Senatorul AUR Botoșani Cătălin Silegeanu îi îndeamnă pe botoșăneni să verifice noile taxe și impozite locale stabilite de autorități și să se alăture proceselor colective inițiate de Alianța pentru Unirea Românilor împotriva majorărilor considerate abuzive.

Parlamentarul atrage atenția că, odată cu redeschiderea Direcției de Taxe și Impozite, pe 9 ianuarie, contribuabilii au posibilitatea să consulte sumele actualizate din evidențele fiscale și să decidă dacă acestea pot fi contestate pe cale legală. În acest context, AUR a demarat acțiuni colective în instanță, oferind cetățenilor cadrul juridic necesar pentru a se opune creșterilor de taxe.

„Îi invit pe botoșăneni să consulte noile sume cu care figurează în evidențele fiscale și, înainte de a se grăbi să achite, să se informeze și să se constituie parte în procesul colectiv demarat de AUR împotriva majorărilor abuzive. Există o cale legală de a contesta aceste decizii și trebuie folosită acum”, a transmis senatorul Cătălin Silegeanu.

Acesta avertizează că majorările aplicate pentru locuințe, terenuri și autoturisme pot genera dificultăți financiare serioase pentru multe familii, ducând la acumularea de restanțe și penalități. În opinia sa, deciziile nu reflectă o creștere reală a nivelului de trai, ci sunt rezultatul unor hotărâri politice care afectează direct contribuabilii.

„Birurile nesăbuite pe proprietăți și autoturisme nu au legătură cu bunăstarea oamenilor. Administrațiile locale sunt presate să aplice aceste majorări sub amenințarea pierderii finanțărilor, iar familiile sunt împinse spre datorii, restanțe și, în final, executări silite”, a mai precizat senatorul.

Reprezentanții AUR anunță că pun la dispoziția celor interesați modele de cereri și pașii procedurali necesari pentru înscrierea în procesele colective, atât pentru persoane fizice, cât și pentru alți actori interesați. Informații suplimentare pot fi obținute la cabinetul parlamentar din municipiul Botoșani sau la cabinetul AUR din Dorohoi, unde consilierii oferă sprijin celor care doresc să se alăture demersului juridic.

Părinții care au cumpărat lapte praf Nestlé pentru sugari sunt avertizați de ANSVSA că anumite loturi au fost retrase voluntar de la vânzare, inclusiv din supermarketuri din Botoșani.

Motivul este o neconformitate la un ingredient, mai exact o posibilă prezență a cereulidei.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor informează consumatorii despre o rechemare de produse. Nestlé România retrage voluntar de pe piață loturi de formule de lapte pentru sugari, scrie Mediafax.

Potrivit Nestlé, este vorba despre o alertă globală, iar loturile afectate au fost comercializate în mai multe țări din Europa, inclusiv Franța, Germania, Austria, Danemarca, Italia și Suedia. În Franța, produsele vizate sunt comercializate sub mărcile Guigoz și Nidal, iar în Germania sub denumirile Beba și Alfamino.

Rechemarea a fost inițiată din prudență de către companie. O neconformitate a fost identificată la un ingredient provenit de la un furnizor extern.

Ce este cereulida și de ce este periculoasă

Cereulida este o toxină produsă de anumite tulpini ale bacteriei Bacillus cereus. Aceasta poate provoca simptome rapide de toxiinfecție alimentară, precum greață, vărsături și crampe abdominale.

Agenția pentru Standarde Alimentare din Marea Britanie (FSA) a avertizat că toxina nu este distrusă prin fierbere sau preparare termică, ceea ce înseamnă că riscul persistă chiar și după prepararea corectă a formulei de lapte.

Până în prezent nu au fost raportate cazuri confirmate de îmbolnăvire. Consumul acestor produse nu a asociat niciun incident de sănătate raportat oficial.

Ce trebuie să facă părinții care au cumpărat produsul

Persoanele care au cumpărat produse din loturile vizate trebuie să NU le utilizeze. Siguranța sugarilor este prioritatea absolută în acest caz.

Produsele trebuie returnate la magazinul de unde au fost cumpărate. Contravaloarea va fi rambursată integral consumatorilor afectați de rechemare.

În cadrul Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale, eveniment organizat de Memorialul Ipotești în perioada 13-16 ianuarie 2026, vor avea loc o serie de întâlniri cu scriitorii în școli din Botoșani și Dorohoi.

Pe 13 ianuarie, începând cu ora 12.30, poeții Ion Pop și Adrian Popescu vor avea un dialog cu elevii Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Botoșani. Întâlnirea va fi moderată de Mihaela Timingeriu, Violeta Zamfirescu.

Ion Pop este poet, critic literar și traducător, laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia (2023). A fost director al Centrului Cultural Român de la Paris (1990-1993) și decan al Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1996-2000). A condus revista „Echinox” timp de 17 ani (1969-1986), contribuind la formarea câtorva generații de scriitori. A debutat în 1966 cu volumul de poezie Propunere pentru o fântână (1966), urmat de: Biata mea cumințenie (1969), Gramatică târzie (1977), Soarele și uitarea (1985), Amânarea generală (1990), Elegii în ofensivă (2003), Litere și albine (2010), În fața mării (2011), Casa scărilor (2015), Lista de așteptare (2019), Ferestre. 1966-2021 (antologie; 2021). Este autorul mai multor volume de critică și istorie literară, printre care: Avangardismul poetic românesc (1969); Poezia unei generații (1973); Jocul poeziei (1985); Poezia românească neomodernistă (2018) ș.a.

Adrian Popescu este poet, prozator, eseist și traducător, laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia (2006). A fost redactor, apoi redactor-șef la revista „Steaua”. A debutat cu volumul de poezie Umbria, în 1971, urmat de: Focul și sărbătoarea (1975), Câmpiile magnetice (1976), Curtea medicilor (1979), Suburbiile cerului (1982), O milă sălbatică (1983), Proba cu polen (1984), Vocea interioară (1987), Călătoria continuă (1989) Pisicile din Torcello (1997), Fără vârstă (1998), Drumul strâmt (2001), Ucenicul ascultător (2002), Dimineața în forul roman (2007), Poezii religioase (2010), Ieșirea în larg (2010), Costumul negru (2013), Corso (2018), Poezii. 1971-2018 (antologie; 2018). Este autorul romanelor Tânărul Francisc (1992) și Cortegiul magilor (1996).

Pe 15 ianuarie, între orele 11.00 și 12.30, sub genericul Poeți în dialog, vor avea loc întâlniri cu poetele și poeții: Oana Cătălina Ninu și Andrei Gamarț, la Liceul „Regina Maria” Dorohoi, moderatoare: Lucia Țurcanu; Daniela Varvara și Matei Vișniec, la Colegiul Economic „Octav Onicescu” Botoșani, moderatoare: Mihaela Anițului; Angelica Stan și Lucian Vasilescu, la Colegiul Național „A.T. Laurian” Botoșani, moderatoare: Ala Sainenco.

Oana Cătălina Ninu a debutat editorial în 2005, cu volumul Mandala, pentru care a obținut Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM (2006), Premiul Iustin Panța pentru debut (2005), Premiul de debut în poezie al filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România (2005) și Premiul de debut al Colocviilor Revistei „Tomis” (2005). Volumul a fost reeditat, cu audiobook, în 2021. În 2009, a publicat, în colecția „Biblioteca de poezie”, coordonată de un cristian, carnetul de poezie stările intense (distribuit gratuit), iar în 2018, la Editura Casa de Pariuri Literare, a apărut volumul cu același titlu.

Andrei Gamarț este artist vizual și poet. A debutat în 2001 cu volumul de versuri Roșu comun. A mai publicat volumele de poezie: Măsura aproapelui (2004), Eu spun dragoste (2007), Tot ce ai văzut se va împlini (2025). În 2022, a apărut albumul Eclipsa, cu o selecție din tablourile sale.

Daniela Varvara și-a publicat primul volum de poezie, Înaripata, în 2011, după care au urmat: A- (2012) și Lodebar (Jurnal din casa uitării) (2017, carte premiată de către filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România). În 2016, și-a publicat teza de doctorat, Mituri și simboluri biblice în poezia românească neomodernistă. În 2020-2021, a organizat festivalul Poezie la nisip, în satul Corbu, județul Constanța.

Matei Vișniec este dramaturg, poet, prozator, eseist. În 1987, s-a stabilit în Franța, unde a solicitat azil politic după ce reprezentarea scenică a piesei sale Caii la fereastră, la Teatrul Nottara din București, a fost interzisă cu numai o zi înainte de premieră. De atunci, numele său s-a aflat pe afişe în peste 40 de ţări. Din 1990, lucrează ca jurnalist la Paris, la Radio France Internationale. A debutat 1980 cu volumul de poezie La noapte va ninge, urmat de: Orașul cu un singur locuitor (1982), Înțeleptul la ora de ceai (1984), Poeme ulterioare (1987-1999) (2000), La masă cu Marx (2011), Securi decapitate (2012), Vi se pare cumva nedreapta dispariția dumneavoastră? (2019). Este autorul romanelor: Cafeneaua Pas-Parol (1992), Sindromul de panică în Orașul Luminilor (2009), Domnul K. eliberat (2010) Dezordinea preventivă (2011), Negustorul de începuturi de roman: roman caleidoscop (2014) Iubirile de tip pantof, iubirile de tip umbrelă… (2016), Un secol de ceață (2021), Consulatul lunii sau Adelina și crocodilii de mlaștină (2025). A publicat mai multe volume de dramaturgie, printre care: Țara lui Gufy, (1992), Angajare de clown 1993), Negustorul de timp și Frumoasa călătorie a urșilor Panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt (1998), Teatru descompus. Despre sexul femeii-câmp de luptă în războiul din Bosnia (1998) Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal (2001), Mașinăria Cehov și Nina sau despre fragilitatea pescărușilor împăiați (2008), Ioana și focul. Șobolanul rege. Reverii pe eșafod. Cuvintele lui Iov (2017), Caragiale e de vina. Despre tandrețe. Teatru vag (2019) ș.a.

Angelica Stan este poetă și arhitectă cu specializare în urbanism. A debutat în 1999 cu volumul de poeme Bumerang, obținând premiul pentru debut. A mai publicat volumele: Testul umbrei (2005), Clona (2009), spații intermediare (2016), produse miraculoase (2018), o femeie urmărește ploaia de la etajul opt (2020), Exponate de artă brută (2022).

Lucian Vasilescu este unul dintre autorii formați în Cenaclul Universitas de la Universitatea din București, condus de Mircea Martin. Timp de trei decenii, până în 2018, a activat în presă, scriind atât pentru publicații culturale, cât și pentru cotidiene. Primul volum de versuri, Evenimentul zilei – un poem văzut de Lucian Vasilescu, i-a apărut în  1995 și a fost distins cu Premiul pentru Debut al Asociației Scriitorilor din București, 1996. A mai publicat volumele de poezie: Ingineria poemului de dragoste (1996), Sanatoriul de boli discrete (1997), Spirt. Muzeul întâmplărilor de ceară (2000), Fără de care ar fi în zadar (2006), aproape. atât de departe. close. so far away (ediţie bilingvă; 2009), Institutul de Poezie Legală (2014), Ţara mea, viaţa mea, dragostea mea – despre modesta mea ratare personală (2014), Viaţa dăunează grav sănătăţii (antologie de autor; 2016), Sunt cel mai bun poet din acest spital (2016).

În aceeași zi, pe 15 ianuarie, la ora 11.00, membrii Cercului de lectură „Unde fugim de acasă?” vor avea o întâlnire cu scriitoare Adina Rosetti; evenimentul va avea loc la Școala Gimnazială nr. 7 Botoșani și va fi moderat de Loredana Carcea.

Adina Rosetti este jurnalistă, eseistă și prozatoare. A debutat în 2010 cu romanul Deadline, urmat de volumul de povestiri De zece ori pe buze (2015). În 2014 a început să scrie proză pentru copii, publicând până în prezent mai multe volume din seria despre Domnișoara Poimâine, precum și: De ce zboară vrăjitoarele pe cozi de mătură? (și alte 10 întrebări fantastice) (2016), Cartea curajului: 10 povești despre ființe mici care fac gesturi mari (2016), Povestea kendamei pierdute (2018), Aiurea-n tramvai: aventurile lui Anton în Țara Cuvintelor Anapoda (2018), De ce și-a pierdut balaurul tableta…și alte întâmplări fantastice (2022), O istorie cu gust de kiwi (2023) ș.a.

Pe parcursul acestor întâlniri, vor avea loc lecturi din creația autorilor invitați, dar și din poezia lui Mihai Eminescu, discuții despre literatură și rolul lecturii.