Connect with us
Publicitate

Eveniment

Vă mai aduceți aminte de marile defilări de 23 August? De ce s-a sărbătorit Ziua României la această dată

Publicat

Publicitate

Mulți dintre botoșănenii ajunși astăzi la vârsta maturității își amintesc de marile defilări care aveau loc la Botoșani și în toată România cu ocazia zilei de 23 august, care a fost zeci de ani Ziua Naţională a României, dar puțini știu cât de controversată este această dată.

Practic, se împlinesc astăzi 78 de ani de la unul dintre cele mai controversate evenimente din istoria României. Timp de 40 de ani, până la prăbuşirea regimului comunist, pe 23 august s-a sărbătorit Ziua Naţională a României.

În urmă cu 78 de ani, la 23 august 1944, România ieşea din alianţa cu Puterile Axei (Germania, Italia şi Japonia), declara încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaţilor (Franţa, Imperiul Rus, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii) şi declara război Germaniei naziste şi Ungariei horthyste.

Publicitate

Cu câteva zile înainte de declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, la 23 august 1939, era încheiat, la Moscova, Tratatul de neagresiune germano-sovietic („Pactul Molotov-Ribbentrop”), al cărui protocol adiţional secret cuprindea consimţământul Germaniei la anexarea Basarabiei de către URSS (art. 3), notează volumul „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Un an mai târziu, la 26 iunie 1940, ministrului României în Uniunea Sovietică, Gheorghe Davidescu, îi era înmânată nota ultimativă a guvernului sovietic, de către ministrul sovietic de externe, Veaceslav Mihailovici Molotov, prin care se cerea cedarea imediată a Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, conform unei hărţi anexate. A doua notă ultimativă a guvernului sovietic a fost prezentată în noaptea de 27/28 iunie, şi cerea guvernului român evacuarea în decurs de patru zile a teritoriilor respective, începând din 28 iunie 1940, orele 14.00. Aflat sub presiunea notelor ultimative şi în contextul izolării totale a ţării, guvernul român a răspuns la termenul fixat că „pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forţă şi deschiderea ostilităţilor în această parte a Europei, se vede silit să primească condiţiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic„, consemnează aceeaşi lucrare.

Armata şi administraţia română s-au retras din Basarabia şi nordul Bucovinei, însă trupele sovietice au ocupat şi ţinutul Herţa, parte a vechiului Regat. Teritoriul ocupat de sovietici avea o suprafaţă de 50.762 kmp şi avea o populaţie de 3.776.000 locuitori. Pierderea Basarabiei şi a nordului Bucovinei a determinat o schimbare esenţială în orientarea politicii externe a României. În urma capitulării Franţei în faţa Germaniei naziste la 22 iunie 1940, guvernul român a renunţat, la 1 iulie, în plină expansiune sovietică asupra teritoriului românesc, la garanţiile anglo-franceze din aprilie 1939.

Publicitate

Rapturile teritoriale au continuat prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, când Ungaria horthystă a ocupat 43.492 km pătraţi, respectiv nord-estul Transilvaniei, cu o populaţie de 2.667.000 locuitori. Prin tratatul din 7 septembrie 1940, de la Craiova, Bulgaria a încorporat judeţele Durostor şi Caliacra, cu o suprafaţă totală de 6.921 km pătraţi şi aproximativ 410.000 locuitori.

Intrarea în război

La 22 iunie 1941, România a intrat în război, alături de Germania, împotriva URSS, în vederea reîntregirii teritoriului său. Mareşalul Ion Antonescu a ordonat armatei să treacă Prutul şi să elibereze Basarabia şi Nordul Bucovinei. Un comunicat militar oficial din 25 iulie 1941, arăta: „Lupta pentru dezrobirea brazdei româneşti de la răsărit s-a terminat. Din Carpaţi până la Mare suntem din nou stăpâni pe hotarele străbune”. La acţiunile pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord (până la 31 iulie 1941), au participat 473.103 militari români, pierderile ridicându-se la 24.396 militari morţi, răniţi, bolnavi, dispăruţi. După eliberarea teritoriilor româneşti, armata a primit ordin să-şi continue înaintarea dincolo de Nistru.

Publicitate

Preocupările oamenilor politici români, în ceea ce priveşte scoaterea ţării din război, au crescut în intensitate către sfârşitul anului 1943, printr-o serie de tratative duse la Ankara, între septembrie 1943-martie 1944, dar şi la Cairo (martie-iunie 1944) şi Stockholm (noiembrie 1943-iunie 1944). În aprilie 1944, guvernul sovietic transmitea condiţiile „minimale” de armistiţiu: frontiera din 1940, despăgubiri de război, revenirea Transilvaniei sau a „celei mai mari părţi a ei” la România. Guvernul român a respins condiţiile de armistiţiu la 15 mai.

Întoarcerea armelor

În contextul declanşării, la 20 august 1944, a ofensivei pe direcţia Iaşi-Chişinău, trupele sovietice au făcut o puternică spărtură în frontul germano-român din Moldova. Se demonstra, astfel, că ţara noastră se afla la capătul rezistenţei, situaţia de pe front agravându-se continuu. La 23 august, generalul Hans Friessner, comandantul Grupului de armate german „Ucraina de Sud”, a solicitat generalului Heinz Guderian, şeful Marelui Stat Major al forţelor terestre, asigurarea acoperirii aeriene pentru a menţine linia Focşani-Brăila. Demersul nu a avut succes. În dimineaţa aceleiaşi zile, politicianul Gheorghe Brătianu a făcut un nou demers pe lângă mareşalul Antonescu, în vederea încheierii neîntârziate a armistiţiului.

La orele amiezii, mareşalul Ion Antonescu a fost în audienţă la regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), declarând că este dispus să semneze armistiţiul, după stabilizarea frontului şi obţinerea acordului lui Hitler. În aceste condiţii, regele Mihai I l-a destituit din funcţia de conducător al statului şi a ordonat arestarea acestuia.

La orele 20.20, prin Proclamaţia către ţară, difuzată de posturile de radio, regele Mihai anunţa „ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite”. În acelaşi timp, s-a anunţat formarea unui guvern de uniune naţională care a fost însărcinat cu încheierea păcii cu Naţiunile Unite: „din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite”, conform volumului „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul IV, Mihai I” (Editura Enciclopedică, 2004).

Totodată, noul şef al Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, împuternicit de rege cu comanda supremă a armatei române, a transmis directiva operativă cu nr. 1: „Armata română încetează lupta alături de trupele germane, în scopul de a obţine pacea de la Naţiunile Unite şi de a reîncepe lupta alături de forţele armate ale acestora pentru eliberarea Ardealului de nord”, notează acelaşi volum.

În noaptea care a urmat, s-a creat o stare de panică şi confuzie generală, dat fiind faptul că România se afla în stare de război atât cu Germania, cât şi cu Uniunea Sovietică. În aceste condiţii, Armata Roşie a dezarmat şi capturat peste 6.000 de ofiţeri, 6.000 de subofiţeri şi mai mult de 150.000 de soldaţi de trupă. Totodată, linia fortificată Focşani-Nămăloasa-Brăila a fost trecută fără nicio rezistenţă de trupele sovietice, care în câteva zile au ajuns la graniţele cu Bulgaria şi Iugoslavia. Pe de altă parte, aviaţia germană a bombardat Capitala în zilele de 24-26 august, provocând numeroase distrugeri şi pierderi de vieţi omeneşti.

De ce s-a sărbătorit Ziua României în 23 august

Convenţia de armistiţiu semnată la 12 septembrie 1944, la Moscova, declara România o ţară înfrântă în război, consacra anexiunile sovietice din 28 iunie 1940 şi impunea plata unor despăgubiri de război către URSS, în valoare de 300 de milioane de dolari, ce urmau a fi achitate în decurs de şase ani în produse petrolifere, lemnoase etc. A fost declarat nul Arbitrajul de la Viena, „Transilvania sau cea mai mare parte a ei” revenind României; armata română urma să participe cu 12 divizii alături de cea sovietică la eliberarea Transilvaniei. Aplicarea armistiţiului a fost supravegheată de Comisia Aliată de Control, în care participarea sovietică era hotărâtoare, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003). În fapt, această Convenţie de armistiţiu consemna ocuparea României de către Armata Roşie şi impunerea unui regim de tip bolşevic.

Cu ajutorul principalului său instrument politic – Partidul Comunist, controlul sovietic s-a impus în toate sectoarele vieţii politice, economice şi culturale. În acest context, actul de la 23 august 1944, prezentat iniţial ca o lovitură de stat, a devenit momentul „eliberării României de către glorioasa Armată Sovietică”, fiind elogiat în permanenţă de Partidul Comunist Român ca „insurecţie armată”, „insurecţie armată antifascistă şi antiimperialistă”, „insurecţie naţională antifascistă şi antimperialistă”, „revoluţie de eliberare socială şi naţională antifascistă şi antimperialistă”, notează „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul IV, Mihai I” (Editura Enciclopedică, 2004). Începând cu anul 1948 şi până la 23 august 1989, ziua de 23 august a fost sărbătorită drept Ziua Naţională a României.

La 25 octombrie 1944, prin eliberarea oraşelor Carei şi Satu Mare, s-a încheiat eliberarea întregului teritoriu transilvan anexat de Ungaria în urma Dictatului de la Viena. La 9 martie 1945 avea loc restabilirea administraţiei româneşti în această regiune.

Participarea României la războiul auntifascist a continuat până la 12 mai 1945, perioadă în care ostaşii români, în cooperare cu armata sovietică, au luptat pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei.

Pe frontul de răsărit, armata română a suferit pierderi de 624.740 de militari, din care 71.585 morţi, 243.622 răniţi şi bolnavi, 309.533 dispăruţi.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Agerpres

Sursa foto: Dan Lungu Facebook

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Incendiu în municipiul Botoșani! O casă a luat foc de la un jar căzut din sobă

Publicat

Publicitate

Casa aprinsă de un jar căzut din sobă pe materiale combustibile

 

În această după-amiază, pompierii botoșăneni au fost solicitați să intervină pentru stingerea unui incendiu care a cuprins o casa de pe strada Pod de Piatră din municipiul Botoșani.

Publicitate

La fața locului s-au deplasat salvatorii cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă, dar și un echipaj medical din cadrul Serviciului Județean de Ambulanță. La sosirea forțelor de intervenție, incendiul se manifesta la două din cele patru camere ale locuinței, existând pericolul de propagare la acoperiș și la o anexă din gospodărie.

Pentru stingerea focului și inlaturarea efectelor, pompierii au intervenit aproximativ o oră.

Cel mai probabil, flăcările au fost generate de jarul căzut din sobă pe materiale combustibile.

Publicitate

 

Pentru a preveni astfel de incendii, ISU Botoșani vă recomandă să:

 

Publicitate

▪️nu lăsați sobele și alte mijloace de încălzire nesupravegheate pe timpul funcţionării.

▪️nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului.

▪️nu lăsați ușa sobei deschisă.

▪️nu supraîncălziți soba.

▪️montați pe pardoseală, în fața ușii de alimentare cu combustibil a mijlocului de încălzire, o bucată de tablă cu dimensiuni de 0,50 x 0,70 metri.

▪️nu puneți haine la uscat pe sobe sau în imediata lor apropiere.

▪️stingeți focul pe timpul nopții.

▪️nu lăsați niciodată copiii singuri în casă, mai ales într-o încăpere unde este în funcțiune un mijloc de încălzire.

Citeste mai mult

Eveniment

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a ajuns la Botoșani. Primul obiectiv vizitat a fost Mănăstirea Vorona

Publicat

Publicitate

Președintele PNL și candidatul la președinția României din partea acestui partid politic, Nicolae Ciucă, a ajuns astăzi într-o vizită electorală la Botoșani.

Alături de președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, dar și de echipa de candidați PNL Botoșani la Parlamentul României, Nicolae Ciucă a ajuns la Mănăstirea Vorona, de la ora 11:00, pentru ca începând de a ora 13.30 să ajungă și la Stațiunea de Cercetare Popăuți.

La Vorona, fostul premier al României și cel mai important lider al PNL a fost întâmpinat de noul primar al comunei Sergiu Dascălu, care l-a însoțit pe tot parcursul vizitei sale în această comună alături de oficialii PNL.

Publicitate

Știre în curs de actualizare.

Iată și cteva imagini:

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Tânăr ucrainean cu cetățenie americană, oprit de polițiști la frontiera Rădăuți Prut. Avea permis internațional eliberat… online pe bază de abonament

Publicat

Publicitate

Un tânăr ucrainean cu cetățenie americană s-a ales cu dosar penal din cauza unei oferte online.

Polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut au anunțat astăzi că efectuează cercetări cu privire la un cetățean cu dublă cetățenie Ucraina și SUA, care a prezentat la controlul de frontieră un permis de conducere american, fără a deține și un permis de conducere internațional.

În data de 09 noiembrie a.c.,  în Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut– ITPF Iași, s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de control necesare trecerii frontierei, pe sensul de ieșire din țară, un cetățean ucrainean, care avea și cetățenie americană, în vârstă de 34 de ani, la volanul unui autoturism înmatriculat în Ucraina.

Publicitate

Bărbatul a prezentat la control un permis de conducere eliberat de autoritățile din Carolina de Sud – SUA și un permis de conducere internațional, eliberat de o asociație internațională a conducătorilor auto, având imprimate datele și fotografia sa.

“Colegii noștri au efectuat verificări specifice, în urma cărora s-a concluzionat că bărbatul nu este posesor al unui permis de conducere internațional, iar cel prezentat la control este un permis fantezist, care nu îndeplinește condițiile de formă și fond ale unui permis de conducere internațional și nu îi acordă dreptul să conducă pe teritoriul României. Tânărul a declarat că a ales să aplice online pentru un permis internațional, plătește anual un abonament de 35 de dolari și în schimbul acestuia a obținut tot online așa zisul permis internațional”, a transmis purtătorul de cuvânt al S.T.P.F. Botoșani, comisar şef de poliţie Răcnea Minodora.

Polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România. La finalizarea cercetărilor, se vor lua măsurile legale care se impun.

Publicitate

Polițiștiii de frontieră au reaminti tuturor participanților la trafic, pentru a evita situații similare:

Conform art. 83 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, au dreptul să conducă autovehicule pe drumurile publice din România, titularii permiselor de conducere naţionale valabile, eliberate de autorităţile:

  1. Statelor membre ale Convenţiei asupra circulaţiei rutiere;
  2. Statelor membre ale Uniunii Europene;
  3. Statelor cu care România a încheiat un tratat privind recunoaşterea reciprocă a permiselor de conducere auto.

“Prin urmare, pentru a conduce un autovehicul pe teritoriul României, persoanele care sunt titulare ale unui permis de conducere naţional eliberat de autorităţile unui stat care nu este membru al Convenţiei asupra circulaţiei rutiere şi nici membru al Uniunii Europene ori cu care România nu a încheiat un tratat privind recunoaşterea reciprocă a permiselor de conducere auto trebuie să posede şi permis de conducere internaţional”, a transmis purtătorul de cuvânt al S.T.P.F. Botoșani, comisar şef de poliţie Răcnea Minodora.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Dacă plecați la drum: Lapoviţă şi ninsoare în zona montană, ploi în sud şi est. Recomandările poliţiştilor

Publicat

Publicitate

Dacă plecați la drum, Poliţia avertizează şoferii să fie precauţi în condiţiile în care vremea se înrăutăţeşte în mai multe regiuni ale ţării. În judeţele din sudul şi estul ţării plouă, în timp ce în zonele montane din Braşov, Covasna şi Prahova cad lapoviţă şi ninsoare, relatează mediafax.ro.

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române recomandă ca, pentru a avea o deplasare în siguranţă, în condiţiile în care la nivelul ţării sunt emise atenţionări meteorologice care vizează fenomene periculoase (vânt, ninsori viscolite), e important ca, înaintea de a porni în călătorie, să vă informaţi cu privire la starea drumului pe traseul pe care urmează să-l parcurgeţi.

La ora 9.30 sunt semnalate precipitaţii sub formă de ploaie pe raza judeţelor din sudul şi estul ţării, iar în zona montană a judeţelor Braşov, Covasna şi Prahova, acestea sunt sub formă de lapoviţă şi ninsoare.

Publicitate

Pentru siguranţa participanţilor la trafic, şoferii trebuie să-şi asigure o bună vizibilitate din autovehicul, prin curăţarea parbrizului, lunetei şi a geamurilor laterale, să ruleze cu o viteză adaptată condiţiilor de trafic şi de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiţii de siguranţă, să folosească frâna de motor pentru reducerea vitezei dacă circulă pe un carosabil umed sau alunecos.

Pentru deplasarea pe suprafeţe carosabile acoperite cu polei, gheaţă sau zăpadă, legislaţia rutieră prevede obligativitatea echipării autovehiculelor cu anvelope de iarnă.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Eveniment54 de minute ago

FOTO: Incendiu în municipiul Botoșani! O casă a luat foc de la un jar căzut din sobă

Eveniment5 ore ago

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a ajuns la Botoșani. Primul obiectiv vizitat a fost Mănăstirea Vorona

Eveniment5 ore ago

Tânăr ucrainean cu cetățenie americană, oprit de polițiști la frontiera Rădăuți Prut. Avea permis internațional eliberat… online pe bază de abonament

Eveniment6 ore ago

Dacă plecați la drum: Lapoviţă şi ninsoare în zona montană, ploi în sud şi est. Recomandările poliţiştilor

Eveniment6 ore ago

Cornisa Aquapark & Sports Botoșani lansează proiectul „Luni înot și patinez”. Gratis pentru elevi la patinoar și piscină

Eveniment6 ore ago

Când începe Postul Crăciunului 2024. Ce trebuie să știi despre această perioadă a anului. Lăsata Secului, tradiții, obiceiuri

Eveniment6 ore ago

Marius Budăi: „Nu e întâmplător că PNL nu a scris nimic despre pensia medie în programul de guvernare. Au mai înghețat pensiile în 2021” (P)

Eveniment7 ore ago

Răspunsul ştiinţei: Cât de mult trebuie să doarmă o gravidă în timpul sarcinii pentru a evita să-i facă rău copilului

Eveniment7 ore ago

Cătălin Silegeanu și Ariadna Cîrligeanu își reafirmă angajamentul de a lucra împreună cu echipa AUR pentru a transforma România într-o țară mândră și prosperă (P)

Eveniment9 ore ago

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfinții Apostoli Olimp, Rodion, Sosipatru, Erast, Terțiu și Cvart; Sfântul Mucenic Orest

Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending