Publicitate

Președinta PSD Botoșani, Doina Federovici, a prezentat procesul verbal privind predarea laptopului pe care l-a folosit pe durata mandatului de președinte al Consiliului Județean Botoșani, răspunzând astfel insinuărilor noului președinte al județului, Valeriu Iftime, că ar fi avut ceva de ascuns în legătură cu activitatea sa.

„Nu-l mai căutați atât, domnule Iftime. Nu e niciun mister. Este la magazia instituției. Uitați procesul verbal de predare-primire!”, a declarat Doina Federovici, care l-a acuzat pe noul președinte al CJ că încearcă să abată atenția de la actul de „nepotism” pe care l-a făcut chiar la începutul mandatului său, prin numirea fiului la conducerea Camerei de Comerț Botoșani, pe care a condus-o până la preluarea mandatului de președinte CJ.

„Oricât de competent ar fi fiul dumneavoastră, ar fi trebuit să vă abțineți să-i faceți o funcție specială pentru a-l pune în fruntea Camerei de Comerț. Alți tineri botoșăneni care sunt la fel de competenți sau poate chiar mai competenți decât fiul dvs., nu au avut o astfel de șansă. Ceea ce ați făcut se numește NEPOTISM și e în contrast puternic cu ceea ce ați promis oamenilor care v-au ales”, a explicat social-democrata.

Publicitate

Aceasta susține că în spatele numirii fiului său la conducerea Camerei de Comerț Botoșani se vede destul de clar intenția lui Valeriu Iftime de a continua să facă afaceri prin interpuși, ceea ce intră în conflict de interese cu exercitarea funcției administrative de președinte CJ.

„Interesul dvs. pentru a vă menține controlul asupra Camere de Comerț arată că nu ați renunțat la ideea de a face afaceri în continuare, prin interpuși. Acum avem explicația de ce ați refuzat să răspundeți la Lista incompatibilităților în care vă ceream să precizați contractele cu statul și cine sunt persoanele cărora le-ați încredințat firmele dvs. care sunt campioane naționale la contracte pe bani publici”, a mai spus Doina Federovici.

Publicitate

CMF11240017

Publicitate

Peste 10.000 de români au intrat în cursa pentru o funcție de parlamentar în cele 42 de circumscripții din țară cu scopul clarf de a intra în Parlamentul României. Este așadar o bătălie politică intensă pentru cele 466 de funcții de parlamentar: la fiecare loc în Camera Deputaților sau Senat, sunt aproximativ 21,5 candidați. 

Publicitate

Astfel, cei mai mulți candidați pentru Senat și Camera Deputaților vin de la PSD, SOS și PNL.

Situația candidaților, pe partide:

Publicitate

• PSD – 639
• SOS România – 636
• PNL – 630
• AUR – 621 de candidați,
• Forța Dreptei – 619
• UDMR – 596
• USR – 589.

În total, au depus candidaturi 31 de formaţiuni politice, la Senat și 50 la Camera Deputaților.

În Camera Deputaților vor fi 330 de aleși, iar în Senat, 136.

Publicitate

Alegeri parlamentare 2024: de ce se bat politicienii pentru aceste funcții

Politicienii sunt extrem de interesați să ajungă în Parlament, din mai multe motive. Cel puțin 2: bani și influență.

Pe lângă puterea pe care o dobândesc în județele lor, este vorba și despre bani.

Salariul de bază pentru senatori și deputați este de peste 18.000 de lei brut pe lună, la care se adaugă numeroase beneficii: o sumă forfetară de 30.000 de lei pe lună, pentru funcționarea cabinetului parlamentar, 4.600 de lei lunar pentru chirie, dar și 400 de lei/zi sub formă de diurnă.

Aleșii pot călători gratuit cu trenurile CFR în perioada mandatului și mai beneficiază de un zbor gratuit dus-întors pe săptămână, la cel mai apropiat aeroport de circumscripția lor.

De asemenea, senatorii și deputații primesc un telefon de serviciu cu abonament și nu în ultimul rând pensie specială.

Parlamentarii au program de luni până miercuri, timp de câteva ore pe zi. În rest, joi și vineri  merg în circumscripțiile lor.

Publicitate

De luni, 4 noiembrie, elevii din județul Botoșani și din toată România se întorc la școală și vor merge la cursuri până în data de 20 decembrie, când vine vacanța de iarnă. 

Al doilea modul de cursuri începe luni și ține 7 săptămâni, potrivit structurii anului școlar curent.

Vacanța de iarnă va fi de două săptămâni, din 21 decembrie. Elevii se întorc la școală în 2025, în data de 8 ianuarie, relatează alba24.ro.

Publicitate

În funcție de deciziile școlilor, până în 30 mai pot fi organizate activități de tipul Școala altfel sau Școala verde, potrivit Ministerului Educației.

Conform calendarului stabilit de Ministerul Educației, elevii vor avea cursuri până la vacanța de iarnă, ce urmează să înceapă în a doua parte a lunii decembrie.

În această perioadă, școlile vor organiza activități educaționale și de evaluare, menținând în același timp oportunități pentru participarea elevilor la activități extracurriculare.

Publicitate

Aceste informații oferă un cadru general despre ce urmează în sistemul educațional după vacanța de toamnă. Elevii, părinții și profesorii pot astfel să își organizeze programul și să se pregătească pentru o perioadă de învățare activă până la următoarea pauză din calendarul școlar.

Odată cu revenirea la cursuri, elevii vor continua programele educaționale conform programei naționale. Pentru mulți, această perioadă va implica evaluări sumative, teze și activități de învățare aplicativă.

În funcție de nivelul de școlarizare, programa prevede obiective de învățare care vor fi acoperite până la finalul semestrului, urmând să fie evaluate prin teste și proiecte.

Publicitate

Calendar școlar 2024-2025. Cursuri și vacanțe

• Cursuri: de luni, 9 septembrie 2024, până vineri, 25 octombrie 2024
• Vacanță: de sâmbătă, 26 octombrie 2024, până duminică, 3 noiembrie 2024
• Cursuri: de luni, 4 noiembrie 2024, până vineri, 20 decembrie 2024
• Vacanța de iarnă: de sâmbătă, 21 decembrie 2024, până marți, 7 ianuarie 2025
• Cursuri: de miercuri, 8 ianuarie 2025, până vineri, 7 februarie 2025, respectiv vineri, 14 februarie 2025, sau vineri, 21 februarie 2025,
  • după caz, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București
  • în urma consultărilor cu beneficiarii primari ai educației, cu părinții/reprezentanții legali ai acestora și cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităților de învățământ
• Vacanță: o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 10 februarie— 2 martie 2025
• Cursuri: de luni, 17 februarie 2025, respectiv luni, 24 februarie 2025, sau luni, 3 martie 2025
  • la decizia inspectoratelor școlare județene/ al municipiului București, după caz, până joi, 17 aprilie 2025
• Vacanța de primăvară: de vineri, 18 aprilie 2025, până duminică, 27 aprilie 2025
• Cursuri: de luni, 28 aprilie 2025, până vineri, 20 iunie 2025
• Vacanța de vară: de sâmbătă, 21 iunie 2025, până duminică, 7 septembrie 2025.

Calendar școlar 2024-2025 în BOTOȘANI

• Cursuri: de luni, 9 septembrie 2024, până vineri, 25 octombrie 2024
• Vacanță: de sâmbătă, 26 octombrie 2024, până duminică, 3 noiembrie 2024
• Cursuri: de luni, 4 noiembrie 2024, până vineri, 20 decembrie 2024
• Vacanța de iarnă: de sâmbătă, 21 decembrie 2024, până marți, 7 ianuarie 2025
• Cursuri: de miercuri, 8 ianuarie 2025, până vineri, 21 februarie 2025
• Vacanță: o săptămână, în perioada 24-28 februarie
• Cursuri: de luni, 3 martie 2025
• Vacanța de primăvară: de vineri, 18 aprilie 2025, până duminică, 27 aprilie 2025
• Cursuri: de luni, 28 aprilie 2025, până vineri, 20 iunie 2025
• Vacanța de vară: de sâmbătă, 21 iunie 2025, până duminică, 7 septembrie 2025.

Calendar examene 2025

Calendar Evaluare Națională 2025

• 23 iunie 2025: Limba și literatura română – probă scrisă
• 25 iunie 2025: Matematică – probă scrisă
• 27 iunie 2025: Limba și literatura maternă – probă scrisă

Bacalaureat 2025. Calendar probe orale/de competențe

• 16-20 decembrie 2024: Înscrierea candidaților pentru susținerea probelor A, B, C, D din cadrul examenului național de bacalaureat — 2025
• 27—29 ianuarie 2025: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română — proba A
• 29—31 ianuarie 2025: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă — proba B
• 3—5 februarie 2025: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională — proba C
• 5—7 februarie 2025: Evaluarea competențelor digitale — proba D

Publicitate

Pensiile românilor, mai exact al celor care le primesc prin poștă, vor veni cu o mică întârziere în penultima lună a anului, deși calendarul stabilit nu s-a modificat, după ce ziua de 1 noiembrie a picat într-o zi de vineri, relatează alba24.ro.

Publicitate

Întârzierile pot apărea din cauză că 1 noiembrie este vineri, iar 2 și 3 noiembrie este weekend. Așadar, pensiile vor intra cel mai probabil de luni, 4 noiembrie.

În cazul pensionarilor care încasează pensia prin card, aceasta se plătește „în data de 12 a fiecărei luni, dar nu mai târziu de data de 13 a fiecărei luni”.

Publicitate

„Pentru pensionarii avizaţi (cei care nu sunt găsiți la domiciliu) drepturile bănești și documentul de plată se pot ridica de la ghişeele poştale, în termen de două zile lucrătoare după ultima zi de plată a lunii respective.

În caz contrar, pensiile se întorc la casa teritorială de pensii, de unde pot fi solicitate pentru reordonanțare la plată.

Publicitate

Pentru persoanele care încasează pensia în cont curent sau cont de card, în situația în care nu au fost găsite acasă și au fost avizate, documentele de informare cu privire la sumele plătite (taloanele mov), nesolicitate de beneficiari, se păstrează la sediul oficiului poștal până în ultima zi lucrătoare a lunii în curs”.

Reamintim că impozitul pentru pensiile mai mici de 3000 de lei a fost eliminat. De la 1 octombrie a intrat în vigoare noul prag de impozitare a pensiilor. Mai exact pragul a fost majorat de la 2000 de lei, la 3000 de lei.

Bugetul total alocat pensiilor din România este în 2024 de 136,3 miliarde de lei, cel mai mare din istoria României.