Connect with us

Eveniment

Unde pot călători românii fără viză în 2025: Cât de puternic este pașaportul românesc după ce SUA a aplicat programul Visa Waiver

Publicat

Publicitate

Pașaportul românesc este unul dintre cele mai puternice din lume și se afla înainte de aprobarea scoaterii vizelor pentru SUA între primele 15 locuri de pe mapamond potrivit clasamentului publicat de Henley & Partners. Românii pot călători fără viză în 2025 în 178 de țări, iar după intrarea în vigoare a programului Visa Waiver, pașaportul românesc va fi valabil fără viză în 180 de țări, informează alba24.ro.

Cu toate acestea înainte de a pleca într-o călătorie este necesar să te informezi cu privire la accesul în statul pe care vrei să îl vizitezi și regulile privind șederea sau tranzitul.

În cazul călătoriilor în SUA, deși vor fi eliminate vizele și birocrația aferentă obținerii acestora, românii  vor avea totuși nevoie de o autorizare electronică în sistemul „Electronic System for Travel Authorization” – ESTA.

Costul unei autorizații de călătorie este de 21 de dolari americani, a anunțat Ambasada României la Washington.

Autorizația de călătorie, care va înlocui vizele actuale, va fi valabilă timp de doi ani, are număr nelimitat de intrări/ieșiri din SUA în acest interval și poate fi utilizată pentru vizite cu o durată de cel mult 90 de zile, doar pentru turism sau afaceri.

Aplicațiile ESTA pot fi completate AICI  sau prin descărcarea aplicației „ESTA Mobile” din iOS App Store sau Google Play Store.

Publicitate

Ce este ESTA

„ESTA este un sistem automat care determină eligibilitatea vizitatorilor de a călători în Statele Unite în cadrul Programului Visa Waiver (VWP).

Autorizarea prin ESTA nu determină dacă un călător este admisibil în Statele Unite. Ofițerii Serviciului Vamal și de Protecție a Frontierei din SUA determină, la sosirea călătorilor, dacă aceștia pot intra sau nu pe teritoriul SUA.

Aplicația ESTA colectează informații biografice și răspunsuri la întrebările de eligibilitate în Programul Visa Waiver.

Cele mai puternice pașapoarte din lume pentru anul 2025

Firma de consultanță Henley & Partners a publicat clasamentul celor mai puternice pașapoarte din lume pentru anul 2025. O țară asiatică deține  cel mai puternic pașaport din lume. SUA s-au clasat pe locul nouă.

Pașapoartele sunt clasificate în funcție de numărul de destinații pe care le pot accesa fără viză sau viză electronică, bazându-se pe datele Autorității Internaționale de Transport Aerian (IATA).

Indicele include 199 de pașapoarte și ia în considerare ușurința de acces la 227 de destinații.

Țările care împart primele locuri sunt Singapore, Japonia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Corea de Sud, Spania.

Statele Unite, care au fost pe primul loc în index în 2006 și 2014, se clasează pe locul nouă în 2024, alături de Estonia.

Pașaportul românesc – cât de puternic este în lume în 2025

Românii pot călători cu pașaportul, fără a avea nevoie de viză, în 180 de țări. Pașaportul Românesc se află pe locul 13 în lume ca putere, la același nivel cu Bulgaria și Croația.

În 2023 pașaportul românesc a oferit acces fără viză în 175 de țări din lume, pașaportul românesc situându-se pe locul 17 în clasamentul Henley Passport Index, care clasifică documentele în funcție de numărul de state care sunt accesibile fără o viză prealabilă.

Țările cu cele mai puternice pașapoarte în anul 2025

  • 1. Singapore – 195 de destinații
  • 2. Japonia – 194 de destinații
  • 3. Finlanda, Franța, Germania, Italia, Corea de Sud, Spania – 193 de destinații
  • 4. Austria, Danemarca, Irlanda și Țările de Jos, Luxembourg, Norvegia, Suedia – 192 destinații
  • 5. Belgia, Portugalia și Regatul Unit, Noua Zealandă – 190 destinații
  • 6. Australia, Grecia și Elveția – 189 destinații
  • 7. Canada , Malta și Polonia -188 destinații
  • 8. Republica Cehă, Ungaria – 187 destinații
  • 9. Estonia, SUA – 186 destinații
  • 10.  Letonia, Lituania, Si Slovenia, Emiratele Arabe Unite,  – 185 destinații

Țările în care românii pot călători fără viză

După ce SUA a ridicat vizele pentru români, pașaportul românesc a urcat pe locul 13 in topul celor mai puternice pașapoarte din lume. Pașaportul românesc ne dă acces la 180de țări unde putem călători fără viză și la încă 25 de state în care putem călători cu formalități minime.

  • Albania
  • Andorra
  • Angola
  • Anguilla
  • Antigua and Barbuda
  • Argentina
  • Armenia
  • Aruba
  • Australia E-VISA
  • Austria
  • Azerbaijan E-VISA
  • Bahamas
  • Bahrain VOA
  • Bangladesh VOA
  • Barbados
  • Belarus
  • Belgium
  • Belize
  • Benin E-VISA
  • Bermuda
  • Bolivia VOA
  • Bonaire; St. Eustatius and Saba
  • Bosnia and Herzegovina
  • Botswana
  • Brazil
  • British Virgin Islands
  • Brunei
  • Bulgaria
  • Burundi VOA
  • Cambodia VOA
  • Cameroon E-VISA
  • Canada ETA
  • Cape Verde Islands
  • Cayman Islands
  • Chile
  • China
  • Colombia
  • Comoro Islands VOA
  • Cook Islands
  • Costa Rica
  • Croatia
  • Cuba E-VISA
  • Curacao
  • Cyprus
  • Czechia
  • Denmark
  • Djibouti VOA
  • Dominica
  • Dominican Republic
  • Ecuador
  • Egypt VOA
  • El Salvador
  • Equatorial Guinea E-VISA
  • Estonia
  • Ethiopia VOA
  • Falkland Islands
  • Faroe Islands
  • Fiji
  • Finland
  • France
  • French Guiana
  • French Polynesia
  • French West Indies
  • Gabon E-VISA
  • Georgia
  • Germany
  • Gibraltar
  • Greece
  • Greenland
  • Grenada
  • Guatemala
  • Guinea E-VISA
  • Guinea-Bissau VOA
  • Haiti
  • Honduras
  • Hong Kong (SAR China)
  • Hungary
  • Iceland
  • India E-VISA
  • Indonesia VOA
  • Iran VOA
  • Iraq
  • Ireland
  • Israel ETA
  • Italy
  • Jamaica VOA
  • Japan
  • Jordan VOA
  • Kazakhstan
  • Kenya ETA
  • Kiribati
  • Kosovo
  • Kuwait VOA
  • Kyrgyzstan VOA
  • Laos VOA
  • Latvia
  • Lebanon VOA
  • Lesotho E-VISA
  • Liechtenstein
  • Lithuania
  • Luxembourg
  • Macao (SAR China)
  • Madagascar
  • Malawi VOA
  • Malaysia
  • Maldives VOA
  • Malta
  • Marshall Islands
  • Mauritania VOA
  • Mauritius
  • Mayotte
  • Mexico
  • Micronesia
  • Moldova
  • Monaco
  • Mongolia
  • Montenegro
  • Montserrat
  • Morocco
  • Mozambique VOA
  • Myanmar VOA
  • Namibia VOA
  • Nepal VOA
  • Netherlands
  • New Caledonia
  • New Zealand ETA
  • Nicaragua
  • Niue
  • North Macedonia
  • Norway
  • Oman
  • Pakistan E-VISA
  • Palau Islands
  • Palestinian Territory
  • Panama
  • Papua New Guinea E-VISA
  • Paraguay
  • Peru
  • Philippines
  • Poland
  • Portugal
  • Qatar VOA
  • Reunion
  • Russian Federation E-VISA
  • Rwanda
  • Samoa
  • San Marino
  • Sao Tome and Principe
  • Saudi Arabia VOA
  • Senegal
  • Serbia
  • Seychelles ETA
  • Sierra Leone VOA
  • Singapore
  • Slovakia
  • Slovenia
  • Solomon Islands
  • Somalia VOA
  • South Africa E-VISA
  • South Korea ETA
  • Spain
  • Sri Lanka ETA
  • St. Helena VOA
  • St. Kitts and Nevis
  • St. Lucia
  • St. Maarten
  • St. Vincent and the Grenadines
  • Suriname
  • Sweden
  • Switzerland
  • Syria E-VISA
  • Taiwan (Chinese Taipei)
  • Tajikistan
  • Tanzania
  • Thailand
  • The Gambia
  • Timor-Leste
  • Togo E-VISA
  • Tonga
  • Trinidad and Tobago
  • Tunisia
  • Türkiye
  • Turks and Caicos Islands
  • Tuvalu
  • Uganda E-VISA
  • Ukraine
  • United Arab Emirates
  • United Kingdom
  • United States
  • Uruguay
  • US Virgin Islands
  • Uzbekistan
  • Vanuatu
  • Vatican City
  • Venezuela
  • Vietnam E-VISA
  • Zambia
  • Zimbabwe VOA

E-VISA: este un sistem electronic de viză care permite cetățenilor străini să solicite și să obțină o viză pentru a intra într-o anumită țară printr-un proces online, eliminând necesitatea unei vizite fizice la o ambasadă sau consulat. Acest tip de viză este frecvent utilizat de țări care doresc să simplifice procesul de obținere a vizelor și să atragă mai mulți turiști, oameni de afaceri sau alte categorii de vizitatori.

VOA înseamnă Visa On Arrival (Viză la Sosire) și reprezintă un tip de viză care poate fi obținută direct la punctul de intrare în țara de destinație, cum ar fi un aeroport, un port sau o frontieră terestră. Acest sistem permite călătorilor să aplice pentru viză fără a o solicita în avans de la o ambasadă sau un consulat.

ETA înseamnă Electronic Travel Authorization (Autorizație Electronică de Călătorie) și este un sistem digital care permite călătorilor să obțină permisiunea de a intra într-o țară fără a avea nevoie de o viză tradițională. ETA este de obicei valabil pentru șederi pe termen scurt în scopuri turistice, de afaceri sau de tranzit.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Gest de onoare: Un jandarm botoșănean a restituit un smartphone găsit pe stradă

Publicat

Publicitate

Un exemplu de integritate și profesionalism a fost oferit astăzi de un subofițer al Jandarmeriei din Botoșani, arată instituția de forță pe pagina de socializare. În jurul orei 17.00, plutonierul Claudiu Balan, aflat în serviciul de pază și protecție instituțională la Judecătoria Botoșani, a găsit un smartphone pe trotuarul Bulevardului Mihai Eminescu.

Prompt și responsabil, jandarmul a demarat imediat verificările necesare pentru a identifica proprietarul. În mai puțin de 20 de minute, acesta a reușit să contacteze persoana care își pierduse telefonul și i-a restituit bunul.

Plutonierul Claudiu Balan este absolvent al Școlii Militare de Subofițeri Jandarmi „Petru Rareș” din Fălticeni, promoția de acum cinci ani. Din septembrie 2022, acesta își desfășoară activitatea în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani, contribuind cu devotament la misiunile de asigurare a siguranței la unul dintre cele 18 obiective din competența instituției.

Acest gest simplu, dar plin de însemnătate, subliniază valorile fundamentale ale Jandarmeriei: integritate, respect față de cetățeni și implicare activă în sprijinul comunității, a explicat instituția.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 19 ianuarie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 19 ianuarie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 19 ianuarie 2025:

Loto 6/49: 23, 48, 16, 32, 6, 35

Loto 5/40: 7, 23, 4, 29, 8, 24

Noroc: 0 9 5 7 8 9 9

Noroc Plus: 2 7 7 9 2 8

Publicitate

Super Noroc: 4 2 4 9 1 8

Joker: 36, 10, 33, 43, 31 + 5

Citeste mai mult

Eveniment

F.C. Botoșani – CFR Cluj: 1-1. Egal spectaculos pe municipalul din Botoșani, în debutul anului 2025

Publicat

Publicitate

Un duel plin de tensiune a deschis anul fotbalistic 2025 pe stadionul din Botoșani, unde FC Botoșani și CFR Cluj au remizat, 1-1, într-un meci ce a marcat și revenirea oficială a lui Leo Grozavu pe banca moldovenilor.

Gazdele au început partida cu următorul „11”: Anestis în poartă, alături de Friday Adams, Sadiku, Țigănașu, Pavlovic, Enriko Papa, Ferreira, Cîmpanu, Ongenda, Bodișteanu și Chică-Roșă. De cealaltă parte, Dan Petrescu a trimis în teren o formație solidă, cu Hindrich, Graovac, Bolgado, Aly Abeid, Camora, Tachtsidis, Kader Keita, Fica, Postolachi, Louis Munteanu și Korenica.

Debut sub presiunea clujenilor

Meciul a început cu o ofensivă agresivă a CFR-ului, care a deschis rapid scorul. În minutul 10, Korenica a finalizat precis, strecurând mingea pe lângă Anestis, și a aruncat tribunele botoșănene într-un oftat colectiv. Moldovenii nu au renunțat însă și au răspuns cu o ocazie uriașă în minutul 30, când Enriko Papa a fost la un pas de egalare, dar a ratat dintr-o poziție ideală. La pauză, tabela rămânea favorabilă oaspeților, 0-1.

Repriza a doua: spectacol și determinare

Reveniți de la vestiare, jucătorii lui Leo Grozavu au ridicat ritmul jocului. În minutul 50, Chică-Roșă a fost aproape să înscrie cu o lovitură de cap bine plasată, dar mingea a ajuns direct în brațele lui Hindrich. Lupta s-a intensificat pe teren, fiecare echipă căutând să-și impună superioritatea.

În cele din urmă, eforturile botoșănenilor au fost răsplătite. În minutul 85, Lopez a reușit să transforme o fază bine lucrată în golul egalizator, spre bucuria suporterilor locali. Scorul final, 1-1, reflectă un meci echilibrat, în care ambele echipe au arătat determinare și dorință de a începe noul an cu un rezultat pozitiv.

Astfel, primul meci oficial din 2025 pentru FC Botoșani a adus un punct muncit, într-o confruntare care promite un sezon plin de emoții pentru suporterii moldoveni.

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (318)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Paul Aretzu, în “România literară” nr. 1-2 din ianuarie 2025, publică comentariul critic “Timpul şi scrisul” la volumul “Zilele  unui timp infernal” (Editura “Tracus Arte”, Bucureşti, 2024) al lui Gellu Dorian. Merită reţinute câteva idei ale celui care semnează cronica: 1. “cartea este o meditaţie (ironică, gravă) asupra timpului (în aspect diverse), asociată cu fascinaţia, la fel de inefabilă, de iluzorie, de justificabilă – nejustificabilă, a scrisului”; 2. “rostogolirea insidioasă, impercetibilă a timpului subiectiv, degradează, în esenţă, orice fel de realitate, induce sentimentul zădărniciei”; 3. “deprimat, dezamăgit, poetul este (într-o variantă postmodernistă a satire eminesciene “Scrisoare I”) afectat de monotonia vieţii, de inutilitatea timpului, care se iroseşte iremediabil, fiind insesizabil de profani, dar şi de cei lucizi”;4. “stilul poetului este unul evaziv, imagistic, metaforic, inspirit,  cu sugestii ale transcendentului, transfigurare a biografiei (poetice); 5. “cartea este una majoră, profundă, cu o mare încărcătură ideatică, o constructive stilistică rafinată, cu multe aluzii livreşti, culturale, recurgând la un imaginar deosebit de expresiv, de ingenios”;

Pr. Sava Marian, în Ziarul „Lumina” din 14 ianuarie 2025, publică un articol în care prezintă geneza romanului „Geniu pustiu” a lui Eminescu. Reţinem: „În urma morţii lui Aron Pumnul (ianuarie 1866), în casa căruia crescuse, Mihai Eminescu a părăsit frumoasa Bucovină pentru a merge spre locul de formare a dascălului său de suflet: Blajul. Acolo s-a interesat de oamenii şi evenimentele de la 1848 şi a cules primele date pentru romanul „Geniu pustiu”, redactat la Bucureşti şi Viena. Ceea ce a determinat scrierea volumului a fost proclamarea şi instaurarea regimului dualist, austro-ungar, în 1867, care a desfiinţat autonomia Transilvaniei, integrînd-o în Ungaria şi a impus tuturor naţiunilor din partea de răsărit a Austriei legile diabolice maghiare, care le lipsea de orice perspectivă de dezvoltare proprie şi prespunea transformarea românilor într-o masă de sclavi. Acţiunea romanului e de fapt o cronică a faptelor de luptă ale lui Iancu şi ale moţilor săi, decişi să-şi apere libertatea cu arma în mână.  Astfel, Eminescu ne înfăţişează o adevărată icoană a Revoluţiei de la 1848 sau, cum spunea Perpessicius, un jurnal al revoluţiei. O însemnare – Iancu, Axente şi Balint – făcută cu roşu la fila 48 a manuscrisului ne încredinţează că eroul lui Eminescu era Avram Iancu, chiar dacă în roman autorul nu îl numeşte aşa”;

Arhim. Mihail Daniliuc, în  Ziarul „Lumina” din 10 ianuarie 2025, publică eseul „Biserica strămoşească şi Mihai Eminescu”. Spune autorul: „Eminescu a fost un om profund religios şi a înţeles pe deplin locul şi rolul Bisericii Ortodoxe în devenirea noastră spirituală, culturală şi naţională.  El s-a dovedit un fiu devotat al Bisericii străbune, apărând-o cu demnitate şi responsabilitate. Ba chiar putem spune că s-a arătat un vajnic susţinător al ei, cu putere în cuvânt, împotriva unor presiuni externe asupra Ortodoxiei române la acea vreme, recunoscându-i Bisericii meritul de a fi cea dintâi şcoală a neamului şi numind-o „MAMA SPRITUALĂ A POPORULUI ROMÂN”.  Autorul prezintă articolul din  „Timpul” din 16 aprilie 1878, un alt articol din aceeaşi publicaţie din 12 aprilie 1881 şi intitulat „Şi iarăşi bat la poartă”. Tot din „Timpul”, din 2 februarie 1879, este prezentat articolul „Liber – cugetător, liberă – cugetare”. Mihai Daniliuc , referindu-se şi la  articolul „Din istoria mănăstirilor închinate” („Timpul, 10 august 1878), spune: „Eminescu înfăţişează o  succintă istorie a Muntelui Athos şi a modului de organizare a vieţii monahale de acolo, prezentând în final o scrisoare a arhimandritului Chiriac, botoşănean la origine, cârmuitorul unui schit sau al  unei chilii româneşti a cărei biserică avea hramul „Întâmpinarea Domnului”, dependentă canonic de Mănăstirea Cutlumuş, veche ctitorie a Basarabilor. Acesta venea cu rugămintea de a fi ajutat la întemeierea unei biblioteci în respectiva aşezare prin donarea de cărţi sau orice alt fel de bunuri pentru sprijinirea aşezării monastice”;

Cristian Pătrăşconiu, în „România literară” nr. 1-2 din ianuarie 2025, publică un interviu cu Martin Puchner, unul dintre umaniştii de top ai lumii, autorul volumului „Cultura. Surprinzătoarele conexiuni şi influenţe dintre civilizaţii”  (Editura „Trei”, Bucureşti, 2024).  Câteva idei din interviul amintit: 1. „pentru mine, cea mai cuprinzătoare definiţie a culturii ar fi: „CEEA CE NI SE TRANSMITE AUTOMAT NOUĂ, OAMENILOR, PRIN GENE”; 2. „ce aş numi eu cultură nu este know-how, ci know-why, de aici şi conflictul permanent dintre semnificaţii”; 3. „despre perioadele istorice, indiferent cât credem că ştim despre trecut, tot rămâne o parte imensă de necunoscut”; 4. „omul reproduce permanent cultura. Încercăm să ne reconectăm cu trecutul, căutăm rămăşiţele trecutului. Căutăm întreruperi şi lucruri care au fost date uitării”; 5. „cultura este în orice moment, ceva ce reclădim din bucăţi”;

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending