Începând de astăzi România dispune de prima hartă interactivă cu unitățile administrativ-teritoriale vizate de riscul seismic, care vor putea cere finanțare de la minister pentru consolidarea clădirilor”, a precizat ministrul Cseke Attila, relatează mediafax.ro. 

Harta este interactivă și va ajuta atât locuitorii să știe în ce zonă stau, cât și autoritățile locale să acceseze fonduri pentru consolidări dacă localitățile sunt vizate de un cutremur, a explicat într-un comunicat de presă ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

În ce zonă a riscului seismic se află județul Botoșani

Conform hărții, majoritatea județului Botoșani este situată în zone cu un risc seismic scăzut, având valori ale accelerației terenului în intervalul 0.15 g – 0.20 g. Localități importante precum municipiile Botoșani, Dorohoi, Săveni sau Darabani se află în această zonă cu risc seismic redus.

Harta interactivă poate fi vizualizată AICI.

”Prin aceste programe, avem deja în derulare 98 de proiecte care vizează siguranța seismică a școlilor, spitalelor, a blocurilor de locuințe și a clădirilor publice, și fac un apel ferm către autoritățile locale să conlucreze pentru a expertiza clădirile, cu finanțare de la Ministerul Dezvoltării, care prezintă vulnerabilități, astfel încât, în cel mai scurt timp posibil, să acceseze fondurile puse la dispoziție de minister”, a transmis ministrul Cseke Attila, care a reiterat că finanțarea lucrărilor este asigurată 100% de la bugetul de stat, inclusiv expertiza de risc seismic necesară cererii de finanțare.

Ce spun reprezentanții ministerului Dezvoltării

Guvernul a creat instrumente de finanțare pentru siguranța seismică, este responsabilitatea autorităților locale să aducă documentația necesară pentru proiecte mature care pot fi finanțate, a declarat Cseke Attila.

Până în prezent, dintre toate contractele semnate prin cele trei programe, doar 11 blocuri de locuințe și 3 școli din municipiul București sunt finanțate.

”Avem prea puține contracte la nivel național și la nivelul municipiului București, în condițiile în care Capitala țării este printre primele 10 Capitale din lume expuse riscului seismic. Pentru că viața și siguranța oamenilor este cea mai importantă, trebuie să reușim să consolidăm cât mai multe dintre aceste clădiri, în fiecare an, inclusiv în București”, a spus ministrul.

Centrul Judeţean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani a transmis astăzi că Festivalul Național de Muzică Ușoară Românească „Mărțișor Dorohoian” își consolidează, an de an, statutul de eveniment de referință pentru tinerii artiști talentați, oferindu-le oportunitatea de a-și valida munca și talentul în fața unor specialiști de renume.

Organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, în colaborare cu Primăria și Consiliul Local Dorohoi, precum și cu sprijinul Centrului de Informare Turistică Dorohoi, festivalul promite o ediție de excepție în 2025.

Anul acesta, o premieră importantă marchează festivalul: concurenții finaliști vor fi acompaniați live de „FICS Pop Orchestra” a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași.

Această provocare inedită reprezintă o schimbare majoră, având în vedere că mulți dintre participanți sunt obișnuiți să cânte pe negative, iar experiența interpretării live cu orchestră le va testa și mai mult abilitățile artistice.

Concurența a fost acerbă în etapa de preselecție, la care s-au înscris 40 de participanți din orașe precum Piatra Neamț, Iași, Suceava, Vaslui, Roman, Onești, Giurgiu, Botoșani, Dorohoi, dar și din Republica Moldova. Dintre aceștia, doar 25 au trecut mai departe, selecția fiind realizată cu rigurozitate de un juriu care a evaluat dificultatea repertoriului, calitatea artistică și tehnică a interpretărilor, au transmis organizatorii.

Evenimentul se va desfășura la Sala Teatrului din Dorohoi, în perioada 28 februarie – 1 martie 2025, oferind publicului șansa de a se bucura de șlagărele muzicii ușoare românești într-o atmosferă de înaltă calitate artistică.

Organizatorii urează mult succes tuturor participanților și invită iubitorii de muzică să fie parte din această celebrare a talentului tânăr.

Iată și concurenții admiși la preselecția Festivalului Național de Muzică Ușoară Românească „Mărțișor dorohoian” 2025:

1. TÎRNOVEANU SARA-NATALIA 10 ANI, SUCEAVA
2. DENTALE AMILY SHARON 11 ANI, NEAMȚ
3. IFTIME ȘTEFANIA 11 ANI, BACĂU
4. NEDELCU ADELINA-MARIA, 11 ANI, GIURGIU
5. TIMOFTE PATRICIA-ELENA 11 ANI, SUCEAVA
6. DUMEA RAREȘ – ȘTEFAN, 12 ANI, ONEȘTI
7. GURICI DARIA ELENA 12 ANI, IAȘI
8. TÂRNOVAN ALESIA – MARIA, 12 ANI – BRĂIEȘTI, SUCEAVA
9. FECIORU MIRUNA – IOANA 12 ANI, VASLUI
10. ANICULĂIESEI MIRUNA MARIA 13 ANI, ROMAN
11. AIONESEI MARIA-ALEXANDRA 13 ANI, BOTOȘANI
12. DANCĂ ANA – GIULIA 14 ANI, ROMAN
13. GRUMEZA ILINCA – LĂCRĂMIOARA, 14 ANI, BOTOȘANI
14. LAZĂR LUCA-LUCIAN 14 ANI, BOTOȘANI
15. STAN – MURARU MARIA 14 ANI, BOTOȘANI

Categoria 15- 19 ani

1. MAEVSCHI MIHAELA 15 ANI, DROCHIA, R. MOLDOVA
2. MAZURCHEVICI MACRINA 15 ANI, CORLĂTENI, REP. MOLDOVA
3. SAVCA DUMITRIȚA 15 ANI, BĂLȚI, REP. MOLDOVA
4. POP ALESSIA VALERIA 16 ANI, SUCEAVA
5. RUSU TEODORA – ANAMARIA 16 ANI, BOTOȘANI
6. BACOȘCĂ MARIA-ANGELA 17 ANI ROMAN
7. CIBOTARIU KARINA – IOANA 17 ANI BOTOȘANI
8. SPÂNACHE ȘTEFANIA – ELIZA 17 ANI VASLUI
9. PASCAL ȘTEFANIA-DANIELA 17 ANI, ROMAN
10. ROGOZNEAC EVELINA 18 ANI, DOROHOI

Ce este și în ce condiții se poate acorda pensia de urmaș este una dintre întrebările la care nu avem de multe ori răspunsuri. Ei bine, pensia de urmaș este un beneficiu social acordat anumitor categorii de persoane în urma decesului unui asigurat sau pensionar, pentru a le oferi suport financiar. Cuantumul pensiei de urmaș variază în funcție de veniturile persoanei decedate și de numărul beneficiarilor eligibili, relatează cluj24.ro. Au dreptul la pensie de urmaș copiii, soțul supraviețuitor sau, în unele cazuri, alte persoane aflate în întreținerea decedatului, conform legislației. Acordarea pensiei de urmaș este condiționată de îndeplinirea unor cerințe specifice, precum vârsta beneficiarilor, starea de sănătate sau dovada că erau dependenți de veniturile decedatului.

Conform Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), în cazul decesului pensionarului sau sau a persoanei care îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii, au dreptul la pensie de urmaş: copiii şi soţul supravieţuitor.

Pensia de URMAȘ: cuantumul, cine are dreptul și care sunt CONDIȚIILE de acordare

Condiții de acordare

Copiii au dreptul la pensia de urmaș:

• până la vârsta de 16 ani;
• până la împlinirea vârstei de 26 de ani (fără a depăşi această vârstă) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora;
• pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă invaliditatea, dovedită prin decizie medicală asupra capacităţii de muncă, emisă de medicul expert al asigurărilor sociale,  s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile de mai sus.

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş:

1. La împlinirea vârstei standard de pensionare, pe tot timpul vieţii, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
2. Pe perioada în care este încadrat în gradul I sau II de invaliditate, prin decizie medicală asupra capacităţii de muncă, emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, dacă:

• nu a împlinit vârsta standard de pensionare;

• durata căsătoriei a fost de cel puţin un an;

•  în această perioadă NU realizează venituri lunare:

⇒ în baza unui contract individual de muncă;

⇒ în baza unui raport de serviciu;

⇒ în funcţie electivă sau ca persoană numită în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului;

⇒ ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii cu cele ale persoanelor susmenționate;

!!! Ori dacă aceste venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.

3. în cazul în care decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, indiferent de durata căsătoriei, dacă:

• nu a împlinit vârsta standard de pensionare;
• NU realizează venituri lunare:

⇒ în baza unui contract individual de muncă;

⇒ în baza unui raport de serviciu;

⇒ în funcţii elective sau ca persoane numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor susmenționate.

!!!!! Ori dacă aceste venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.

4. Pe o perioadă de 6 luni de la data decesului susținătorului,  dacă:

• Nu se regăsește în situațiile enumerate mai sus;
• în această perioadă NU realizează venituri lunare:

⇒ în baza unui contract individual de muncă;

⇒ în baza unui raport de serviciu;

⇒ în funcţii elective sau ca persoane numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor susmenționate.

!!!!! Ori dacă aceste venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.

5. în situația în care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani,  până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, dacă:

• în această perioadă NU realizează venituri lunare:

• în baza unui contract individual de muncă;
• în baza unui raport de serviciu;
• în funcţii elective sau ca persoane numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor susmenționate.

!!!!! Ori dacă aceste venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.

Cererea de pensionare, însoţită de actele doveditoare, se depune la casa de pensii competentă teritorial, în funcţie de domiciliul titularului dreptului de pensie, tutorele/curatorul acestuia sau persoana căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor.

Cererea de pensionare poate fi depusă şi prin mandatar, desemnat prin procură specială, la casa de pensii competentă teritorial în funcţie de domiciliul solicitantului, cu excepţia cererilor depuse în aplicarea instrumentelor juridice cu caracter internaţional la care România este parte.

În cazul persoanelor stabilite pe teritoriul altor state cu care România aplică instrumente juridice internaționale, cererea de acordare a drepturilor de pensie se depune la instituția de asigurări sociale de la locul de ședere permanentă, care face toate demersurile către instituția competentă din România, nefiind necesară și nici recomandată deplasarea în România a solicitantului stabilit în străinătate.

Cererea de pensionare, în cazul persoanei care are domiciliul exclusiv în străinatate, care nu intra sub incidența instrumentelor juridice cu caracter internațional la care România este parte, poate fi depusă și prin mandatar desemnat cu procura specială la casa teritorială de pensii competentă teritorial, în funcție de domiciliul mandatarului.

Documentele necesare înscrierii la pensie de urmaș, sunt, după caz:

• cerere pentru înscrierea la pensie (anexa nr. 7 la norme);
• certificatul de deces al susţinătorului decedat, în original şi copie;
• actele de stare civilă ale urmaşilor şi ale reprezentantului legal, după caz, în original şi copie;
• decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în cazul în care titularul pensiei de urmaș este invalid, în original;
• adeverinţa de studii, în cazul urmaşilor copii în vârstă de peste 16 ani, în original, sau, după caz, adeverinţă de studii tradusă şi legalizată, în situaţia în care urmează studiile în străinătate, în original;
• actul doveditor al cauzei decesului, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, în copie;
• copie a formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă – FIAM, avizat de inspectoratul teritorial de muncă, în cazul în care decesul a fost cauzat de un accident de muncă;
• copie a fişei de declarare a cazului de boală profesională – BP2, avizată de direcţia de sănătate publică, şi copie a certificatului medical constatator al decesului, din care să rezulte că decesul a fost cauzat de boală profesională;
• copie a documentului portabil A1 sau a unui certificat echivalent, care să ateste aplicarea legislaţiei de securitate socială din România, în cazul în care accidentul de muncă s-a produs în alt stat membru al UE/SEE/Elveţia/Marea Britanie sau într-un alt stat cu care România aplică un instrument juridic bilateral în domeniul securităţii sociale.

Pentru cazurile în care susţinătorul decedat NU avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:

• carnetul de muncă, în original şi copie;
• carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru membrii CAP, în original şi copie;
• carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, în original şi copie;
• carnetul de asigurări sociale pentru agricultori, în original şi copie;
• alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
• livretul militar, în original şi copie;
• diploma de absolvire a învăţământului universitar însoţită de foaia matricolă sau de adeverinţă din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi, în original şi copie;
• dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
• adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original;
• adeverinţa privind condiţiile de muncă deosebite, speciale, în original;
• adeverinţă privind venitul brut realizat, anexa nr. 6 la lege;
• acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
• declaraţie pe propria răspundere pentru determinarea locului de şedere obişnuită (anexa nr. 5 la norme);
• alte acte întocmite potrivit prevederilor legale, prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.

Cuantumul pensiei de urmaş

Pensia de urmaş se calculează din:

• pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
• pensia de invaliditate gradul I, aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, inclusiv în situațiile în care acesta beneficia de pensie de invaliditate gradul II sau III sau pensie anticipată.

Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din numărul total de puncte realizat de susţinător, aferent:

• pensiei pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
• pensiei de invaliditate de gradul I aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.

În funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, pensia de urmaș se acordă, astfel:

• 50% – pentru un singur urmaş;
• 75% – pentru 2 urmaşi;
• 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.

Excepție!!!! Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.

Copiii şi soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după susţinătorul decedat, pot opta pentru cea mai avantajoasă dintre acestea, plata drepturilor pentru care au optat efectuându-se cu luna următoare solicitării.

Acordarea  şi plata pensiei de urmaș

• din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
• de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
• de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte, ulterior decesului susţinătorului, condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare.
• începând cu data înregistrării cererii, în situaţia în care cererea este înregistrată cu depăşirea termenului de 30 de zile.

Modalităţi de plată a drepturilor de pensie de urmaş

Drepturile de pensie se plătesc lunar, titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.

Plata pensiei se face, în funcţie de opţiunea pensionarului, după cum urmează:

• la domiciliul/reşedinţa pensionarului, respectiv a reprezentantului legal al acestuia în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între CNPP şi Compania Naţională „Poşta Română” – S.A.;
• în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între CNPP şi băncile comerciale, precum şi între CNPP şi alte instituţii de credit, conform legii.

Recalcularea pensiei de urmaş

Pensia de urmaș se poate recalcula, la cerere:

• prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, a perioadelor asimilate stagiului de cotizare realizate  anterior înscrierii la pensie, dar care nu au fost valorificate la stabilirea acesteia;
• prin depunerea unor declaraţii rectificative, de natură a modifica veniturile şi/sau stagiile de cotizare valorificate iniţial la stabilirea acesteia;
• în cazul modificării numărului de urmaşi îndreptăţiţi.

Drepturile recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Documente necesare:

• cerere de recalculare (anexa nr. 16  la norme);
• actul de identitate al solicitantului: BI/CI;
• adeverințe privind stagiul de cotizare, stagiul de cotizare asimilat, venitul total lunar realizat, sporuri,  încadrarea în grupă superioară de muncă, care îndeplinesc condițiile de fond și formă prevăzute de lege.

!!! Nu sunt necesare adeverințe pentru perioadele de stagiu realizate ulterior datei de 1 aprilie 2001, întrucât aceste informații se regăsesc în baza de date privind asiguraţii sistemului public de pensii din proprietatea CNPP, creată pe baza declaraţiilor nominale de asigurare depuse de angajatori.

Revizuirea se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi /sau plătite şi cele legal cuvenite.

Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani, calculat de la data constatării diferenţelor.

!!! Prin excepţie, în cazul unor erori materiale sau de calcul, intervenite în procesul administrativ de prelucrare şi redactare a datelor în vederea stabilirii/recalculării/plăţii drepturilor de pensie, termenul general de prescripţie nu se aplică pentru recuperarea de către beneficiarul dreptului la pensie a sumelor neplătite de casa teritorială de pensii competentă.

Suspendarea plăţii pensiei de urmaş intervine în situația în care:

• pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, și dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;
• pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu se prezintă la revizuirea medicală la termen, din motive imputabile lui, ori nu prezintă documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale ori nu urmează programele recuperatorii;
• copilul beneficiar al pensiei de urmaş,  a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
• copiii urmaşi cu vârstă cuprinsă între 16-26 de ani, nu fac dovada continuării studiilor într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii.

!!!!! Dovada continuării studiilor, în aceste situaţii, se prezintă casei teritoriale de pensii în termen de 10 zile de la data începerii anului şcolar/universitar.

• soţul supravieţuitor sau copilul urmaş, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem şi/sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii;
• a expirat termenul de valabilitate al procurii speciale referitoare la plata pensiei;
• beneficiarul nu prezintă sau nu transmite casei teritoriale de pensii competente certificatul de viaţă în termenele prevăzute de lege;
• pensionarul nu a încasat, timp de 3 luni consecutive, drepturile băneşti, care se achită la domiciliu/reşedinţă, și nici nu a solicitat reluarea în plată a drepturilor, în următoarea lună de după neefectuarea plăţii pensiei;
• pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu prezintă sau nu transmite, înaintea împlinirii termenului de revizuire, documente medicale recente din care să rezulte evoluţia bolilor şi starea de sănătate prezentă, în cazurile care vizează aplicarea instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte;
• soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş,  realizează venituri lunare mai mari decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată:

• în baza unui contract individual de muncă;
• în baza unui raport de serviciu;
• în funcţii elective sau ca persoane numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor susmenționate.

• pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu se prezintă la convocarea INEMRCM sau a medicului expert al asigurărilor sociale, ori nu prezintă documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate,

• este solicitată de către pensionar.

Încetarea plăţii pensie de urmaş

• pensionarul a decedat;
• pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
• pensionarul urmaş încadrat în grad de invaliditate, şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
• au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie sau nu a prezentat la termenul de revizuire documentele medicale şi rezultatul investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul caselor teritoriale de pensii, după caz;
• au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, incadrat în grad de invaliditate nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea INEMRCM, sau a refuzat să efectueze investigaţiile medicale şi examinările necesare în vederea evaluării capacităţii de muncă, după caz;
• au expirat 12 luni de la data la pensionarul urmaş , incadrat în grad de invaliditate, nu a mai urmat programele recuperatorii recomandate de medicul expert al asigurărilor sociale;
• copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia copiilor încadraţi în grad de invaliditate survenită până la 16 ani sau, după caz, pe perioada studiilor până la vârsta de 26 ani;
• pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului;
• soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit.

Reluarea plăţii pensiei de urmaş se face, astfel:

• potrivit prevederilor convenţiei de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, încheiate de România și statul   în care pensionarul şi-a stabilit domiciliul;
• începând cu luna următoare emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă de încadrare în grad de invaliditate, în situaţia în care pensionarul urmaş, invalid, nu s-a prezentat la revizuirea medicală la termen, din motive imputabile lui, ori nu a prezentat documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale ori nu a urmat programele recuperatorii;
• la cerere, începând cu luna următoare dovedirii reluării programelor recuperatorii, în situaţia pensionarilor de urmaș, invalizi, obligați să urmeze aceste programe;
• de la data suspendării, în baza dovezii privind continuarea studiilor, în situaţia copilul beneficiar al pensiei de urmaş, care  a împlinit vârsta de 16 ani şi nu a făcut dovada continuării studiilor;
• la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza suspendării, în situația soţului supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş care a realizat venituri lunare mai mari decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată, în situațiile expres prevăzute de lege;
• la cerere, începând cu luna următoare exprimării opţiunii la pensie, în situaţia soţului supravieţuitor sau copilului urmaş, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, care optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem şi/sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii;
• la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost eliberată noua procură specială sau, după caz, de la data suspendării, potrivit obiectului mandatului;
• de la data suspendării, dacă beneficiarul nerezident prezintă/comunică certificatul de viaţă după expirarea termenelor prevăzute de lege (cel târziu la data de 31 martie, respectiv până la data de 30 septembrie a fiecărui an);
• pe baza dovezii continuării studiilor:
  • de la data suspendării,în cazul copilului beneficiar al pensiei de urmaş cu vârsta de peste 16 ani, care urmează studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, indiferent de nivelul ei, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
  • de la data angajării, în situația copilului urmaş, medic resident.
• la cerere, de la data suspendării, în cazul pensiei suspendate ca urmare a faptului că pensionarul nu a încasat, timp de 3 luni consecutive, drepturile băneşti, care se achită la domiciliu/reşedinţă, și nici nu a solicitat reluarea în plată a drepturilor, în următoarea lună de după neefectuarea plăţii pensiei.

Plata drepturilor se face cu respectarea termenului general de prescripţie şi numai dacă între data suspendării şi data reluării plăţii nu a intervenit, conform legii, o altă cauză de suspendare sau de încetare a plăţii.

Municipalitatea de la Botoșani a anunțat astăzi că persoanele vulnerabile din România pot beneficia acum de finanțare nerambursabilă pentru instalarea panourilor fotovoltaice și a sistemelor de stocare a energiei, fără a fi necesară o contribuție financiară proprie.

Programul guvernamental, lansat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), oferă sprijin gospodăriilor defavorizate și celor cu venituri mici.

Prin acest program, beneficiarii eligibili pot solicita panouri fotovoltaice cu o capacitate de 3 kW dar și acumulatori cu o capacitate de 5 kW.

Valoarea maximă a sprijinului este de 10.000 de euro.

Cine poate aplica?

Pentru a beneficia de acest program, solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

• Să fie pensionari cu venituri mici sau persoane cu dizabilități;
• Venitul lunar al solicitantului să nu depășească 2.200 de lei;
• Să dețină cel puțin 50% din proprietatea imobilului în care se va instala sistemul.

De asemenea, persoanele eligibile trebuie să figureze pe lista publicată de minister, disponibilă la Direcția de Asistență Socială (DAS). 

Documente necesare:

• Copie a actului de identitate;
• În cazul proprietății comune, copia actului de identitate a coproprietarilor și declarația privind acordul acestora.

DAS va asigura sprijin în obținerea documentelor suplimentare necesare și în întocmirea dosarelor de subvenție.

 Termenul de depunere a dosarelor

Documentele necesare trebuie depuse până la data de 17 februarie 2025 la sediul Direcției de Asistență Socială.

 Informații suplimentare

Municipalitatea de la Botoșani a transmis că pentru mai multe detalii, persoanele interesate pot apela numerele de telefon 0231 583 230, int. 14 și 22, de luni până vineri, în intervalul orar 8:30 – 15:30.