Connect with us

Eveniment

Vă mai aduceți aminte de marile defilări de 23 August? De ce s-a sărbătorit Ziua României la această dată

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

Mulți dintre botoșănenii ajunși astăzi la vârsta maturității își amintesc de marile defilări care aveau loc la Botoșani și în toată România cu ocazia zilei de 23 august, care a fost zeci de ani Ziua Naţională a României, dar puțini știu cât de controversată este această dată.

Practic, se împlinesc astăzi 78 de ani de la unul dintre cele mai controversate evenimente din istoria României. Timp de 40 de ani, până la prăbuşirea regimului comunist, pe 23 august s-a sărbătorit Ziua Naţională a României.

În urmă cu 78 de ani, la 23 august 1944, România ieşea din alianţa cu Puterile Axei (Germania, Italia şi Japonia), declara încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaţilor (Franţa, Imperiul Rus, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii) şi declara război Germaniei naziste şi Ungariei horthyste.

Cu câteva zile înainte de declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, la 23 august 1939, era încheiat, la Moscova, Tratatul de neagresiune germano-sovietic („Pactul Molotov-Ribbentrop”), al cărui protocol adiţional secret cuprindea consimţământul Germaniei la anexarea Basarabiei de către URSS (art. 3), notează volumul „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Un an mai târziu, la 26 iunie 1940, ministrului României în Uniunea Sovietică, Gheorghe Davidescu, îi era înmânată nota ultimativă a guvernului sovietic, de către ministrul sovietic de externe, Veaceslav Mihailovici Molotov, prin care se cerea cedarea imediată a Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, conform unei hărţi anexate. A doua notă ultimativă a guvernului sovietic a fost prezentată în noaptea de 27/28 iunie, şi cerea guvernului român evacuarea în decurs de patru zile a teritoriilor respective, începând din 28 iunie 1940, orele 14.00. Aflat sub presiunea notelor ultimative şi în contextul izolării totale a ţării, guvernul român a răspuns la termenul fixat că „pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forţă şi deschiderea ostilităţilor în această parte a Europei, se vede silit să primească condiţiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic„, consemnează aceeaşi lucrare.

Armata şi administraţia română s-au retras din Basarabia şi nordul Bucovinei, însă trupele sovietice au ocupat şi ţinutul Herţa, parte a vechiului Regat. Teritoriul ocupat de sovietici avea o suprafaţă de 50.762 kmp şi avea o populaţie de 3.776.000 locuitori. Pierderea Basarabiei şi a nordului Bucovinei a determinat o schimbare esenţială în orientarea politicii externe a României. În urma capitulării Franţei în faţa Germaniei naziste la 22 iunie 1940, guvernul român a renunţat, la 1 iulie, în plină expansiune sovietică asupra teritoriului românesc, la garanţiile anglo-franceze din aprilie 1939.

Publicitate

Rapturile teritoriale au continuat prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, când Ungaria horthystă a ocupat 43.492 km pătraţi, respectiv nord-estul Transilvaniei, cu o populaţie de 2.667.000 locuitori. Prin tratatul din 7 septembrie 1940, de la Craiova, Bulgaria a încorporat judeţele Durostor şi Caliacra, cu o suprafaţă totală de 6.921 km pătraţi şi aproximativ 410.000 locuitori.

Intrarea în război

La 22 iunie 1941, România a intrat în război, alături de Germania, împotriva URSS, în vederea reîntregirii teritoriului său. Mareşalul Ion Antonescu a ordonat armatei să treacă Prutul şi să elibereze Basarabia şi Nordul Bucovinei. Un comunicat militar oficial din 25 iulie 1941, arăta: „Lupta pentru dezrobirea brazdei româneşti de la răsărit s-a terminat. Din Carpaţi până la Mare suntem din nou stăpâni pe hotarele străbune”. La acţiunile pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord (până la 31 iulie 1941), au participat 473.103 militari români, pierderile ridicându-se la 24.396 militari morţi, răniţi, bolnavi, dispăruţi. După eliberarea teritoriilor româneşti, armata a primit ordin să-şi continue înaintarea dincolo de Nistru.

Preocupările oamenilor politici români, în ceea ce priveşte scoaterea ţării din război, au crescut în intensitate către sfârşitul anului 1943, printr-o serie de tratative duse la Ankara, între septembrie 1943-martie 1944, dar şi la Cairo (martie-iunie 1944) şi Stockholm (noiembrie 1943-iunie 1944). În aprilie 1944, guvernul sovietic transmitea condiţiile „minimale” de armistiţiu: frontiera din 1940, despăgubiri de război, revenirea Transilvaniei sau a „celei mai mari părţi a ei” la România. Guvernul român a respins condiţiile de armistiţiu la 15 mai.

Întoarcerea armelor

În contextul declanşării, la 20 august 1944, a ofensivei pe direcţia Iaşi-Chişinău, trupele sovietice au făcut o puternică spărtură în frontul germano-român din Moldova. Se demonstra, astfel, că ţara noastră se afla la capătul rezistenţei, situaţia de pe front agravându-se continuu. La 23 august, generalul Hans Friessner, comandantul Grupului de armate german „Ucraina de Sud”, a solicitat generalului Heinz Guderian, şeful Marelui Stat Major al forţelor terestre, asigurarea acoperirii aeriene pentru a menţine linia Focşani-Brăila. Demersul nu a avut succes. În dimineaţa aceleiaşi zile, politicianul Gheorghe Brătianu a făcut un nou demers pe lângă mareşalul Antonescu, în vederea încheierii neîntârziate a armistiţiului.

La orele amiezii, mareşalul Ion Antonescu a fost în audienţă la regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), declarând că este dispus să semneze armistiţiul, după stabilizarea frontului şi obţinerea acordului lui Hitler. În aceste condiţii, regele Mihai I l-a destituit din funcţia de conducător al statului şi a ordonat arestarea acestuia.

La orele 20.20, prin Proclamaţia către ţară, difuzată de posturile de radio, regele Mihai anunţa „ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite”. În acelaşi timp, s-a anunţat formarea unui guvern de uniune naţională care a fost însărcinat cu încheierea păcii cu Naţiunile Unite: „din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite”, conform volumului „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul IV, Mihai I” (Editura Enciclopedică, 2004).

Totodată, noul şef al Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, împuternicit de rege cu comanda supremă a armatei române, a transmis directiva operativă cu nr. 1: „Armata română încetează lupta alături de trupele germane, în scopul de a obţine pacea de la Naţiunile Unite şi de a reîncepe lupta alături de forţele armate ale acestora pentru eliberarea Ardealului de nord”, notează acelaşi volum.

În noaptea care a urmat, s-a creat o stare de panică şi confuzie generală, dat fiind faptul că România se afla în stare de război atât cu Germania, cât şi cu Uniunea Sovietică. În aceste condiţii, Armata Roşie a dezarmat şi capturat peste 6.000 de ofiţeri, 6.000 de subofiţeri şi mai mult de 150.000 de soldaţi de trupă. Totodată, linia fortificată Focşani-Nămăloasa-Brăila a fost trecută fără nicio rezistenţă de trupele sovietice, care în câteva zile au ajuns la graniţele cu Bulgaria şi Iugoslavia. Pe de altă parte, aviaţia germană a bombardat Capitala în zilele de 24-26 august, provocând numeroase distrugeri şi pierderi de vieţi omeneşti.

De ce s-a sărbătorit Ziua României în 23 august

Convenţia de armistiţiu semnată la 12 septembrie 1944, la Moscova, declara România o ţară înfrântă în război, consacra anexiunile sovietice din 28 iunie 1940 şi impunea plata unor despăgubiri de război către URSS, în valoare de 300 de milioane de dolari, ce urmau a fi achitate în decurs de şase ani în produse petrolifere, lemnoase etc. A fost declarat nul Arbitrajul de la Viena, „Transilvania sau cea mai mare parte a ei” revenind României; armata română urma să participe cu 12 divizii alături de cea sovietică la eliberarea Transilvaniei. Aplicarea armistiţiului a fost supravegheată de Comisia Aliată de Control, în care participarea sovietică era hotărâtoare, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003). În fapt, această Convenţie de armistiţiu consemna ocuparea României de către Armata Roşie şi impunerea unui regim de tip bolşevic.

Cu ajutorul principalului său instrument politic – Partidul Comunist, controlul sovietic s-a impus în toate sectoarele vieţii politice, economice şi culturale. În acest context, actul de la 23 august 1944, prezentat iniţial ca o lovitură de stat, a devenit momentul „eliberării României de către glorioasa Armată Sovietică”, fiind elogiat în permanenţă de Partidul Comunist Român ca „insurecţie armată”, „insurecţie armată antifascistă şi antiimperialistă”, „insurecţie naţională antifascistă şi antimperialistă”, „revoluţie de eliberare socială şi naţională antifascistă şi antimperialistă”, notează „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul IV, Mihai I” (Editura Enciclopedică, 2004). Începând cu anul 1948 şi până la 23 august 1989, ziua de 23 august a fost sărbătorită drept Ziua Naţională a României.

La 25 octombrie 1944, prin eliberarea oraşelor Carei şi Satu Mare, s-a încheiat eliberarea întregului teritoriu transilvan anexat de Ungaria în urma Dictatului de la Viena. La 9 martie 1945 avea loc restabilirea administraţiei româneşti în această regiune.

Participarea României la războiul auntifascist a continuat până la 12 mai 1945, perioadă în care ostaşii români, în cooperare cu armata sovietică, au luptat pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei.

Pe frontul de răsărit, armata română a suferit pierderi de 624.740 de militari, din care 71.585 morţi, 243.622 răniţi şi bolnavi, 309.533 dispăruţi.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Agerpres

Sursa foto: Dan Lungu Facebook

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

FOTO Tinerețe și misiune în slujba altarului: Părintele Sebastian Grădinariu, noul paroh al Bisericii „Sfântul Ilie” din Cristești

Publicat

acum 3 ore

sâmbătă, 07.06.2025

de

Publicitate

Sâmbătă, cu binecuvântarea lui Dumnezeu și sub ocrotirea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, în Parohia „Sfântul Ilie” din Cristești s-a scris o nouă filă în istoria comunității. Într-un cadru de aleasă bucurie duhovnicească, cu biserica plină de suflete și de lumină, în prezența unui sobor impresionant, părintele protopop Petru Fercal a oficiat ceremonia de învestire a noului preot paroh, părintele Sebastian Grădinariu. Evenimentul a avut loc după slujba Vecerniei cu Litie, în cinstea sărbătorii Pogorârea Sfântului Duh.

Tânăr și plin de râvnă sfântă, părintele Sebastian a primit harul și chemarea preoției pe seama acestei parohii, în urmă cu câteva săptămâni, fiind încredințat de ierarh și de soborul preoțesc că va duce mai departe steagul credinței și va menține aprinsă flacăra iubirii de Dumnezeu. Părintele Sebastian a primit cu emoție chemarea la slujire jertfelnică și la zidire sufletească. Este chemat acum să pună piatră peste piatră în inimile credincioșilor din Parohia „Sfântul Ilie” din Cristești, dornici de hrană duhovnicească. Alături de tânărul preot, stă preoteasa sa, Paula, o fire prietenoasă și o inimă bună care va fi, cu siguranță, vectorul succesului pentru părintele Sebastian.

După citirea actului mitropolitan, părintele protopop l-a prezentat oficial credincioșilor, rostind cuvânt de încurajare și binecuvântare pentru noul slujitor al altarului. „Să fie această misiune nu doar o chemare, ci o trăire, o dăruire totală lui Hristos și oamenilor, în duh de rugăciune, de pace și de iubire”, a spus părintele protopop.

Schimbarea vine după ce părintele Daniel Constantin Țăranu, fostul paroh, a căștigat concursul și a fost deja învestit în fruntea Parohiei „Izvorul Tămăduirii”. Cu inimă îndurerată, dar cu încredere în voia Domnului, părintele s-a despărțit de fiii săi duhovnicești, lăsând în urmă o comunitate plămădită în dragoste și credință.

Noul început aduce nu doar o schimbare administrativă, ci și un nou suflu spiritual. Părintele Sebastian Grădinariu să înmulțească rugăciunea, în slujire curată.

Enoriașii s-au rugat la Dumnezeu să-i dăruiască noului lor păstor înțelepciune, răbdare și dragoste, pentru ca această slujire să aducă roade bogate în ogorul Bisericii lui Hristos.

Publicitate

,,Despărțire și continuitate în misiunea preoțească

Cu mult drag m-am alăturat astăzi membrilor comunității din Cristești, la instalarea noului preot paroh în persoana părintelui Sebastian Lucian Grădinariu. Bucurie mare la reîntâlnirea oamenilor dragi sufletului meu și familiei mele, din fosta parohie Sf. Ilie Cristești. Mă leagă amintiri și emoții, gânduri și planuri din trecut și viitor de această comunitate. Tristețe că mă despart de o comunitate cu oameni frumoși și inimoși, bucurie pentru viitorul care stă în față cu noi provocări.

Cuvânt cu putere multă cerem lui Dumnezeu să-i dăruiască părintelui paroh, sănătate de fier, răbdare, dragoste, râvnă și realizări mărețe. Pastorație lungă și folositoare!”, a transmis părintele Daniel Țăranu.

 

Scurt istoric

În primăvara anului 1900 din iniţiativa şi cu sprijinul moral şi material al preotului Ioan Gaşpar, al ginerelui său Stăncescu Alexandru proprietar şi a câtorva creştini fruntaşi ai parohiei şi comunei Cristeşti s-a pus piatra fundamentală a construcţiei unui nou locaş de închinare, pe terenul proprietate a bisericii în centrul satului Cristeşti, întrucât biserica mică din lemn nu mai putea face faţă cerinţelor din ce în ce mai sporite ale credincioşilor parohiei.”

PAROHIA „SFÂNTUL PROROC ILIE” – CRISTEŞTI – BOTOŞANI

Din anul 1901 s-au descoperit primele documente ce au dus la înfiinţarea parohiei noi şi desprinderea din Parohia “Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavriil“ Cristeşti Deal. Construcţia efectivă a început în anul 1910 sub directa preocupare a preotului IOAN GAŞPAR. Un rol decisiv l-a avut primarul localităţii ALEXANDRU STĂCESCU, ginerele preotului. Din tradiţia satului se păstrează informaţia conform căreia primarul, fiind şi preşedintele Asociaţiei Comunelor din Plasa Coşula, Judeţul Botoşani şi preşedintele unei Bănci regionale a instituit o taxă la intrarea în oraşul Botoşani, dinspre Iaşi. Această taxă reprezenta echivalentul unei cărămizi pentru ridicarea noii biserici din Cristeşti. La punerea pietrei fundamentale au contribuit cu ajutoare băneşti şi materiale enoriaşii şi oamenii de bună credinţă din acea vreme. Lucrările au fost executate de meşterul Ilie Leferman, după un plan al Casei bisericii, aprobat de Sfânta Mitropolie din Iaşi.

 

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Cum vor arăta noile legitimații de control fiscal ale ANAF. Vor fi folosite în inspecții fiscale și controale inopinate

Publicat

acum 4 ore

sâmbătă, 07.06.2025

de

Publicitate

Inspectorii ANAF vor primi legitimații de control fiscal noi, având în vedere actualizarea legislației. Modelul acestora a fost publicat miercuri, în Monitorul Oficial, scrie alba24.ro.

Potrivit documentului, pentru desfășurarea inspecției fiscale și a controlului inopinat, precum și pentru efectuarea unei constatări la fața locului, se vor elibera legitimații de control fiscal organelor de inspecție fiscală.

Legitimațiile de control fiscal atestă împuternicirea specială a titularului în fața contribuabilului, ce implică exercițiul autorității de stat, acordată pe timpul îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin, potrivit Codului de procedură fiscală.

Legitimația de control fiscal este valabilă numai însoțită de ordinul de serviciu semnat de conducătorul organului de inspecție fiscală.

Legitimațiile de control fiscal au regim special, sunt nominale și se distribuie de către ANAF.

Legitimațiile de control fiscal vor fi semnate de către directorul general al organului fiscal.

Publicitate

Numerotarea legitimațiilor de control fiscal se face de către ANAF, prin repartizarea unei serii și a unei plaje de numere fiecărei direcții generale regionale a finanțelor publice și a direcției generale de administrare a marilor contribuabili.

Legitimațiile de inspecție fiscală vechi, emise în baza Ordinului președintelui ANAF nr. 1156/2009, rămân valabile și se utilizează pentru efectuarea acțiunilor de control fiscal de către organele de inspecție fiscală până la emiterea noilor legitimații de inspecție fiscală.

Citeste mai mult

Eveniment

Marșul Normalității și Bucharest Pride 2025 au adunat mii de oameni, în Capitală

Publicat

acum 5 ore

sâmbătă, 07.06.2025

de

Publicitate

Câteva mii de persoane au participat sâmbătă, în Capitală, la Marșul Normalității și la ediția aniversară a Bucharest Pride 2025.

Cele două marșuri, autorizate de autorități, au avut loc la ore diferite – Marșul Normalității începând în jurul prânzului, iar cel dedicat persoanelor LGBTI – în cursul după-amiezii.

Marșul Normalității, împotriva parteneriatelor civile homosexuale, căsătoriilor între persoane de același sex și adopțiilor de copii de către cuplurile homosexuale, s-a desfășurat pe traseul Piața Victoriei – Piața Romană – Piața Universității – Piața Unirii – Dealul Patriarhiei, iar printre participanți s-a numărat și președintele S.O.S. România, Diana Șoșoacă.

Foto: SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Unii manifestanți au purtat cruci, icoane sau steagul României. Participanții la marș au rostit rugăciuni, au scandat între altele ‘România, țară ortodoxă’, ‘Noi suntem cu Dumnezeu!’, ‘România, trezește-te!’, ‘Dumnezeu a dat femeie și bărbat!’, ‘România e creștină!’, ‘România nu-i Sodoma!’, ‘Ieșiți din casă, dacă vă pasă!’, ‘Biblia în școli!’ și au purtat pancarte cu mesaje precum: ‘Marșul Normalității. Luați labele de pe inocența copiilor noștri!’, ‘Strămoșii noștri s-au jertfit pentru România Mare, nu pentru căsătorii homosexuale’, ‘Nu trădați poporul român’, ‘Banii UE nu cumpără conștiințe’ și ‘Avortul este crimă’.

Publicitate

Foto: SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

În zona Pieței Universității, Diana Șoșoacă le-a propus participanților la marș să țină un moment de reculegere. ‘Aici și-au dat viața, au fost omorâți oameni, pentru ca noi să avem libertate, pentru ca noi să rămânem creștini. (…) Tot aici, în ’90, 15 – 16 iunie, Iliescu a chemat minerii, numai mineri nu erau aceia care au omorât în bătaie intelectualitatea română. (…) Trebuie să dăm un pios omagiu oamenilor care au murit pentru ca copiii noștri să poată să fie liberi, să poată să creadă în Dumnezeu, să nu se mai demoleze bisericile. (…) Homosexualitatea e anormalitate, e deviație, avem obligația să ne apărăm copiii, avem obligația să le păstrăm inocența neîntinată’, a susținut Diana Șoșoacă.

În cursul după-amiezii de sâmbătă, în București s-a desfășurat și marșul ‘Bucharest Pride’, organizat de Asociația ACCEPT, pe Calea Victoriei, de la Piața Victoriei la Parcul Izvor.

Unii dintre manifestanți au avut steaguri, umbrele sau evantaie în culorile curcubeului, simbolul diversității.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Participanții la Bucharest Pride 2025 au avut pancarte cu mesaje precum ‘Om, nu ideologie’, ‘România educată, nu discriminată!’, ‘Nu lupt pentru privilegii, ci pentru schimbarea legii’, ‘Fricile voastre = Cenzura ca politică de stat’ și au scandat printre altele: ‘Nu discriminare, drepturi egale!’ și ‘Homofobia distruge România!’.

Jandarmeria Capitalei a informat, într-un comunicat de presă, că în zona desfășurării manifestației ‘au fost identificate persoane cu intenții de a-și exprima nemulțumirea față de desfășurarea acestuia’.

‘La intersecția Căii Victoriei cu strada Gheorghe Manu, în jurul orei 16:30, dispozitivul de prefiltrare adoptat de jandarmi a identificat un grup de cinci persoane care aveau asupra lor un cofraj cu ouă. Subliniem faptul că această formă de manifestare, constând în aruncarea cu ouă pentru a exprima nemulțumirea față de o anumită activitate, a mai fost identificată și la alte adunări publice, existând astfel suspiciunea rezonabilă că produsele anterior menționate puteau fi folosite într-o formă de manifestare ilegală. În acest context, persoanele au fost conduse la sediul secției de poliție, în vederea identificării, clarificării situației de fapt și aplicării măsurilor legale, dacă situația o va impune’, a informat Jandarmeria Capitalei.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Conform Asociației ACCEPT, marșul diversității de sâmbătă a marcat 20 de ani de la primul ‘Pride’ organizat în România, cel din 2025 desfășurându-se sub sloganul ‘Douăzeci de ani de curaj’.

Participanții au avut pancarte cu mesaje pentru egalitate și au dansat alături de ‘artiști queer, DJ și performeri invitați’.

Marșul Bucharest Pride 2025 s-a încheiat la Pride Park, în Parcul Izvor, cu concertele live ale artistelor Erika Isac și Eligarf. AGERPRES

Citeste mai mult

Economie

Românii susțin reducerea cheltuielilor statului, dar se opun ferm majorării taxelor pentru firme și reducerii investițiilor-sondaj INSCOP Research

Publicat

acum 6 ore

sâmbătă, 07.06.2025

de

Publicitate

Un sondaj realizat de INSCOP Research în perioada 26-30 mai 2025, în cadrul Barometrului Informat.ro, dezvăluie opiniile românilor privind soluțiile de reducere a deficitului bugetar. Realizat lunar la comanda platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group, sondajul își propune să stimuleze dezbaterile publice pe teme esențiale, aducând în prim-plan vocea cetățenilor.

Datele au fost colectate prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 1.150 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României (18 ani și peste). Eroarea maximă admisă este de ±2,9%, la un grad de încredere de 95%.

Potrivit directorului INSCOP Research, Remus Ștefureac, sprijinul pentru măsurile de reducere a deficitului variază în funcție de impactul perceput asupra veniturilor și economiei. Reducerea cheltuielilor de funcționare a statului (altele decât cele cu angajații) este cea mai acceptată soluție, cu 77,1% dintre respondenți total sau parțial de acord (58,4% total de acord, 18,8% oarecum de acord). Aceasta este susținută în special de votanții PNL și USR (aproximativ 90%), dar și de peste 65% dintre votanții PSD și AUR, bărbați, persoane cu educație superioară, locuitori din București și urbanul mare, precum și angajați la stat.

Reducerea personalului din sectorul bugetar întrunește acordul a 67,3% dintre respondenți (46,7% total de acord, 20,7% oarecum de acord), fiind susținută mai ales de votanții PNL și USR (aproximativ 80%), dar și de 68% dintre votanții PSD și 63% dintre cei ai AUR, bărbați, persoane cu educație superioară, locuitori din urbanul mare și angajați la privat.

Reducerea salariilor în sectorul bugetar este mai puțin populară, cu doar 48,4% acord (29,9% total de acord, 18,5% oarecum de acord). Susțin această măsură în special votanții USR și AUR, bărbații și persoanele între 30-44 de ani, în timp ce tinerii sub 30 de ani și angajații la stat se opun ferm.

Reducerea investițiilor este cea mai nepopulară soluție, cu doar 26,8% acord (15,4% total de acord, 11,5% oarecum de acord) și 54,5% total împotrivă. Susținerea este mai mare în rândul votanților AUR, persoanelor cu educație primară și locuitorilor din rural, dar opoziția este puternică în rândul votanților PNL, USR, PSD, persoanelor cu educație superioară și angajaților la privat.

Publicitate

Creșterea taxelor pentru firme este respinsă de 70% dintre respondenți, cu doar 25,4% acord (12,4% total de acord, 13% oarecum de acord). Opoziția este generalizată, fiind percepută ca o frână economică și o sursă de scădere a veniturilor și creștere a prețurilor.

Barometrul Informat.ro – INSCOP Research contribuie la consolidarea democrației prin sondaje științifice care reflectă opinia publicului. Rezultatele subliniază preferința românilor pentru eficientizarea cheltuielilor statului, dar și reticența față de măsuri care ar putea afecta dezvoltarea economică sau veniturile personale.

Detalii complete sunt disponibile pe informat.ro, iar prezentarea grafică a datelor poate fi consultată aici.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending