Connect with us

Actualitate

Unul dintre cele mai frumoase conace din judeţul Botoşani va fi reabilitat. Acesta a fost preluat de un om de afaceri

Publicat

Publicitate

Unul dintre cele mai frumoase conace din judeţul Botoşani, Conacul Alexandrescu din localitatea Guranda, care este inclus pe Lista monumentelor istorice, va fi reabilitat, după ce a fost preluat de un om de afaceri din Bucureşti, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Direcţiei pentru Cultură Botoşani, Dănuţ Huţu.

Potrivit acestuia, imobilul, care se întinde pe 1.334 metri pătraţi şi care dispune de un teren de 16,48 hectare, inclusiv un lac de două hectare, este considerat o „bijuterie arhitectonică”.

„Conacul Alexandrescu de la Guranda a fost construit la sfârşitul secolului al XIX-lea de către familia Alexandrescu, Mathilde şi Mihai Alexandrescu. Este, putem să spunem, o bijuterie arhitectonică, este un stil neoromânesc, dar şi cu influenţe eclectice din arhitectura europeană. Proprietarii erau oameni cu o avere considerabilă. De altfel, acest conac se întinde pe o suprafaţă destul de mare, în apropierea Mănăstirii Guranda. Din păcate, ca şi celelalte conace boiereşti, a fost naţionalizat de regimul comunist şi i s-au dat diferite funcţiuni, cea mai cunoscută fiind cea de spital de pneumoftiziologie. El a a avut destinaţia de spital până după 2010 şi a fost retrocedat urmaşilor fostului proprietar, o persoană de origine austriacă”, a afirmat Huţu.

Oficialul de la Direcţia pentru Cultură susţine că acest conac, care are 23 de camere şi cinci băi, ar putea căpăta o destinaţie turistică.

„Din fericire, fostul proprietar a vândut conacul unor persoane din Bucureşti cu posibilităţi financiare destul de importante şi care au început deja documentaţia pentru a fi restaurat şi pus în valoare aşa cum se cuvine, pentru o destinaţie, să zicem aşa, exclusivistă, având în vedere frumuseţea zonei. Cert este că el va fi pus în valoare şi salvat, ceea ce cred că este un lucru benefic şi notabil pentru un monument istoric”, a adăugat Huţu.

Conacul Alexandrescu a fost construit la comanda soţilor Mihai şi Mathilde Alexandrescu, o familie de boieri care s-a stabilit în Moldova prin anii 1890.

Publicitate

Moşia familiei Alexandrescu, aflată la 40 de kilometri de Botoşani şi 90 de kilometri de Iaşi, a devenit nu doar reşedinţă, ci şi sursă de venit, domeniul fiind extins cu sute de hectare. Construcţia principală a fost finalizată în 1905, proiectul fiind semnat de un arhitect veneţian. Imobilul împrumută din arhitectura tipică vremurilor, stilul neoromânesc fiind cel mai în vogă la cumpăna dintre secole.

Clădirea cu motive decorative, care îi oferă un aspect aparte, monumental, are ancadramente cu cărămizi, iar balcoanele sunt încadrate în lemn. Moştenitoarea conacului a fost unica fiică a soţilor Alexandrescu, Yvonne (1890-1974), care avea să intre în marea familie Cantacuzino, căsătorindu-se cu Ion Cantacuzino (1888-1954) şi având o fiică, Claudina (născută în 1914).

După exproprierile din cursul anului 1948, conacul a intrat în posesia statului comunist, care, din 1949, a instalat în conacul de la Guranda o unitate spitalicească. Din anii 2000, conacul a revenit moştenitorilor familiei Alexandrescu.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Legea „fugarilor”, promulgată de președintele interimar

Publicat

Publicitate

Președintele interimar Ilie Bolojan a promulgat, vineri, legea potrivit căreia se consideră evadare și fapta persoanelor condamnate la pedeapsa cu închisoarea de a nu se prezenta la organul de Poliție în vederea punerii în executare a mandatului.

Această modificare a Codului penal urmărește înăsprirea pedepselor pentru sustragerea de la executarea unor pedepse privative de libertate, care este asimilată evadării dacă persoana condamnată nu se prezintă la organul de Poliție în termen de șapte zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea instanței.

‘Evadarea din starea legală de reținere sau de deținere se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârșită prin folosire de violențe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Se consideră evadare: a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deținere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate; b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deținere; c) încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligației de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerariului sau condițiilor de deplasare, stabilite potrivit legii. Se consideră evadare și fapta persoanei condamnată la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliție în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei’, prevede legea.

Pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării, mai stipulează actul normativ.

Camera Deputaților a adoptat această lege în noiembrie 2023, în calitate de for decizional. În decembrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a contestat la CCR ‘Legea fugarilor’.

După mai multe amânări, în octombrie anul trecut CCR a respins sesizarea ICCJ în legătură cu ‘Legea fugarilor’ și a stabilit că actul normativ este constituțional. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Comisarii Gărzii de Mediu Botoșani: Nu a mai rămas mult timp până când fertilizanții se pot aplica pe terenurile agricole

Publicat

Publicitate
Comisarii Gărzii de Mediu Botoșani  că în zonele de câmpie perioada de interdicție începe pe 15 noiembrie și durează până pe 10 martie. În zonele deluroase interdicția se aplică în perioada 10 noiembrie și 20 martie, iar la munte între 5 noiembrie și 25 martie.
RESPECTAREA PERIOADEI DE INTERDICTIE
De ce trebuie să respectăm această prevedere?
Aplicarea de îngrășăminte în sezonul rece este interzisă, pentru că are 2 mari dezavantaje:
1) Plantele sunt în repaus vegetativ, motiv pentru care nu pot prelua nutrienţii,
2) Lipsa vegetației face ca scurgerile in suprafață și în sol să fie mai puternice, preluând astfel nutrienţii de la nivelul solului către corpurile de apă de suprafaţă și subterane.
Când nu avem voie să aplicăm fertilizanţi?
Perioadele de interdicţie pentru aplicarea de fertilizanţi chimici și organici (solizi sau lichizi)
1-Câmpie Începutul perioadei de interdicţie 15.XI Sfârșitul perioadei de perioadei de interdicţie 10.III Lungimea perioadei de interdicţie (zile) 115
2- Deal Începutul perioadei de interdicţie 10.XI Sfarșitul perioadei de perioadei de interdicţie 20.III Lungimea perioadei de interdicţie (zile) 130
3-Munte Începutul perioadei de interdicţie 05.XI Sfarșitul perioadei de perioadei de interdicţie 25.III Lungimea perioadei de interdicţie (zile) 140
Ca urmare a unei sesizări comisarii de mediu au identificat pe terenurile deținute de un operator economic care desfășoară activitățile de servicii pentru mecanizarea, chimizarea agriculturii şi protecţie fitosanitară gunoi de grajd, cca 1000 tone, depozitat direct pe sol și care prezinta scurgeri de levigat.
În acest sens s-a notificat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Botoșani în calitate de instituție care efectuează controlul şi supracontrolul cerinţelor legale în materie de gestionare privind schimbările climatice, apa, biodiversitatea şi peisajul (SMR 1-4) şi bunele condiţii agricole şi de mediu privind schimbările climatice, apa, solul, biodiversitatea şi peisajul (GAEC 1-10).
Pentru neconformitățile privind nerespectarea legislatiei de mediu, oparatorului economic i-au fost aplicate 2 amenzi în cuantum de 90.000 lei și 4 avertismente.
Toate reacţiile:

2

Citeste mai mult

Eveniment

Facebook introduce funcţia de monetizare pentru Stories. Schimbarea care îți poate aduce bani

Publicat

Publicitate

Cum poți câștiga bani din Poveștile de pe Facebook: Meta introduce opțiunea de monetizare, scrie alba24.ro.

Facebook anunţă că acum este posibil să câştigi bani din Poveştile (Stories) de pe platformele sale, iar această opţiune este disponibilă la nivel global. Monetizarea se face în funcţie de performanţă, iar pentru a fi eligibile, Poveştile trebuie să fie publice.

Creatorii care nu sunt deja parte din programul de monetizare pot aplica pe site-ul Meta pentru a fi luaţi în considerare, potrivit mediafax.ro, după Engadget.

Această nouă opţiune de monetizare este o încercare a Meta de a încuraja creatorii să posteze mai mult pe Facebook, în loc să aleagă Instagram sau alte aplicaţii concurente.

În luna ianuarie, compania a lansat un program care oferea un bonus de 5.000 de dolari creatorilor activi pe alte platforme de socializare, pentru a-i încuraja să posteze mai multe fotografii şi videoclipuri pe Facebook.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Expoziția „Țesături metalice metaforice”, în spațiul Colecției de Artă

Publicat

Publicitate

Muzeul Județean Botoșani găzduiește, în perioada 16-30 martie 2025, în spațiul Colecției de Artă (alăturat Galeriei de Artă „Ștefan Luchian”), expoziția  de artă contemporană „Țesături metalice metaforice”, a artiștilor Ștefan și Lucia Bîlba, din Chișinău, Republica Moldova.

Expoziția reunește lucrări ce îmbină forța expresivă a metalului cu delicatețea fibrelor textile și vibrația cromatică a picturii. Sub semnătura artistului Ștefan Bîlba, sculpturile și instalațiile explorează dinamica dintre materialitatea dură a metalului și subtilitatea simbolică a formelor, transformând elementele industriale în compoziții lirice. Lucrări precum „Simfonia argintie”, „Oda metalului” sau „Peregrinări” propun o incursiune în sonoritățile vizuale ale metalului, în timp ce „Păsările copilăriei mele” și „Închinarea magilor” reflectă un univers mitologic și spiritual.

Complementar, artista Lucia Bîlba aduce un contrast poetic prin goblenuri minuțios lucrate și picturi vibrante ce rezonează cu tematica expoziției. Opere precum „Veșnicie”, „Interferențe” și „Pomul Vieții” sugerează un dialog între materialele moi și cele dure, între tradiție și contemporaneitate.

Întregul demers artistic compune o țesătură metaforică între trecut și prezent, între natură și tehnologie, între efemer și peren. Fiecare lucrare devine astfel o verigă într-un lanț de expresii artistice, unde metalul, lemnul, textilele și culorile se împletesc într-un discurs plastic profund și autentic.

Curatorul expoziției este artistul vizual Liviu Șoptelea. Lucrările vor fi prezentate de muzeograful Ana Coșereanu, masterand al Universității Naționale de Arte „George Enescu” Iași.

Vă așteptăm la vernisaj pe 16 martie 2025, ora 11.30. Accesul este gratuit, iar expoziția va putea fi vizitată zilnic, între 09.00-16.30.

Publicitate

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending