Sute de mii de români plecați în străinătate au început deja drumul spre casă pentru sărbătorile de iarnă, iar acest lucru se vede în punctele de trecere a frontierei. Potrivit Poliției de Frontieră Române, în ultimele 24 de ore au fost înregistrate aproximativ 75.400 de persoane și peste 16.300 de mijloace de transport care au tranzitat granița, relatează mediafax.ro.

Pe sensul de intrare în România au trecut 37.531 de persoane și 7.725 de vehicule, semn că mulți români se întorc în țară pentru vacanța de iarnă.

Instituția mai transmite că, în perioada 10 februarie 2022 – 29 noiembrie 2025, au intrat în România 13.545.255 de cetățeni ucraineni, verificările fiind realizate conform reglementărilor naționale și europene.

Pentru cei care urmează să călătorească în afara țării, Poliția de Frontieră recomandă consultarea în timp real a timpilor de așteptare în punctele de trecere deschise traficului internațional prin aplicația „Trafic on-line”, disponibilă pe site-ul instituției.

De la 1 ianuarie 2025, controalele la frontierele interne cu Ungaria și Bulgaria au fost eliminate, însă polițiștii continuă să efectueze verificări aleatorii în zona de 30 de kilometri de la linia de frontieră, în cooperare cu structurile MAI.

În ultimele 24 de ore, lucrătorii Poliției de Frontieră au efectuat peste 15.850 de verificări în aplicația eDAC, constatând 65 de fapte ilegale: 24 de infracțiuni și 41 de contravenții. Au fost aplicate amenzi în valoare totală de 34.400 de lei, iar bunuri de peste 615.000 de lei au fost confiscate.

Totodată, accesul în România a fost refuzat pentru 22 de cetățeni străini care nu îndeplineau condițiile legale, iar cinci cetățeni români nu au primit permisiunea de a părăsi teritoriul național.

Poliția de Frontieră anunță că va continua acțiunile de control în toate zonele de competență, pentru a menține siguranța și fluența traficului în perioada aglomerată de sărbători.

O tragedie cutremurătoare lovește comunitatea din Știubieni, județul Botoșani. Un bărbat de 43 de ani, tată a cinci copii, a murit în Spania, acolo unde plecase să muncească pentru un trai mai bun. Trupul său neînsuflețit se află la o morgă din Adamuz, iar familia, rămasă fără sprijin și fără putere, face un apel disperat pentru a-l putea aduce acasă.

Bărbatul era stâlpul casei, omul pe care soția și copiii se bazau zi de zi. Fetele lor, de 14 și 5 ani, și băiețelul de doar un an și jumătate nu pot înțelege de ce tatăl lor nu mai vine acasă, de ce telefonul nu mai sună și de ce mama plânge în tăcere. Pentru familia Ungureanu, durerea este uriașă, iar drumul de la speranță la deznădejde a fost neașteptat de scurt.

Singura dorință a celor rămași în urmă este să-l înmormânteze în satul natal, aproape de cei dragi și de locul în care și-a trăit viața. Însă repatrierea trupului costă aproximativ 4.000 de euro — o sumă imposibil de acoperit pentru o familie modestă, lovită deja de o pierdere cumplită.

În aceste zile în care comunitățile se unesc mai ușor, iar sufletele sunt mai sensibile la suferința altora, un apel umanitar a fost lansat pentru a strânge fondurile necesare repatrierii. „Fiecare gest, fiecare donație, oricât de mică, poate face diferența. Putem să-i ajutăm să-și ia rămas bun cum se cuvine”, spune Anamaria Macuc, cea care a inițiat acțiunea.

Cei care vor să ofere un strop de speranță acestei familii greu încercate pot lua legătura cu rudele la numărul de telefon 0743 919 266.

Conturi pentru donații (BCR):
– Ungureanu Dumitru Florin (fiul): RO19RNCB0046178095360001
– Ungureanu Maria Elena (soția): RO97RNCB0046178930910001

Comunitatea din Știubieni speră că oamenii cu suflet bun vor răspunde acestui apel. Pentru că, uneori, un tată nu mai poate fi adus înapoi — dar poate fi adus acasă.

Sfântul Andrei a fost un apostol, frate cu Simon Petru, originari din Betsaida, localitate situată pe malul Lacului Genezaret. Aveau o casă în Capernaum și erau de profesie pescari. Numele Andrei derivă din grecescul Andreas, care înseamnă „viteaz”, „bărbătesc”.

Acesta este un nume grecesc, deși Sfântul Apostol Andrei era iudeu. Sfântul Andrei a fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul, care i-a recomandat să-l urmeze pe Isus din Nazaret. Conform evangheliei lui Ioan, Andrei l-a dus pe fratele său Petru la Iisus, spunându-i că l-a găsit pe Mesia. De aici provine caracterizarea lui Andrei ca „cel dintâi chemat”. Andrei a fost ucenic al lui Ioan Botezătorul, când, la o vreme după botezul lui Iisus, auzindu-l pe Ioan Botezătorul spunând despre Iisus: „Iată mielul lui Dumnezeu !“ (Ioan 1,36) i-a urmat lui Iisus, devenind astfel primul apostol. După învierea lui Iisus și coborârea Duhului Sfânt (la Rusalii), Apostolii au mai rămas câțiva ani la Ierusalim, începând formarea Bisericii.

La Sinodul Apostolic care a avut loc în anul 50 la Ierusalim, Apostolii s-au întâlnit și au tras la sorți pentru a decide unde va merge fiecare. În Tradiția Bisericii Apostolului Andrei i-a revenit Scytia (Dobrogea). Mai întâi, Andrei l-a însoțit pe fratele său (Apostolul Petru) prin Asia Mică, apoi a trecut în peninsula Balcanică prin teritoriul Turciei de azi, ajungând în Scytia, unde s-a oprit un timp. Apoi a continuat misiunea de propovăduire a evangheliei, ajungând până în sudul Rusiei de astăzi.

După aceea, s-a întors în Grecia, consolidând comunitățile creștine înființate de Apostolul Pavel și de alți Apostoli, ajungând până în Peloponezul grecesc, în oraşul Patras. Acolo a murit ca martir răstignit pe o cruce în forma de X. Pe la anul 350 împăratul Constanțiu al II-lea (fiul lui Constantin cel Mare) duce moaștele sfântului Andrei la Constantinopol şi le așează în Biserica Sfinţilor Apostolilor. Acestea se păstrează întregi până în jurul anului 850, când împăratul bizantin Vasile I Macedoneanul cedează rugăminților locuitorilor din Patras şi le înapoiază capul sfântului Andrei.

În anul 1208, în timpul Cruciadei a patra, relicvele au ajuns la Amalfi, în apropiere de Napoli, fiind păstrate în domul San Andrea. În 1462 au fost duse la Roma, din cauza pericolului turcesc. În secolul al XV- lea Papa Pius al II-lea a mutat relicvele sfântului Andrei în catedrala Sfântul Petru de la Roma. În anul 1964 capul sfântului Andrei a fost înapoiat bisericii din Patras.

Sfântul Andrei este sărbătorit duminică, 30 noiembrie. Cu această ocazie, cei peste 800.000 de români care poartă numele ocrotitorului României își celebrează ziua de nume.

Sfântul Andrei, „cel întâi chemat” la apostolie, era frate al Sfântului Apostol Petru, care s-a numărat, de asemenea, printre cei 12 apostoli ai Domnului, fiind amândoi fiii pescarului Iona.

Misiunea de creştinare a neamurilor pe care a avut-o Sfântul Apostol a început după Înălţarea Domnului la cer şi după Cincizecime, atunci Sfinţii Apostoli au tras la sorţi şi au mers în toată lumea, pentru propovăduire.

Sfântul Apostol Andrei a avut sfârşit de mucenic, fiind răstignit, la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în forma de X, căreia i s-a spus mai pe urmă „Crucea Sfântului Andrei”.

Sfântul Andrei se bucură la noi în ţară de o cinstire deosebită, fiind considerat Apostolul românilor sau creştinătorul poporului român. Numeroase biserici şi mănăstiri l-au luat ca ocrotitor, prăznuindu-l în fiecare an.

Semnificația numelui

Andrei înseamnă „cel dintâi chemat” la propovăduire, este, conform tradiției, și primul care a adus creștinismul pe meleagurile noastre.

Prenumele de Andrei și Andreea provin de la numele elen „Andreas”, derivat de la cuvântul „andreios”, care înseamnă „bărbătesc, curajos”.

Semnificația numelui Andrei vine din greacă, de la „andros” care înseamnă curaj, eroism, bărbăție, suflet puternic.

Pentru vechii greci, „andros” era esența masculinității, a puterii și totodată a înțelepciunii.

Cui îi poți spune „La mulți ani” de Sfântul Andrei

• Andreea
• Andra
• Andrada
• Andraș
• Andruș
• Andruța
• Andreas
• Andrias
• Andries
• Adi
• Andi
• Andu
• Andru
• Andreiu
• Edra
• Endre
• Deia
• Deea

De asemenea, ziua de 30 noiembrie, în care este celebrat Sfântul Andrei, este una bogată în semnificaţii, tradiţii şi obiceiuri.

Printre cele mai cunoscute obiceiuri se numără:

• Așezarea usturoiului la ferestre și uși
• Unguerea cu usturoi a vitelor sau a gospodăriilor, tot pentru protecție
• Aprinderea luminii toată noaptea
• Obiceiuri pentru aflarea ursitului