Connect with us

Eveniment

Vă mai aduceți aminte de marile defilări de 23 August? De ce s-a sărbătorit Ziua României la această dată

Publicat

Publicitate

Mulți dintre botoșănenii ajunși astăzi la vârsta maturității își amintesc de marile defilări care aveau loc la Botoșani și în toată România cu ocazia zilei de 23 august, care a fost zeci de ani Ziua Naţională a României, dar puțini știu cât de controversată este această dată.

Practic, se împlinesc astăzi 78 de ani de la unul dintre cele mai controversate evenimente din istoria României. Timp de 40 de ani, până la prăbuşirea regimului comunist, pe 23 august s-a sărbătorit Ziua Naţională a României.

În urmă cu 78 de ani, la 23 august 1944, România ieşea din alianţa cu Puterile Axei (Germania, Italia şi Japonia), declara încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaţilor (Franţa, Imperiul Rus, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii) şi declara război Germaniei naziste şi Ungariei horthyste.

Cu câteva zile înainte de declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, la 23 august 1939, era încheiat, la Moscova, Tratatul de neagresiune germano-sovietic („Pactul Molotov-Ribbentrop”), al cărui protocol adiţional secret cuprindea consimţământul Germaniei la anexarea Basarabiei de către URSS (art. 3), notează volumul „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Un an mai târziu, la 26 iunie 1940, ministrului României în Uniunea Sovietică, Gheorghe Davidescu, îi era înmânată nota ultimativă a guvernului sovietic, de către ministrul sovietic de externe, Veaceslav Mihailovici Molotov, prin care se cerea cedarea imediată a Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, conform unei hărţi anexate. A doua notă ultimativă a guvernului sovietic a fost prezentată în noaptea de 27/28 iunie, şi cerea guvernului român evacuarea în decurs de patru zile a teritoriilor respective, începând din 28 iunie 1940, orele 14.00. Aflat sub presiunea notelor ultimative şi în contextul izolării totale a ţării, guvernul român a răspuns la termenul fixat că „pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forţă şi deschiderea ostilităţilor în această parte a Europei, se vede silit să primească condiţiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic„, consemnează aceeaşi lucrare.

Armata şi administraţia română s-au retras din Basarabia şi nordul Bucovinei, însă trupele sovietice au ocupat şi ţinutul Herţa, parte a vechiului Regat. Teritoriul ocupat de sovietici avea o suprafaţă de 50.762 kmp şi avea o populaţie de 3.776.000 locuitori. Pierderea Basarabiei şi a nordului Bucovinei a determinat o schimbare esenţială în orientarea politicii externe a României. În urma capitulării Franţei în faţa Germaniei naziste la 22 iunie 1940, guvernul român a renunţat, la 1 iulie, în plină expansiune sovietică asupra teritoriului românesc, la garanţiile anglo-franceze din aprilie 1939.

Publicitate

Rapturile teritoriale au continuat prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, când Ungaria horthystă a ocupat 43.492 km pătraţi, respectiv nord-estul Transilvaniei, cu o populaţie de 2.667.000 locuitori. Prin tratatul din 7 septembrie 1940, de la Craiova, Bulgaria a încorporat judeţele Durostor şi Caliacra, cu o suprafaţă totală de 6.921 km pătraţi şi aproximativ 410.000 locuitori.

Intrarea în război

La 22 iunie 1941, România a intrat în război, alături de Germania, împotriva URSS, în vederea reîntregirii teritoriului său. Mareşalul Ion Antonescu a ordonat armatei să treacă Prutul şi să elibereze Basarabia şi Nordul Bucovinei. Un comunicat militar oficial din 25 iulie 1941, arăta: „Lupta pentru dezrobirea brazdei româneşti de la răsărit s-a terminat. Din Carpaţi până la Mare suntem din nou stăpâni pe hotarele străbune”. La acţiunile pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord (până la 31 iulie 1941), au participat 473.103 militari români, pierderile ridicându-se la 24.396 militari morţi, răniţi, bolnavi, dispăruţi. După eliberarea teritoriilor româneşti, armata a primit ordin să-şi continue înaintarea dincolo de Nistru.

Preocupările oamenilor politici români, în ceea ce priveşte scoaterea ţării din război, au crescut în intensitate către sfârşitul anului 1943, printr-o serie de tratative duse la Ankara, între septembrie 1943-martie 1944, dar şi la Cairo (martie-iunie 1944) şi Stockholm (noiembrie 1943-iunie 1944). În aprilie 1944, guvernul sovietic transmitea condiţiile „minimale” de armistiţiu: frontiera din 1940, despăgubiri de război, revenirea Transilvaniei sau a „celei mai mari părţi a ei” la România. Guvernul român a respins condiţiile de armistiţiu la 15 mai.

Întoarcerea armelor

În contextul declanşării, la 20 august 1944, a ofensivei pe direcţia Iaşi-Chişinău, trupele sovietice au făcut o puternică spărtură în frontul germano-român din Moldova. Se demonstra, astfel, că ţara noastră se afla la capătul rezistenţei, situaţia de pe front agravându-se continuu. La 23 august, generalul Hans Friessner, comandantul Grupului de armate german „Ucraina de Sud”, a solicitat generalului Heinz Guderian, şeful Marelui Stat Major al forţelor terestre, asigurarea acoperirii aeriene pentru a menţine linia Focşani-Brăila. Demersul nu a avut succes. În dimineaţa aceleiaşi zile, politicianul Gheorghe Brătianu a făcut un nou demers pe lângă mareşalul Antonescu, în vederea încheierii neîntârziate a armistiţiului.

La orele amiezii, mareşalul Ion Antonescu a fost în audienţă la regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), declarând că este dispus să semneze armistiţiul, după stabilizarea frontului şi obţinerea acordului lui Hitler. În aceste condiţii, regele Mihai I l-a destituit din funcţia de conducător al statului şi a ordonat arestarea acestuia.

La orele 20.20, prin Proclamaţia către ţară, difuzată de posturile de radio, regele Mihai anunţa „ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite”. În acelaşi timp, s-a anunţat formarea unui guvern de uniune naţională care a fost însărcinat cu încheierea păcii cu Naţiunile Unite: „din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite”, conform volumului „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul IV, Mihai I” (Editura Enciclopedică, 2004).

Totodată, noul şef al Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, împuternicit de rege cu comanda supremă a armatei române, a transmis directiva operativă cu nr. 1: „Armata română încetează lupta alături de trupele germane, în scopul de a obţine pacea de la Naţiunile Unite şi de a reîncepe lupta alături de forţele armate ale acestora pentru eliberarea Ardealului de nord”, notează acelaşi volum.

În noaptea care a urmat, s-a creat o stare de panică şi confuzie generală, dat fiind faptul că România se afla în stare de război atât cu Germania, cât şi cu Uniunea Sovietică. În aceste condiţii, Armata Roşie a dezarmat şi capturat peste 6.000 de ofiţeri, 6.000 de subofiţeri şi mai mult de 150.000 de soldaţi de trupă. Totodată, linia fortificată Focşani-Nămăloasa-Brăila a fost trecută fără nicio rezistenţă de trupele sovietice, care în câteva zile au ajuns la graniţele cu Bulgaria şi Iugoslavia. Pe de altă parte, aviaţia germană a bombardat Capitala în zilele de 24-26 august, provocând numeroase distrugeri şi pierderi de vieţi omeneşti.

De ce s-a sărbătorit Ziua României în 23 august

Convenţia de armistiţiu semnată la 12 septembrie 1944, la Moscova, declara România o ţară înfrântă în război, consacra anexiunile sovietice din 28 iunie 1940 şi impunea plata unor despăgubiri de război către URSS, în valoare de 300 de milioane de dolari, ce urmau a fi achitate în decurs de şase ani în produse petrolifere, lemnoase etc. A fost declarat nul Arbitrajul de la Viena, „Transilvania sau cea mai mare parte a ei” revenind României; armata română urma să participe cu 12 divizii alături de cea sovietică la eliberarea Transilvaniei. Aplicarea armistiţiului a fost supravegheată de Comisia Aliată de Control, în care participarea sovietică era hotărâtoare, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003). În fapt, această Convenţie de armistiţiu consemna ocuparea României de către Armata Roşie şi impunerea unui regim de tip bolşevic.

Cu ajutorul principalului său instrument politic – Partidul Comunist, controlul sovietic s-a impus în toate sectoarele vieţii politice, economice şi culturale. În acest context, actul de la 23 august 1944, prezentat iniţial ca o lovitură de stat, a devenit momentul „eliberării României de către glorioasa Armată Sovietică”, fiind elogiat în permanenţă de Partidul Comunist Român ca „insurecţie armată”, „insurecţie armată antifascistă şi antiimperialistă”, „insurecţie naţională antifascistă şi antimperialistă”, „revoluţie de eliberare socială şi naţională antifascistă şi antimperialistă”, notează „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul IV, Mihai I” (Editura Enciclopedică, 2004). Începând cu anul 1948 şi până la 23 august 1989, ziua de 23 august a fost sărbătorită drept Ziua Naţională a României.

La 25 octombrie 1944, prin eliberarea oraşelor Carei şi Satu Mare, s-a încheiat eliberarea întregului teritoriu transilvan anexat de Ungaria în urma Dictatului de la Viena. La 9 martie 1945 avea loc restabilirea administraţiei româneşti în această regiune.

Participarea României la războiul auntifascist a continuat până la 12 mai 1945, perioadă în care ostaşii români, în cooperare cu armata sovietică, au luptat pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei.

Pe frontul de răsărit, armata română a suferit pierderi de 624.740 de militari, din care 71.585 morţi, 243.622 răniţi şi bolnavi, 309.533 dispăruţi.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Agerpres

Sursa foto: Dan Lungu Facebook

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Iar a căzut o dronă la români. Specialiști SRI și armată, chemați la fața locului

Publicat

Publicitate

Un incident neobișnuit a avut loc sâmbătă în comuna Tănăsoaia din Vrancea, unde o dronă militară s-a prăbușit într-o gospodărie, stârnind îngrijorare în rândul localnicilor. Un om a văzut drona și a anunțat autoritățile, iar la fața locului au fost mobilizate echipe de specialiști pentru evaluarea situației.

În zonă au intervenit specialiști din cadrul Serviciului Român de Informații și ai armatei, care au demarat verificări pentru a stabili proveniența și caracteristicile aparatului de zbor.

Aceeași sursă susține că drona nu ar fi avut încărcătură explozivă, fiind posibil să fi fost utilizată în misiuni de supraveghere sau spionaj. De altfel, aparatul nu a explodat la impactul cu solul, ceea ce a redus riscurile imediate pentru locuințe și pentru populația din zonă.

Incidentul de la Tănăsoaia nu este însă unul singular. În ultimii ani, resturi de drone au mai fost descoperite pe teritoriul României, inclusiv în județul Tulcea, în apropierea graniței, dar și în alte zone precum Vrancea și Argeș, aflate la distanță considerabilă de țintele din Ucraina atacate de armata rusă.

Autoritățile urmează să stabilească în perioada următoare toate circumstanțele prăbușirii și dacă drona reprezintă un risc de securitate. Între timp, locuitorii din zonă au fost sfătuiți să evite apropierea de fragmente sau obiecte suspecte și să anunțe imediat instituțiile competente în astfel de situații.

Iată și câteva imagini surpărinse de o cameră de supraveghere din zonă:

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FC Botoșani joacă astăzi de la 15:30, în deplasare, cu Csikszereda: Sunt pe podium și țintesc un nou succes

Publicat

Publicitate

FC Botoșani deschide ziua de fotbal din Superliga, într-un meci programat astăzi, de la ora 15:30, în deplasare, contra celor de la Csikszereda Miercurea Ciuc. Pentru moldoveni, partida este una importantă în lupta din partea superioară a clasamentului, echipa fiind în acest moment pe podium și într-o formă care o menține aproape de primele poziții.

Botoșănenii merg la Miercurea Ciuc cu moral bun și cu obiectiv clar: să confirme sezonul solid și să rămână în cursa pentru vârf. FC Botoșani are 38 de puncte, fiind la patru puncte de primul loc, ocupat momentan de Rapid București, după victoria din weekend cu Metaloglobus.

Situația din clasament este strânsă, iar fiecare punct contează. FC Botoșani se află la egalitate de puncte cu Dinamo, formație care joacă în ultimul meci al zilei de duminică, ceea ce face ca duelul de la 15:30 să poată influența direct configurația podiumului.

De cealaltă parte, Csikszereda traversează o perioadă complicată, cu patru înfrângeri consecutive, însă rămâne o echipă care se agață de puncte pentru a sta deasupra liniei retrogradării directe. Tocmai de aceea, partida se anunță una tensionată, cu miză pentru ambele tabere.

În tur, pe „Municipalul” din Botoșani, FC Botoșani s-a impus cu 3-1, rezultat care le dă încredere elevilor staff-ului tehnic și suporterilor care așteaptă o nouă victorie în deplasare.

Ziua de duminică din Superliga continuă de la 17:45, cu meciul dintre CFR Cluj și Oțelul Galați, iar de la 20:30, pe Arena Națională, Dinamo primește vizita celor de la Universitatea Cluj.

Publicitate

Pentru FC Botoșani, însă, totul începe de la 15:30. Un nou succes ar însemna încă un pas important spre obiectivele mari ale sezonului.

Sursa foto ilustrativ: FC Botoșani Facebook page

Citeste mai mult

Eveniment

Codul Galben de ger, prelungit la Botoșani: Temperaturi de până la -20 de grade, iar frigul persistă și ziua

Publicat

Publicitate

Botoșaniul rămâne sub asediul iernii. Meteorologii au actualizat prognoza și au decis prelungirea Codului Galben de ger pentru județul Botoșani, avertizarea fiind valabilă până marți seară, la ora 20:00.

Potrivit estimărilor, minimele vor coborî între -20 și -4 grade Celsius, iar frigul va fi resimțit puternic nu doar pe timpul nopții, ci și pe parcursul zilei, în condițiile unui ger persistent.

În acest context, pentru a gestiona rapid eventualele situații de urgență generate de temperaturile extreme, pompierii botoșăneni rămân în alertă, pregătiți să intervină cu mijloacele tehnice din dotare ori de câte ori va fi nevoie.

De asemenea, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Județului Botoșani a transmis informări către unitățile administrativ-teritoriale din județ privind fenomenele prognozate și a comunicat măsurile ce trebuie aplicate pentru prevenirea incidentelor care ar putea pune în pericol siguranța populației sau ar putea produce pagube materiale.

Autoritățile recomandă cetățenilor să evite deplasările inutile în perioadele cu temperaturi extreme, să acorde atenție persoanelor vulnerabile și să ia măsuri pentru protejarea locuințelor și instalațiilor împotriva înghețului.

În aceste condiții ISU Botoșani reamintește:

Publicitate

– continuarea misiunilor de patrulare pentru identificarea persoanelor fără adăpost și transportarea acestora către spații de cazare special amenajate, după evaluarea medicală în unitățile de primiri urgențe;

– verificarea clădirilor dezafectate sau aflate într-o stare avansată de degradare, utilizate ca adăpost improvizat, în vederea reducerii riscului de incendiu;

– monitorizarea persoanelor vulnerabile (dializate, dependente de oxigen, imobilizate, persoane singure sau izolate, gravide în ultimul trimestru), astfel încât, la nevoie, să poată fi transportate în unități medicale sau evacuate;

– identificarea locuințelor cu risc crescut de incendiu, în special cele aparținând persoanelor vârstnice, familiilor cu mulți copii sau celor care folosesc mijloace de încălzire improvizate.

Totodată, va continua informarea populației cu privire la măsurile de prevenire a incendiilor, prin intermediul Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență.

Având în vedere temperaturile scăzute prognozate pentru perioada următoare, ISU Botoșani recomandă cetățenilor să acorde o atenţie deosebită măsurilor de siguranţă în propriile locuinţe, astfel încât să își protejeze, atât viața, cât și bunurile.

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu la exploatarea sobelor, a aparatelor sau a mijloacelor electrice de încălzire, trebuie respectate următoarele măsuri:

– verificați sobele, canalele şi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile din apropiere;

– nu folosiţi alte materiale combustibile în afară de cele pentru care a fost destinată soba şi evitaţi supraîncărcarea acesteia;

– folosiţi soba doar cu uşa închisă și aşezaţi o tavă metalică în dreptul uşii acesteia;

– nu puneți în apropierea sobei sau pe aceasta materiale combustibile;

– stingeţi focul din sobă înainte de a părăsi locuinţa;

– nu adormiţi cu soba aprinsă;

– verificaţi integritatea aparatelor şi a mijloacelor de încălzire electrice, iar în cazul în care acestea sunt defecte, reparaţi-le cu ajutorul unui specialist sau înlocuiți-le;

– decuplaţi aparatele de încălzire electrice înainte de a părăsi locuinţa sau de a adormi;

– nu lăsaţi copiii nesupravegheaţi cu soba aprinsă ori cu aparatele de încălzire electrice în funcţiune.

Totodată, este recomandată evitarea deplasărilor pe distanțe lungi, expunerea în frig pentru perioade mari de timp sau extenuarea, deoarece efortul fizic la temperaturi scăzute poate cauza probleme de sănătate.

De asemenea, este necesară respectarea următoarelor recomandări:

– îmbrăcați-vă gros;

– pe timpul cât stați afară, mișcați-vă permanent pentru a vă păstra căldura corporală și feriți-vă de ţurţurii care se pot forma pe clădiri;

– evitați trecerea, în mod brusc, din încăperile încălzite la temperaturile foarte scăzute din mediu;

– mâncaţi regulat şi consumaţi multe lichide, evitând excesul de cofeină sau alcool;

– protejaţi persoanele în vârstă, care au probleme de sănătate, copiii și femeile însărcinate;

– purtați încălțăminte cu tălpi groase, antiderapante, pentru a evita căderile;

– în situații de urgență, apelați numărul unic 112.

Pentru prevenirea intoxicaţiilor cu fum și gaze toxice se recomandă montarea detectoarelor de incendiu în locuințe, în vederea semnalizării din timp a utilizatorilor referitor la eventualele acumulări de fum și gaze toxice.

În municipiile Botoșani și Dorohoi, pompierii în cooperare cu polițiștii locali vor intensifica misiunile de identificare a persoanelor fără adăpost. Acestea vor fi transportate la unitățile de primiri urgență pentru evaluarea stării de sănătate. Ulterior, vor fi duși la spațiile de cazare special amenajate.

De asemenea, la întoarcerea din fiecare misiune echipajele SMURD vor verifica zonele cunoscute ca fiind frecventate de oamenii fără adăpost.

Totodată, adresăm rugămintea de a anunța autoritățile locale cu privire la persoanele fără adăpost pe care le întâlniți sau despre care aveți cunoștință.

Aveți grijă de părinții și bunicii dumneavoastră sau de vecinii în vârstă, care au rămas singuri sau au rudele plecate departe. Vizitații cât mai des, sunați-i, mai ales dacă știți că au probleme de sănătate.

Citeste mai mult

Eveniment

Legea care garantează accesul gratuit la vaccinul anti-HPV pentru persoanele între 11 și 26 de ani a fost promulgată

Publicat

Publicitate

Președintele Nicușor Dan a promulgat legea prin care este aprobată o ordonanță a Guvernului, act normativ ce garantează continuarea accesului la vaccinarea gratuită împotriva HPV pentru fete și băieți cu vârste între 11 și 26 de ani.

În paralel, legea garantează și accesul la servicii medicale gratuite periodice pentru depistarea cancerului de col uterin.

„Acest tip de cancer, care afectează grav viața mult prea multor femei, este cauzat, în aproape toate cazurile, de infecția cu HPV”, a scris președintele pe pagina sa de Facebook, relatează cluj24.ro.

Potrivit acestuia, screeningul și controalele medicale regulate reprezintă principalul instrument de prevenție. Nicușor Dan a subliniat că accesul larg la aceste analize, compensate de la buget, trebuie să rămână un obiectiv central al politicilor de sănătate publică.

„Încurajez toate femeile să profite de aceste servicii medicale gratuite și să includă testarea periodică în grija pentru propria sănătate. Un control la timp poate face diferența dintre boală și viață”, a transmis președintele.

De ce este important vaccinul anti-HPV?

Deputatul PNL de Cluj, Ovidiu Cimpean, este cel care a inițiat legea ce extinde vaccinarea gratuită.

Publicitate

„Programul se extinde și pentru cohorta 19–26 de ani, ceea ce înseamnă că aproximativ 1,5 milioane de persoane devin eligibile pentru vaccinare gratuită. Vaccinarea anti-HPV este sigură, eficientă și salvează vieți”, a spus Ovidiu Cimpean.

Virusul HPV este responsabil pentru 99% dintre cazurile de cancer de col uterin, dar și pentru alte tipuri de cancer, precum cel vaginal, vulvar, anal, penian, precum și pentru verucile genitale.

În România, rata mortalității prin cancer de col uterin este de peste patru ori mai mare decât media europeană. Doar 12,5% dintre femeile eligibile s-au vaccinat până acum, însă Bucureștiul, Clujul și Ilfovul se află peste media națională, cu o acoperire de 28,5%.

Schema de vaccinare prevede două doze pentru copiii și adolescenții între 11 și 14 ani și trei doze pentru persoanele cu vârsta de peste 15 ani.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending