Connect with us

Eveniment

Vă mai aduceți aminte de marile defilări de 23 August? De ce s-a sărbătorit Ziua României la această dată

Publicat

Publicitate

Mulți dintre botoșănenii ajunși astăzi la vârsta maturității își amintesc de marile defilări care aveau loc la Botoșani și în toată România cu ocazia zilei de 23 august, care a fost zeci de ani Ziua Naţională a României, dar puțini știu cât de controversată este această dată.

Practic, se împlinesc astăzi 78 de ani de la unul dintre cele mai controversate evenimente din istoria României. Timp de 40 de ani, până la prăbuşirea regimului comunist, pe 23 august s-a sărbătorit Ziua Naţională a României.

În urmă cu 78 de ani, la 23 august 1944, România ieşea din alianţa cu Puterile Axei (Germania, Italia şi Japonia), declara încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaţilor (Franţa, Imperiul Rus, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii) şi declara război Germaniei naziste şi Ungariei horthyste.

Cu câteva zile înainte de declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, la 23 august 1939, era încheiat, la Moscova, Tratatul de neagresiune germano-sovietic („Pactul Molotov-Ribbentrop”), al cărui protocol adiţional secret cuprindea consimţământul Germaniei la anexarea Basarabiei de către URSS (art. 3), notează volumul „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Un an mai târziu, la 26 iunie 1940, ministrului României în Uniunea Sovietică, Gheorghe Davidescu, îi era înmânată nota ultimativă a guvernului sovietic, de către ministrul sovietic de externe, Veaceslav Mihailovici Molotov, prin care se cerea cedarea imediată a Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, conform unei hărţi anexate. A doua notă ultimativă a guvernului sovietic a fost prezentată în noaptea de 27/28 iunie, şi cerea guvernului român evacuarea în decurs de patru zile a teritoriilor respective, începând din 28 iunie 1940, orele 14.00. Aflat sub presiunea notelor ultimative şi în contextul izolării totale a ţării, guvernul român a răspuns la termenul fixat că „pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forţă şi deschiderea ostilităţilor în această parte a Europei, se vede silit să primească condiţiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic„, consemnează aceeaşi lucrare.

Armata şi administraţia română s-au retras din Basarabia şi nordul Bucovinei, însă trupele sovietice au ocupat şi ţinutul Herţa, parte a vechiului Regat. Teritoriul ocupat de sovietici avea o suprafaţă de 50.762 kmp şi avea o populaţie de 3.776.000 locuitori. Pierderea Basarabiei şi a nordului Bucovinei a determinat o schimbare esenţială în orientarea politicii externe a României. În urma capitulării Franţei în faţa Germaniei naziste la 22 iunie 1940, guvernul român a renunţat, la 1 iulie, în plină expansiune sovietică asupra teritoriului românesc, la garanţiile anglo-franceze din aprilie 1939.

Publicitate

Rapturile teritoriale au continuat prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, când Ungaria horthystă a ocupat 43.492 km pătraţi, respectiv nord-estul Transilvaniei, cu o populaţie de 2.667.000 locuitori. Prin tratatul din 7 septembrie 1940, de la Craiova, Bulgaria a încorporat judeţele Durostor şi Caliacra, cu o suprafaţă totală de 6.921 km pătraţi şi aproximativ 410.000 locuitori.

Intrarea în război

La 22 iunie 1941, România a intrat în război, alături de Germania, împotriva URSS, în vederea reîntregirii teritoriului său. Mareşalul Ion Antonescu a ordonat armatei să treacă Prutul şi să elibereze Basarabia şi Nordul Bucovinei. Un comunicat militar oficial din 25 iulie 1941, arăta: „Lupta pentru dezrobirea brazdei româneşti de la răsărit s-a terminat. Din Carpaţi până la Mare suntem din nou stăpâni pe hotarele străbune”. La acţiunile pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord (până la 31 iulie 1941), au participat 473.103 militari români, pierderile ridicându-se la 24.396 militari morţi, răniţi, bolnavi, dispăruţi. După eliberarea teritoriilor româneşti, armata a primit ordin să-şi continue înaintarea dincolo de Nistru.

Preocupările oamenilor politici români, în ceea ce priveşte scoaterea ţării din război, au crescut în intensitate către sfârşitul anului 1943, printr-o serie de tratative duse la Ankara, între septembrie 1943-martie 1944, dar şi la Cairo (martie-iunie 1944) şi Stockholm (noiembrie 1943-iunie 1944). În aprilie 1944, guvernul sovietic transmitea condiţiile „minimale” de armistiţiu: frontiera din 1940, despăgubiri de război, revenirea Transilvaniei sau a „celei mai mari părţi a ei” la România. Guvernul român a respins condiţiile de armistiţiu la 15 mai.

Întoarcerea armelor

În contextul declanşării, la 20 august 1944, a ofensivei pe direcţia Iaşi-Chişinău, trupele sovietice au făcut o puternică spărtură în frontul germano-român din Moldova. Se demonstra, astfel, că ţara noastră se afla la capătul rezistenţei, situaţia de pe front agravându-se continuu. La 23 august, generalul Hans Friessner, comandantul Grupului de armate german „Ucraina de Sud”, a solicitat generalului Heinz Guderian, şeful Marelui Stat Major al forţelor terestre, asigurarea acoperirii aeriene pentru a menţine linia Focşani-Brăila. Demersul nu a avut succes. În dimineaţa aceleiaşi zile, politicianul Gheorghe Brătianu a făcut un nou demers pe lângă mareşalul Antonescu, în vederea încheierii neîntârziate a armistiţiului.

La orele amiezii, mareşalul Ion Antonescu a fost în audienţă la regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), declarând că este dispus să semneze armistiţiul, după stabilizarea frontului şi obţinerea acordului lui Hitler. În aceste condiţii, regele Mihai I l-a destituit din funcţia de conducător al statului şi a ordonat arestarea acestuia.

La orele 20.20, prin Proclamaţia către ţară, difuzată de posturile de radio, regele Mihai anunţa „ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite”. În acelaşi timp, s-a anunţat formarea unui guvern de uniune naţională care a fost însărcinat cu încheierea păcii cu Naţiunile Unite: „din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite”, conform volumului „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul IV, Mihai I” (Editura Enciclopedică, 2004).

Totodată, noul şef al Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, împuternicit de rege cu comanda supremă a armatei române, a transmis directiva operativă cu nr. 1: „Armata română încetează lupta alături de trupele germane, în scopul de a obţine pacea de la Naţiunile Unite şi de a reîncepe lupta alături de forţele armate ale acestora pentru eliberarea Ardealului de nord”, notează acelaşi volum.

În noaptea care a urmat, s-a creat o stare de panică şi confuzie generală, dat fiind faptul că România se afla în stare de război atât cu Germania, cât şi cu Uniunea Sovietică. În aceste condiţii, Armata Roşie a dezarmat şi capturat peste 6.000 de ofiţeri, 6.000 de subofiţeri şi mai mult de 150.000 de soldaţi de trupă. Totodată, linia fortificată Focşani-Nămăloasa-Brăila a fost trecută fără nicio rezistenţă de trupele sovietice, care în câteva zile au ajuns la graniţele cu Bulgaria şi Iugoslavia. Pe de altă parte, aviaţia germană a bombardat Capitala în zilele de 24-26 august, provocând numeroase distrugeri şi pierderi de vieţi omeneşti.

De ce s-a sărbătorit Ziua României în 23 august

Convenţia de armistiţiu semnată la 12 septembrie 1944, la Moscova, declara România o ţară înfrântă în război, consacra anexiunile sovietice din 28 iunie 1940 şi impunea plata unor despăgubiri de război către URSS, în valoare de 300 de milioane de dolari, ce urmau a fi achitate în decurs de şase ani în produse petrolifere, lemnoase etc. A fost declarat nul Arbitrajul de la Viena, „Transilvania sau cea mai mare parte a ei” revenind României; armata română urma să participe cu 12 divizii alături de cea sovietică la eliberarea Transilvaniei. Aplicarea armistiţiului a fost supravegheată de Comisia Aliată de Control, în care participarea sovietică era hotărâtoare, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003). În fapt, această Convenţie de armistiţiu consemna ocuparea României de către Armata Roşie şi impunerea unui regim de tip bolşevic.

Cu ajutorul principalului său instrument politic – Partidul Comunist, controlul sovietic s-a impus în toate sectoarele vieţii politice, economice şi culturale. În acest context, actul de la 23 august 1944, prezentat iniţial ca o lovitură de stat, a devenit momentul „eliberării României de către glorioasa Armată Sovietică”, fiind elogiat în permanenţă de Partidul Comunist Român ca „insurecţie armată”, „insurecţie armată antifascistă şi antiimperialistă”, „insurecţie naţională antifascistă şi antimperialistă”, „revoluţie de eliberare socială şi naţională antifascistă şi antimperialistă”, notează „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul IV, Mihai I” (Editura Enciclopedică, 2004). Începând cu anul 1948 şi până la 23 august 1989, ziua de 23 august a fost sărbătorită drept Ziua Naţională a României.

La 25 octombrie 1944, prin eliberarea oraşelor Carei şi Satu Mare, s-a încheiat eliberarea întregului teritoriu transilvan anexat de Ungaria în urma Dictatului de la Viena. La 9 martie 1945 avea loc restabilirea administraţiei româneşti în această regiune.

Participarea României la războiul auntifascist a continuat până la 12 mai 1945, perioadă în care ostaşii români, în cooperare cu armata sovietică, au luptat pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei.

Pe frontul de răsărit, armata română a suferit pierderi de 624.740 de militari, din care 71.585 morţi, 243.622 răniţi şi bolnavi, 309.533 dispăruţi.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Agerpres

Sursa foto: Dan Lungu Facebook

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Comisarul-șef Ciprian Silveanu, noul adjunct al șefului IPJ Botoșani

Publicat

Publicitate

La nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, începând cu data de 26 ianuarie 2026, a fost împuternicit să îndeplinească atribuțiile de adjunct al Șefului Inspectoratului, comisar șef de poliție Silveanu Ciprian. Acesta va fi al doilea adjunct. Primul este comisar șef de politie Anitei Ioan.

Până în prezent, acesta își desfășura activitatea în funcția de șef al Serviciului de Ordine Publică, ocupată prin concurs, din anul 2025.

Comisar șef de poliție Silveanu Ciprian are 38 de ani și este absolvent al Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza „, București, promoția 2010.

Acesta și-a desfășurat activitatea în cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 1 Botoșani, iar în anul 2017 a preluat conducerea secției, rămânând să coordoneze activitatea polițiștilor care activau acolo până în anul 2024, când a fost împuternicit la conducerea Serviciului de Ordine Publică.

Citeste mai mult

Eveniment

ANM: Vreme schimbătoare, temperaturi maxime pozitive și precipitații în majoritatea regiunilor, în următoarele două săptămâni

Publicat

Publicitate

Vremea va fi schimbătoare pe durata următoarelor două săptămâni (26 ianuarie – 8 februarie), valorile termice maxime vor fi pozitive pe întreg teritoriul, cu excepția zonei montane, iar precipitațiile se vor semnala în majoritatea zonelor aproape în fiecare zi, arată prognoza de specialitate publicată, luni, de Administrația Națională de Meteorologie (ANM).

În Banat, regimul termic va fi unul foarte dinamic, cu oscilații mari în intervale scurte de timp. Astfel, în prima zi, vremea va fi cu mult mai caldă decât normal, cu medii ale maximelor de 10 grade și ale minimelor de 4 – 6 grade, apoi se va răci, astfel că maximele vor fi în medie de 6 – 8 grade, iar minimele de 0 – 2 grade. În zilele de 28 și 29 ianuarie se va încălzi din nou, spre medii ale maximelor de 10 – 12 grade și ale minimelor de 2 – 4 grade, iar până în data de 2 februarie valorile diurne vor fi în scădere treptată, la medii de 4 – 6 grade, iar cele nocturne se vor menține constante. Ulterior, vor mai fi variații ușoare, cu maxime cuprinse între de 8 și 12 grade și minime de -2 și 2 grade, mediat regional. Probabilitatea de precipitații va fi ridicată pe aproape întreg intervalul, dar cu cantitățile cele mai însemnate la început.

În Crișana, vremea va fi schimbătoare din punct de vedere termic. Prima zi va fi caracterizată de un regim termic mult peste normal, cu maxime mediate de 10 grade și minime de 4 grade, apoi acestea vor scădea spre 4 grade mediat diurn și 2 grade nocturn, dar în continuare acestea vor fi peste mediile datei. În 28 și 29 ianuarie, temperaturile vor crește din nou la medii de 10 – 12 grade ziua și 0 – 4 grade noaptea, însă până în data de 2 februarie se va înregistra un proces de scădere spre maxime de 6 grade și minime de 0 grade mediat regional. A doua săptămână a estimărilor va fi împărțită în două perioade, prima cu încălzire, a doua cu răcire, ce va determina medii ale maximelor cuprinse între 4 și 14 grade și ale minimelor între -2 și 2 grade. Probabilitatea de precipitații va fi ridicată pe tot parcursul intervalului, cu cantități mai însemnate în primele zile.

În Transilvania, valorile termice vor avea variații de la o zi la cealaltă în prima săptămână de prognoză, după care se vor mai stabiliza ușor. Astfel, la debut vor fi maxime în medie de 8 grade, apoi vor scădea la 4 grade, în zilele de 28 și 29 ianuarie vor crește din nou spre 8 grade, iar până la finalul intervalului estimat vor oscila între 4 și 8 grade mediat regional. Regimul termic nocturn va fi puțin mai stabil, cu minime ce vor alterna între -4 și 2 grade, valori estimate prin mediere. Precipitațiile vor fi prezente în aproape fiecare zi, dar mai însemnate cantitativ la început.

În Maramureș, vremea va fi deosebit de caldă la început, cu maxime mediate la 8 grade și minime la 2 grade, dar în următoarele două zile se va răci spre 4 grade, mediat ziua, și -2 grade, noaptea. În intervalul 29 ianuarie – 8 februarie vor mai fi oscilații termice, între 8 – 10 grade medii ale maximelor în zilele de 29 ianuarie și 5 februarie, respectiv 4 – 6 grade, în 2 februarie. Minimele termice vor fi mai stabile, cu oscilații între -2 și 2 grade. Probabilitatea de precipitații va fi ridicată în aproape toate zilele, dar posibil mai însemnate la început.

În Moldova, pe tot parcursul intervalului, prognozat vor alterna advecțiile de aer cald cu cele reci, ceea ce vor determina schimbări destul de mari în valorile de temperatură. În acest context, maximele vor avea medii de 2 – 4 grade, în primele două zile, apoi vor urca la 8 grade în următoarele două zile, iar până în data de 1 februarie vor scădea spre 2 grade. Până la finalul intervalului vor fi în general pe o pantă ascendentă, cu valori de 4 – 6 grade, mediat regional. Regimul termic nocturn se va situa între -6 și 2 grade, valori prognozate prin mediere, cu cele mai mari în prima săptămână. Se vor semnala precipitații în majoritatea zilelor, dar vor fi în general slabe cantitativ.

Publicitate

În Dobrogea, până în data de 30 ianuarie, vremea va fi mult mai caldă decât în mod normal pentru această perioadă, cu medii ale maximelor de 10 – 14 grade și ale minimelor de 2 – 6 grade. Ulterior, se va răci spre maxime de 6 – 8 grade și minime de la -2 la 2 grade, mediat regional, în intervalul 31 ianuarie – 3 februarie, după care se va mai încălzi ușor până la final de estimări, la valori diurne în medie de 10 – 12 grade și nocturne de 2 – 4 grade. Probabilitatea ridicată pentru precipitații va fi între 30 ianuarie și 3 februarie, iar în restul timpului acestea se vor semnala trecător și izolat.

În Muntenia, în prima săptămână de prognoză, vor fi alternanțe termice rapide, în urma cărora vor fi influențate în mod deosebit valorile termice diurne. Dacă în prima zi maxima va fi mediată la 10 grade, în următoarea va coborî la 6 grade, apoi va crește la 12, respectiv la 14 grade, în data de 29 ianuarie. După această dată, valorile termice vor marca o scădere treptată până la 8 grade, mediat, în data de 2 februarie, și apoi vor mai avea ușoare variații, în special de creștere. Temperaturile minime vor fi mai ridicate la început, cu medii de 0 – 4 grade, după care un traseu relativ constant în jurul a -2 grade. Probabilitatea de precipitații va fi ridicată în fiecare zi, dar acestea vor fi mai însemnate cantitativ în primele zile din interval și din nou la începutul lunii februarie.

În Oltenia, valorile termice diurne vor avea medii de 6 – 8 grade în primele două zile din interval, apoi vor crește la 8 – 12 grade, mediat regional, astfel că vor caracteriza o vreme deosebit de caldă pentru această perioadă. Se vor menține la aceste valori până în data de 31 ianuarie când vor scădea treptat spre 6 grade, în medie, și până la sfârșitul intervalului vor mai crește ușor, la medii în jurul a 10 grade. Regimul termic nocturn va fi peste normalul datei, la început cu medii de 2 – 4 grade, și ulterior, după o răcire de scurtă durată, vor avea doar mici variații, de la -2 la 2 grade, valori prognozate ca medie regională. Probabilitatea de precipitații va fi ridicată în fiecare zi, dar pe 26 și 27 ianuarie vor fi mai însemnate cantitativ.

La munte, vremea va fi schimbătoare din punct de vedere termic, cu alternanțe destul de rapide în prima săptămână din interval. Regimul termic diurn va avea medii între -2 și 6 grade, cu cele mai ridicate valori în zilele de 26, 28, 29 ianuarie, precum și în 4, 5 și 6 februarie. Temperaturile minime vor avea medii regionale cuprinse între -8 și 2 grade, cele mai coborâte valori în data de 28 ianuarie, dar și în intervalul 1 – 4 februarie. Probabilitatea de precipitații va fi ridicată pe tot parcursul intervalului, dar în prima zi acestea vor fi mai însemnate cantitativ. AGERPRES/

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO&VIDEO: Antrenament al pompierilor botoșăneni pentru salvarea persoanelor din ape înghețate

Publicat

Publicitate

Peste 60 de pompieri botoșăneni au participat, în această dimineață, la o sesiune complexă de antrenament pentru salvarea persoanelor din ape înghețate. Activitatea s-a desfășurat pe Acumularea Curtești și a reunit salvatori din toate subunitățile Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoșani.

În cadrul exercițiului au fost exersate multiple tehnici și situații tactice, pompierii intervenind cu ambarcațiunea, colacul de salvare, targa, scara manuală, dar și cu scafandrii, în scenarii care au simulat accidentele ce pot avea loc pe luciurile de apă înghețate.

Antrenamentul a avut ca obiectiv principal perfecționarea deprinderilor practice, creșterea timpului de reacție și îmbunătățirea coordonării între structurile de intervenție, având în vedere riscurile majore generate de temperaturile scăzute și formarea gheții pe luciurile de apă.

Activitatea a fost coordonată de Serviciul Pregătire pentru Intervenție și Reziliența Comunităților, cu sprijinul alpiniștilor ISU Botoșani, care au contribuit la desfășurarea exercițiilor în condiții de maximă siguranță.

Astfel de antrenamente sunt esențiale pentru menținerea unui nivel ridicat de pregătire al pompierilor și pentru asigurarea unui răspuns eficient în situații de urgență ce pot pune în pericol viața cetățenilor.

Măsuri de prevenire recomandate populației

Publicitate

Pentru evitarea accidentelor pe suprafețele de apă înghețate, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Județului Botoșani recomandă respectarea următoarelor măsuri:

– evitați deplasarea pe lacuri, râuri sau iazuri înghețate, chiar dacă stratul de gheață pare stabil

– nu permiteți copiilor să se joace pe suprafețe înghețate de apă și explicați-le cât este de periculos;

– nu mergeți niciodată singuri pe gheață.

Pescuitul la copcă

Pescuitul la copcă pe gheață poate fi periculos dacă nu se respectă măsurile de siguranță adecvate. Iată câteva recomandări pentru prevenirea accidentelor:

1. Verificarea grosimii gheții

Gheața sigură trebuie să aibă cel puțin 10 cm grosime pentru o persoană și peste 15 cm pentru grupuri.

Evitați zonele cu gheață subțire, crăpături, apă curgătoare sau cu culoare albă/mată, deoarece acestea sunt mai fragile.

Testați gheața cu un târnăcop sau un băț solid înainte de a păși.

 

2. Echipament de siguranță

Purtați vestă de salvare sau costum flotabil.

Folosiți colțari/crampoane pentru gheață în vederea evitării alunecării și nu uitați să aveți la dumneavoastră țepi de salvare.

O frânghie lungă și un partener de pescuit sunt esențiale în caz de urgență.

 

3. Comportament preventiv

Nu mergeți niciodată singuri pe gheață.

Evitați consumul de alcool, deoarece afectează reflexele și percepția frigului.

Nu faceți găuri prea apropiate una de alta, pentru a evita slăbirea gheții.

Verificați mereu condițiile meteo înainte de a pleca la pescuit.

 

4. Ce faceți dacă se sparge gheață și cădeți în apă?

Păstrează-ți-vă calmul și încearcați să vă întoarceţi în direcția din care ați venit, unde gheața era mai solidă.

Folosiţi țepii de salvare pentru a ieși din apă. Întindeți-vă pe burtă pentru a distribui greutatea.

Odată ieșiți din apă, nu stați în picioare imediat, târâți-vă spre mal.

Schimbați-vă hainele ude cât mai repede și încălziți-vă.

Siguranța este prioritară în orice activitate pe gheață.

Citeste mai mult

Eveniment

Zona Bucovina din municipiul Botoșani a rămas fără apă din cauza unei avarii

Publicat

Publicitate

În vederea efectuării lucrărilor de remediere a unei avarii pe conducta din OL 150 mm situată la intersecția dintre Aleea Bucovina și Aleea Mihail Kogălniceanu, din municipiul Botoșani, S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani anunță întreruperea furnizării apei, astăzi, 26 ianuarie 2026.

Astfel, în intervalul orar 11:00-16:00, sunt afectați de lipsa furnizării apei consumatorii ce locuiesc în imobilele situate pe străzile: Bucovina, Viilor, Mihail Kogălniceanu, inclusiv pe Aleea Azurului, Aleea Mihail Kogălniceanu, Aleea Bucovina, Aleea Amurgului și străzile adiacente.

           Ne cerem scuze față de abonați și îi asigurăm că se va interveni cu operativitate pentru finalizarea lucrărilor, astfel încât disconfortul creat să fie cât mai redus”, au transmis reprezentanții Nova Apaserv.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending