.000 locuitori. Prin tratatul din 7 septembrie 1940, de la Craiova, Bulgaria a încorporat judeţele Durostor şi Caliacra, cu o suprafaţă totală de 6.921 km pătraţi şi aproximativ 410.000 locuitori.

Publicitate

Intrarea în război

La 22 iunie 1941, România a intrat în război, alături de Germania, împotriva URSS, în vederea reîntregirii teritoriului său. Mareşalul Ion Antonescu a ordonat armatei să treacă Prutul şi să elibereze Basarabia şi Nordul Bucovinei. Un comunicat militar oficial din 25 iulie 1941, arăta: „Lupta pentru dezrobirea brazdei româneşti de la răsărit s-a terminat. Din Carpaţi până la Mare suntem din nou stăpâni pe hotarele străbune”. La acţiunile pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord (până la 31 iulie 1941), au participat 473.103 militari români, pierderile ridicându-se la 24.396 militari morţi, răniţi, bolnavi, dispăruţi. După eliberarea teritoriilor româneşti, armata a primit ordin să-şi continue înaintarea dincolo de Nistru.

Preocupările oamenilor politici români, în ceea ce priveşte scoaterea ţării din război, au crescut în intensitate către sfârşitul anului 1943, printr-o serie de tratative duse la Ankara, între septembrie 1943-martie 1944, dar şi la Cairo (martie-iunie 1944) şi Stockholm (noiembrie 1943-iunie 1944). În aprilie 1944, guvernul sovietic transmitea condiţiile „minimale” de armistiţiu: frontiera din 1940, despăgubiri de război, revenirea Transilvaniei sau a „celei mai mari părţi a ei” la România. Guvernul român a respins condiţiile de armistiţiu la 15 mai.

Întoarcerea armelor

În contextul declanşării, la 20 august 1944, a ofensivei pe direcţia Iaşi-Chişinău, trupele sovietice au făcut o puternică spărtură în frontul germano-român din Moldova. Se demonstra, astfel, că ţara noastră se afla la capătul rezistenţei, situaţia de pe front agravându-se continuu. La 23 august, generalul Hans Friessner, comandantul Grupului de armate german „Ucraina de Sud”, a solicitat generalului Heinz Guderian, şeful Marelui Stat Major al forţelor terestre, asigurarea acoperirii aeriene pentru a menţine linia Focşani-Brăila. Demersul nu a avut succes. În dimineaţa aceleiaşi zile, politicianul Gheorghe Brătianu a făcut un nou demers pe lângă mareşalul Antonescu, în vederea încheierii neîntârziate a armistiţiului.

La orele amiezii, mareşalul Ion Antonescu a fost în audienţă la regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), declarând că este dispus să semneze armistiţiul, după stabilizarea frontului şi obţinerea acordului lui Hitler. În aceste condiţii, regele Mihai I l-a destituit din funcţia de conducător al statului şi a ordonat arestarea acestuia.

La orele 20.20, prin Proclamaţia către ţară, difuzată de posturile de radio, regele Mihai anunţa „ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite”. În acelaşi timp, s-a anunţat formarea unui guvern de uniune naţională care a fost însărcinat cu încheierea păcii cu Naţiunile Unite: „din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite”, conform volumului „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul IV, Mihai I” (Editura Enciclopedică, 2004).

Totodată, noul şef al Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, împuternicit de rege cu comanda supremă a armatei române, a transmis directiva operativă cu nr. 1: „Armata română încetează lupta alături de trupele germane, în scopul de a obţine pacea de la Naţiunile Unite şi de a reîncepe lupta alături de forţele armate ale acestora pentru eliberarea Ardealului de nord”, notează acelaşi volum.

În noaptea care a urmat, s-a creat o stare de panică şi confuzie generală, dat fiind faptul că România se afla în stare de război atât cu Germania, cât şi cu Uniunea Sovietică. În aceste condiţii, Armata Roşie a dezarmat şi capturat peste 6.000 de ofiţeri, 6.000 de subofiţeri şi mai mult de 150.000 de soldaţi de trupă. Totodată, linia fortificată Focşani-Nămăloasa-Brăila a fost trecută fără nicio rezistenţă de trupele sovietice, care în câteva zile au ajuns la graniţele cu Bulgaria şi Iugoslavia. Pe de altă parte, aviaţia germană a bombardat Capitala în zilele de 24-26 august, provocând numeroase distrugeri şi pierderi de vieţi omeneşti.

De ce s-a sărbătorit Ziua României în 23 august

Convenţia de armistiţiu semnată la 12 septembrie 1944, la Moscova, declara România o ţară înfrântă în război, consacra anexiunile sovietice din 28 iunie 1940 şi impunea plata unor despăgubiri de război către URSS, în valoare de 300 de milioane de dolari, ce urmau a fi achitate în decurs de şase ani în produse petrolifere, lemnoase etc. A fost declarat nul Arbitrajul de la Viena, „Transilvania sau cea mai mare parte a ei” revenind României; armata română urma să participe cu 12 divizii alături de cea sovietică la eliberarea Transilvaniei. Aplicarea armistiţiului a fost supravegheată de Comisia Aliată de Control, în care participarea sovietică era hotărâtoare, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003). În fapt, această Convenţie de armistiţiu consemna ocuparea României de către Armata Roşie şi impunerea unui regim de tip bolşevic.

Cu ajutorul principalului său instrument politic – Partidul Comunist, controlul sovietic s-a impus în toate sectoarele vieţii politice, economice şi culturale. În acest context, actul de la 23 august 1944, prezentat iniţial ca o lovitură de stat, a devenit momentul „eliberării României de către glorioasa Armată Sovietică”, fiind elogiat în permanenţă de Partidul Comunist Român ca „insurecţie armată”, „insurecţie armată antifascistă şi antiimperialistă”, „insurecţie naţională antifascistă şi antimperialistă”, „revoluţie de eliberare socială şi naţională antifascistă şi antimperialistă”, notează „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul IV, Mihai I” (Editura Enciclopedică, 2004). Începând cu anul 1948 şi până la 23 august 1989, ziua de 23 august a fost sărbătorită drept Ziua Naţională a României.

La 25 octombrie 1944, prin eliberarea oraşelor Carei şi Satu Mare, s-a încheiat eliberarea întregului teritoriu transilvan anexat de Ungaria în urma Dictatului de la Viena. La 9 martie 1945 avea loc restabilirea administraţiei româneşti în această regiune.

Participarea României la războiul auntifascist a continuat până la 12 mai 1945, perioadă în care ostaşii români, în cooperare cu armata sovietică, au luptat pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei.

Pe frontul de răsărit, armata română a suferit pierderi de 624.740 de militari, din care 71.585 morţi, 243.622 răniţi şi bolnavi, 309.533 dispăruţi.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Agerpres

Sursa foto: Dan Lungu Facebook

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:
Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Eveniment

Proiecte de lege pentru protejarea tinerilor de jocurile de noroc, adoptate de Senat

Publicat

acum 10 minute

luni, 16.02.2026

de

Senatul a adoptat, luni, două propuneri legislative pentru modificarea OUG 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu măsuri pentru protejarea tinerilor.

Publicitate

Primul proiect prevede majorarea de la 18 la 21 de ani a vârstei minime pe care trebuie să o aibă participanții la jocuri de noroc și interzicerea accesului în sălile dedicate pentru persoanele cu vârsta mai mică de 21 de ani.

Al doilea proiect stabilește interdicția de difuzare în mediul online, în intervalul orar 6:00 – 24:00, a oricărui tip de conținut audio, video, de imagini care promovează jocurile de noroc. De asemenea, prin actul normativ se interzice difuzarea în mediul online de publicitate și reclame pentru jocuri de noroc în care sunt prezente personalități ale vieții publice, culturale, științifice, sportive sau alte persoane care pot încuraja, datorită notorietății, participarea la astfel de jocuri.

Cele două proiecte, inițiate de un grup de parlamentari PNL, USR, PSD și UDMR, deși au avut din partea comisiilor de specialitate rapoarte de respingere, au întrunit, în plen, numărul de voturi necesar pentru a fi adoptate.

USR a făcut un apel, duminică, pentru adoptarea în plenul Senatului a celor două propuneri legislative, în pofida rapoartelor de respingere ale comisiilor economică și juridică.

”Deși am propus niște măsuri de bun-simț, normale, pentru protejarea tinerilor de acest flagel și reducerea expunerii agresive la publicitate, ambele proiecte au primit rapoarte de respingere. Este un semnal îngrijorător că, în loc să punem pe primul loc sănătatea publică și protecția generațiilor tinere, astfel de inițiative sunt blocate înainte să aibă o șansă reală”, a transmis liderul grupului USR din Camera Deputaților, Diana Stoica, inițiatoare a celor două proiecte de lege.

Propunerile legislative vor fi dezbătute de Camera Deputaților, for decizional în acest două cazuri. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Tineri polițiști, instruiți prin scenarii operative la Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani

Publicat

acum 53 de minute

luni, 16.02.2026

de

În perioada 02–13 februarie 2026, agenții de poliție, absolvenți ai Școlii de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina – promoția ianuarie 2026, repartizați la Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani , au participat la un program intensiv de pregătire organizat sub coordonarea Serviciului de Pregătire Profesională din cadrul instituției.

Publicitate

Programul a fost conceput pe baza unor strategii de instruire interactivă, care au inclus scenarii simulate și rezolvarea unor spețe inspirate din activitatea operativă curentă.

Sub îndrumarea ofițerilor instructori, tinerii polițiști au fost încurajați să gestioneze situații care au reprodus diferite etape ale intervenției polițienești, dezvoltându-și capacitatea de reacție, autocontrolul și spiritul de echipă. Programul a reprezentat un prim pas esențial în consolidarea abilităților necesare exercitării profesiei.

La stagiul de pregătire au participat 27 de agenți de poliție aflați în perioada de tutelă profesională, care au lucrat pe scenarii special concepute de instructori, menite să le completeze cunoștințele și să le dezvolte deprinderile de a acționa eficient în situații operative simulate.

Pregătirea a vizat domenii esențiale precum instrucția tragerii, pregătirea fizică și autoapărarea, precum și tactica polițienească. La finalul celor șase luni de tutelă, etapă importantă a procesului de formare inițială, noii polițiști vor fi pregătiți să contribuie activ la creșterea gradului de siguranță al comunităților în care își vor desfășura activitatea.

Conducerea Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani le urează succes în activitatea profesională!

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Producătorii de carne de porc avertizează: fermele românești vor începe să se închidă în curând

Publicat

acum o oră

luni, 16.02.2026

de

Producătorii de carne de porc avertizează că fermele românești vor începe să se închidă în curând. Aceștia reclamă că situația în sector este critică din cauza scăderii accelerate a prețului de vânzare, în condițiile creșterii costurilor reale de producție, scrie alba24.ro.

Publicitate

Producătorii atenționează asupra lipsei măsurilor concentrate și a susținerii din partea partenerilor, fie din lanțul de procesare, fie din cel de distribuție.

Conform datelor publicate de Comisia de Clasificare a Carcaselor din România, prețul mediu al porcului în viu în săptămâna 26 ianuarie – 1 februarie 2026 a ajuns la 4,95 lei/kg la producători.

Costul real de producție

Tendința este de scădere, în timp ce costul real de producție depășește 6,5 lei/kg în viu, ceea ce se traduce în pierderi greu de recuperat pentru ferme, se arată într-un comunicat al Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), citat de Agerpres.

“Aceasta nu este o fluctuație normală de piață, este o prăbușire care pune în pericol existența fermelor românești”, avertizează președintele APCPR, Adrian Balaban.

Criză pentru producătorii autorizați din România

Publicitate

În ultimii opt ani de când evoluează pesta porcină africană, România a produs între 20% și 40% din carnea de porc pe care o consumă. Conform studiului realizat pentru APCPR în 2025, peste 70% dintre consumatorii din România preferă carnea de porc românească, dar nu știu să o recunoască la raft, iar de multe ori nici nu o pot găsi la raft.

“Asistăm la această criză pentru producătorii autorizați din România din cauza unei presiuni masive a importurilor de carne de porc ca urmare a apariției pestei porcine africane în Spania.

Totodată, dezechilibrul pieței este perpetuat de lipsa unui preț de referință național comparativ cu alte state membre de unde se importă masiv carne de porc (de ex. Spania, Germania).

Oferta neautorizată existentă pe piață (inclusiv comercializarea porcilor prin rețele de socializare și platforme online de către persoane neautorizate sanitar-veterinar și nefiscalizate), estimată la aproximativ 604 mii capete în 2025 (cu 330 mii capete mai mult decât în anul 2024), conform datelor provizorii publicate de INS, afectează piața reglementată reprezentată de fermele comerciale autorizate, care respectă condițiile de biosecuritate și siguranță alimentară”, se menționează în comunicat.

Costuri suplimentare

La toate acestea se adaugă costurile mari pentru asigurarea măsurilor de biosecuritate suplimentare în fermele autohtone. Condițiile impuse fermelor comerciale din România sunt foarte stricte și presupun inclusiv costuri operaționale mari.

Nicio fermă comercială nu poate suspenda măsurile de biosecuritate și de siguranță alimentară pentru a-și reduce cheltuielile, susțin membrii APCPR.

Pesta porcină

În plus, prezența constantă a focarelor de pestă porcină africană în ultimii ani blochează posibilitatea de export și de valorificare a părților din carcasă care nu sunt cumpărate de consumatorii români.

“Din cauza evoluției pestei porcine africane pe teritoriul României, fermele românești nu pot face comerț intracomunitar și nici export către țări terțe, nici măcar către Republica Moldova, în condițiile în care importăm carne de porc și porci vii pentru abatorizare chiar și din Bulgaria”, a adăugat Adrian Balaban.

În curând, susține APCPR, în absența măsurilor concentrate și a susținerii producătorilor autohtoni din partea partenerilor, fie din lanțul de procesare, fie din lanțul de distribuție, fermele românești vor începe să se închidă. Redeschiderea unei ferme de creștere suine presupune investiții mari, care descurajează acest sector.

“Închiderea fermelor înseamnă mai puține locuri de muncă în mediul rural, dependență mai mare de importuri și vulnerabilitate în situații de criză. Consecințe există și pentru consumatori, care nu vor mai găsi carnea pe care o doresc la raft. Raritatea ofertei va conduce și la creșterea prețurilor de vânzare”, transmit producătorii de carne de porc.

Etichetarea cărnii de porc românească

În acest context, APCPR a lansat o discuție despre etichetarea corectă a cărnii de porc românești și campania de informare “Porcul românesc bine crescut”.

“Încurajăm consumatorii să aleagă carnea de porc românească (de la porci crescuți și hrăniți în România, în condiții de siguranță alimentară și biosecuritate) și invităm partenerii din retail și din procesare să susțină fermierii români în acest moment dificil, prin adoptarea campaniei, corecta informare a consumatorilor și achiziția de carne de porc românească”, spune președintele APCPR.

Politicile de achiziție bazate exclusiv pe cel mai mic preț, pe termen lung, vor avea un efect negativ, nu doar asupra sectorului, ci și asupra consumatorului care va putea cumpăra din ce în ce mai rar carnea pe care o preferă, la prețuri mai mari. Fără producători locali, rețelele comerciale vor fi dependente integral de piața externă, iar toate riscurile și volatilitatea acesteia se vor regăsi în bonurile cumpărătorilor.

“Alegând conștient și informat carnea de porc românească, nu satisfacem doar o nevoie de plăcere a gustului pe care îl cunoaștem din generație în generație, ci susținem un sector important al economiei locale și multe familii dependente de locurile de muncă, încă active în sector”, se mai arată în documentul citat.

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) reprezintă și susține interesele fermelor comerciale de producție a cărnii de porc, autorizate sanitar-veterinar, în relația cu autoritățile publice locale și centrale, naționale și europene.

Fondată în anul 1991, APCPR este una dintre cele mai longevive asociații ale sectorului zootehnic din România. În cei 35 de ani de activitate, asociația a contribuit la dezvoltarea filierei cărnii de porc din România prin implicarea activă în elaborarea strategiilor sectoriale și a legislației, dezvoltarea de parteneriate cu organizații de profil și ca membru fondator a unor organisme de reprezentare și de piață.

Citeste mai mult

Eveniment

Cateheză despre familia creștină, în Parohia „Sfântul Ioan Botezătorul” din Botoșani, în cadrul proiectului „Familia – dar al lui Dumnezeu, jertfă și misiune în lumina Evangheliei”

Publicat

acum 2 ore

luni, 16.02.2026

de

Sâmbătă, 14 februarie, în Parohia „Sfântul Ioan Botezătorul” din Botoșani, în cadrul proiectului „Familia – dar al lui Dumnezeu, jertfă și misiune în lumina Evangheliei”, a avut loc cateheza cu tema „Familia creștină azi: valori, provocări și misiune”. Întâlnirea a reunit tineri din comunitate, într-un dialog deschis despre rolul și responsabilitatea familiei în societatea contemporană.

Publicitate

Discuțiile au pornit de la înțelegerea familiei ca spațiu al credinței și al formării caracterului, dar au atins și realitățile concrete cu care se confruntă astăzi generațiile tinere: fragilitatea relațiilor, presiunea socială, lipsa de timp și provocările unui ritm de viață tot mai accelerat.

Prin intervenții și exemple concrete, au fost evidențiate valorile care susțin viața de familie – credința trăită, iubirea jertfelnică, unitatea și rugăciunea – dar și nevoia de statornicie într-un context care pune adesea la încercare stabilitatea căminului.

Atmosfera a fost una de dialog sincer, iar întrebările tinerilor au arătat preocuparea lor pentru întemeierea unei familii solide, așezate pe principii creștine. Cateheza s-a dorit nu doar o prezentare teoretică, ci un îndemn la asumarea conștientă a misiunii pe care fiecare familie o are în comunitate.

Întâlnirea face parte dintr-o serie de activități dedicate aprofundării valorilor familiei, într-un demers care îmbină reflecția, rugăciunea și dialogul deschis.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending