Codul Galben de ger pentru județul Botoșani a fost prelungit până mâine seară, la ora 20:00. Temperaturile minime se vor situa între minus 19 și minus 10 grade, cu ger persistent și peste zi.

Pentru a gestiona în mod operativ situațiile de urgență care ar putea apărea din cauza fenomenelor meteorologice periculoase, pompierii botoșăneni vor fi la datorie, pregătiți să intervină cu mijloacele tehnice din dotare.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Județului Botoșani a înștiințat unitățile administrativ-teritoriale din județ cu privire la fenomenele meteorologice prognozate și a transmis măsurile ce trebuie luate pentru a preveni evenimentele care ar putea pune în pericol siguranța cetățenilor sau produce pagube materiale.

Printre acestea, reamintim:

– continuarea misiunilor de patrulare pentru identificarea persoanelor fără adăpost și transportarea acestora către spații de cazare special amenajate, după evaluarea medicală în unitățile de primiri urgențe;

– verificarea clădirilor dezafectate sau aflate într-o stare avansată de degradare, utilizate ca adăpost improvizat, în vederea reducerii riscului de incendiu;

– monitorizarea persoanelor vulnerabile (dializate, dependente de oxigen, imobilizate, persoane singure sau izolate, gravide în ultimul trimestru), astfel încât, la nevoie, să poată fi transportate în unități medicale sau evacuate;

– identificarea locuințelor cu risc crescut de incendiu, în special cele aparținând persoanelor vârstnice, familiilor cu mulți copii sau celor care folosesc mijloace de încălzire improvizate.

Totodată, va continua informarea populației cu privire la măsurile de prevenire a incendiilor, prin intermediul Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență.

Având în vedere temperaturile scăzute prognozate pentru perioada următoare, ISU Botoșani recomandă cetățenilor să acorde o atenţie deosebită măsurilor de siguranţă în propriile locuinţe, astfel încât să își protejeze, atât viața, cât și bunurile.

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu la exploatarea sobelor, a aparatelor sau a mijloacelor electrice de încălzire, trebuie respectate următoarele măsuri:

– verificați sobele, canalele şi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile din apropiere;

– nu folosiţi alte materiale combustibile în afară de cele pentru care a fost destinată soba şi evitaţi supraîncărcarea acesteia;

– folosiţi soba doar cu uşa închisă și aşezaţi o tavă metalică în dreptul uşii acesteia;

– nu puneți în apropierea sobei sau pe aceasta materiale combustibile;

– stingeţi focul din sobă înainte de a părăsi locuinţa;

– nu adormiţi cu soba aprinsă;

– verificaţi integritatea aparatelor şi a mijloacelor de încălzire electrice, iar în cazul în care acestea sunt defecte, reparaţi-le cu ajutorul unui specialist sau înlocuiți-le;

– decuplaţi aparatele de încălzire electrice înainte de a părăsi locuinţa sau de a adormi;

– nu lăsaţi copiii nesupravegheaţi cu soba aprinsă ori cu aparatele de încălzire electrice în funcţiune.

Totodată, este recomandată evitarea deplasărilor pe distanțe lungi, expunerea în frig pentru perioade mari de timp sau extenuarea, deoarece efortul fizic la temperaturi scăzute poate cauza probleme de sănătate.

De asemenea, este necesară respectarea următoarelor recomandări:

– îmbrăcați-vă gros;

– pe timpul cât stați afară, mișcați-vă permanent pentru a vă păstra căldura corporală și feriți-vă de ţurţurii care se pot forma pe clădiri;

– evitați trecerea, în mod brusc, din încăperile încălzite la temperaturile foarte scăzute din mediu;

– mâncaţi regulat şi consumaţi multe lichide, evitând excesul de cofeină sau alcool;

– protejaţi persoanele în vârstă, care au probleme de sănătate, copiii și femeile însărcinate;

– purtați încălțăminte cu tălpi groase, antiderapante, pentru a evita căderile;

– în situații de urgență, apelați numărul unic 112.

Pentru prevenirea intoxicaţiilor cu fum și gaze toxice se recomandă montarea detectoarelor de incendiu în locuințe, în vederea semnalizării din timp a utilizatorilor referitor la eventualele acumulări de fum și gaze toxice.

În municipiile Botoșani și Dorohoi, pompierii în cooperare cu polițiștii locali vor intensifica misiunile de identificare a persoanelor fără adăpost. Acestea vor fi transportate la unitățile de primiri urgență pentru evaluarea stării de sănătate. Ulterior, vor fi duși la spațiile de cazare special amenajate.

De asemenea, la întoarcerea din fiecare misiune echipajele SMURD vor verifica zonele cunoscute ca fiind frecventate de oamenii fără adăpost.

Totodată, adresăm rugămintea de a anunța autoritățile locale cu privire la persoanele fără adăpost pe care le întâlniți sau despre care aveți cunoștință.

Aveți grijă de părinții și bunicii dumneavoastră sau de vecinii în vârstă, care au rămas singuri sau au rudele plecate departe. Vizitații cât mai des, sunați-i, mai ales dacă știți că au probleme de sănătate.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro: https://fiipregatit.ro/ghiduri/vreme-de-iarna-despre-8-8#siguranta-pe-timp-de-iarna-28 sau prin intermediul aplicației de mobil DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Unul din patru angajați români a fost la limita burnout-ului în 2025, iar starea de bine a acestora s-a situat într-o zonă funcțională, dar fragilă, arată Indexul stării de bine a angajaților români, realizat de RoCoach și Novel Research, scrie alba24.ro.

Deși mai mult de 41% dintre angajații români au reușit să își mențină un nivel rezonabil de echilibru la locul de muncă, unul din 4 angajați s-au aflat într-o zonă de risc psihologic și burnout.

Doar 30% au indicat cu adevărat o stare de mulțumire ridicată, caracterizată prin relații sănătoase, autonomie, claritate și percepție de corectitudine la locul de muncă, scrie Mediafax.

Indexul stării de bine a angajaților români arată un scor de 70,3 puncte din 100 în 2025, ceea ce indică o siguranță moderată, dar și o vulnerabilitate crescută la șocuri organizaționale precum schimbări de leadership, presiuni operaționale sau instabilitate economică și plasează România într-o zonă de „siguranță moderată”.

În 2025, bărbații au înregistrat o satisfacție mai mare la locul de muncă. 72,1% au indicat o stare bună și foarte bună, segmentul de vârstă 18-29 de ani fiind cel mai mulțumit.

Ce domenii oferă satisfacție la locul de muncă

Domeniile cu cel mai mare grad de satisfacție la locul de muncă în 2025 au fost:

• comerț/vânzări (76,4%),
• servicii bancare și sănătate (73,8% fiecare),
• ONG (66,6%).

La polul opus, angajații din domeniile IT&C și administrație publică au înregistrat cele mici niveluri de satisfacție.

Raportul arată că starea de bine nu este percepută de angajați ca un beneficiu sau un bonus, ci ca rezultatul modului în care este organizată și condusă compania pentru care lucrează.

Diferențele de wellbeing nu sunt aleatorii și nici strict individuale, ci urmează linii structurale clare:

• poziția în ierarhie,
• vechimea,
• domeniul de activitate,
• regulile formale și informale ale organizației.

În același timp, raportul arată că pe măsură ce vechimea angajaților în organizație crește, starea lor de bine scade de la nivelul „excelent” la „bine”, însoțită de o creștere a zonei de tensiuni gestionabile, dar persistente.

Organizațiile reușesc să transforme entuziasmul inițial în stabilitate, dar nu reușesc întotdeauna să mențină energie și sens pe termen lung.

Care au fost principalele surse de epuizare

„Datele ne-au arătat că în 2025 nu a fost vorba despre o Românie epuizată, ci despre o Românie care funcționează cu un cost emoțional mare.

Majoritatea angajaților își fac treaba, dar sistemele organizaționale îi forțează să compenseze prin efort personal ceea ce lipsește din designul muncii: claritate, echitate, autonomie și relații sănătoase cu managementul.

În 2026 provocarea reală pentru companii nu mai este retenția, ci menținerea vitalității oamenilor pe măsură ce cresc în roluri și responsabilitate.

Un angajat care rămâne, dar își pierde energia, nu mai creează valoare”, explică Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach, citat de Mediafax.

Conform Indexului stării de bine a angajaților români, în 2025 principalele surse de epuizare au fost:

• volumul mare de muncă (23,3%),
• presiunea constantă a termenelor limită (19,6%),
• lipsa echilibrului dintre viața personală și cea profesională (16,4%),
• absența feedbackului (9,1%).

În același timp, în aproape toate segmentele analizate, șeful direct apare ca factor determinant al stării de bine a angajaților (19,3%).

Corectitudine și respect la job

„Dincolo de cifre, indexul arată cum este trăită munca în România în 2025: ca un sistem de presiuni, adaptări și compromisuri pe care oamenii îl gestionează zi de zi cu un efort mult mai mare decât se vede la suprafață.

Indexul Stării de bine a angajaților români măsoară calitatea reală a relației dintre angajat și organizația în care lucrează – cât de corecte sunt regulile, cât de clare sunt așteptările, câtă autonomie există și cât de mult sprijin primesc oamenii atunci când lucrurile devin dificile.

Vedem foarte clar un proces de uzură organizațională. Oamenii nu vorbesc despre beneficii, ci despre corectitudine, despre respect, despre șefi care ascultă și despre libertatea de a-și organiza munca fără micro-management.

Limbajul este adesea emoțional și uneori dur, ceea ce ne arată că aceste teme sunt trăite ca probleme morale, nu doar ca disfuncții procedurale.

Când angajații spun „să nu se mai aranjeze concursurile” sau „șefii să ne trateze ca oameni”, ei vorbesc despre nevoia fundamentală de echitate și demnitate în muncă”, spune Marian Marcu, Managing Partner Novel Research.

Datele au fost colectate în perioada noiembrie-decembrie 2025, prin metoda CAWI (Computer Assisted WEB Interviews), pe un eșantion de 1.000 de angajați din mediul urban.

Premierul Ilie Bolojan se va deplasa vineri la Iași și Botoșani, pentru a discuta cu primarii din cele două județe pe teme ce țin de administrația publică locală.

Potrivit Biroului de presă al Guvernului, la întâlniri vor participa și reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a pus marți seara în transparență decizională proiectul de lege privind măsurile administrative pentru creșterea capacității financiare și eficientizarea activității administrației publice centrale și locale.

Actul normativ prevede eficientizarea administrației publice locale și centrale, echitate socială în colectarea taxelor și a impozitelor și o disciplină financiară mai bună. În anul 2026, în mod temporar, autoritățile locale pot aproba diminuarea cheltuielilor de personal proporțional cu cheltuielile aferente numărului de posturi ocupate ce ar trebui desființate.

Guvernul ar urma să-și angajeze răspunderea pe acest proiect.

AGERPRES

Pătimirea pe nedrept dusă cu smerenie umple inima de har, curățându-se astfel toate patimile și lucrările duhurilor necurate: „Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este împărăția cerurilor. Fericiți veți fi voi când vă vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea.” Sfântul Evanghelist Matei (5, 10-11).

Sfântul Apostol Petru, numit mai înainte Simon, a fost un pescar din localitatea Betsaida, așezata pe malul nordic al lacului Ghenizaret, în regiunea Galileea. El a fost fratele mai mic al Sfântului Apostol Andrei. Mântuitorul l-a chemat la apostolie mai întâi pe Sfântul Andrei, iar mai apoi a venit și fratele acestuia, Simon (care a primit de la Hristos numele de Petru). „Unul dintre cei doi care auziseră de la Ioan și veniseră după Iisus era Andrei, fratele lui Simon Petru. Acesta a găsit întâi pe Simon, fratele său, și i-a zis: am găsit pe Mesia (care se tâlcuiește: Hristos).” Sfântul Evanghelist Ioan (1, 40-41).

Cândva între anii 42-44, după ce regele Agripa I (care a domnit intre anii 40-44) i-a tăiat capul Sfântului Iacob al lui Zevedeu, în Ierusalim, acesta l-a prins și l-a aruncat în temniță și pe Sfântul Petru. Potrivit mărturiei Sfântului Apostol Luca, el a fost pus în lanțuri în temniță militară, intre alți doi ostași, însă, noaptea, a fost eliberat în chip minunat de un înger al Domnului. Apoi, îl scoate din temniță, moment în care toate lanțurile de fier cad de pe acesta. Auzind de toate acestea, niște credincioși se furișează în temniță să ia lanțurile pentru a le păstra.

După ce îngerul Domnului îl ajuta pe Sfântul Petru să evadeze, apostolul merge să propovăduiască Evanghelia Mântuitorului și cuvântul lui Dumnezeu în nenumărate țări. Mai târziu, prin anul 64, Sfântul Petru a fost iarăși prins, de această dată el fiind închis într-o temniță din Romă, numita „Carcera Mamertinica” și aflată între Capitoliu și Forumul Roman. Aceasta temniță avea doua celule, una superioară, unde era închisoarea Romei, și alta subterană, crezută a fi cea mai veche carceră din Roma (numită „Tullianum”); mai târziu, capela subterana va primi numele de „Sfântul Petru în Carcera”.

Astăzi se sărbătorește nu numai amintirea minunii prin care Sfântul Apostol Petru a fost scăpat de la moarte de îngerul Domnului, ci și închinarea lanțului cu care a fost legat în temniță de Irod și a lanțului cu care a fost legat în timpul persecuției împăratului Nero. Multe dintre lucrurile folosite de sfinți au fost păstrate cu multa cinste și evlavie, după moartea acelora. O parte dintre acestea au rămas binefăcătoare, tămăduind mulți credincioși de patimi și de boli. Lanțurile în care a fost întemnițat Sfântul Petru sunt unele dintre aceste lucruri binecuvântate. Lanțurile Sfântului Petru tămăduiesc neputințele și gonesc duhurile necurate.

Lanurile din „Carcera Mamertinica” ar fi fost descoperite la începutul secolului al II-lea, de către temnicerul roman Quirinus de Neus. Lanțurile de fier, cu care Sfântul Apostol Petru a fost legat la Ierusalim, s-au păstrat generații în generații de către creștini, iar apoi au ajuns la Patriarhul Iuvenilei (pomenit pe 2 iulie). În anul 439, Sfântul Iuvenalie patriarhul Ierusalimului (422-458), l-a dăruit împărătesei Evdochia Augusta (401-460), soția împăratului Teodosie al II-lea (401-450), drept mulțumire pentru ajutoarele dăruite bisericilor din oraș.

Împărăteasa Evdochia a dus cinstitul Lanț în Constantinopol, așezându-l în vechea biserica închinată Sfintei Sofia. O parte din acest lanț a fost dăruit de împărăteasa Evdochia fiicei sale, Eudoxia, soția împăratului Valentinian al III-lea (419-455). Eudoxia a așezat cinstitul lanț în Biserica Sfântul Petru, din Roma, în care se afla deja încă un Lanț al Sfântului Petru, cu care acesta fusese legat în vremea persecuției împăratului păgân Nero (54-68). În bazilica numita „Sfântul Petru în Lanturi” (San Pietro în Vincoli), din Roma, se păstrează în prezent Lanțurile cu care Apostolul Petru a fost legat în închisoarea din Ierusalim, precum și lanțurile cu care acesta a fost înlănțuit în „Carcera Mamertinica”.