Connect with us

Actualitate

Un nou ajutor pentru familiile sărace din România. Condițiile pentru acordarea venitului minim de incluziune

Publicat

Publicitate

Guvernul flexibilizează implementarea venitului minim de incluziune și actualizează nivelurile de venituri și cuantumurile acordate, relatează alba24.ro.

Acest lucru după ce Guvernul a aprobat, printr-o ordonanță de urgență, modificarea și completarea Legii nr. 196/2016, prin care se implementează reforma privind venitul minim de incluziune (VMI), la care Guvernul s-a angajat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Venitul minim de incluziune – câți bani se vor acorda

Prin modificările aduse, Guvernul flexibilizează implementarea venitului minim de incluziune și actualizează nivelurile de venituri și cuantumurile acordate, astfel:

– majorarea nivelului maxim al venitului minim de incluziune de la

  • 260 lei/adult echivalent la 275 lei/adult echivalent, în cazul componentei de ajutor de incluziune (actualul ajutor social) și
  • de la 300 lei/adult echivalent la 400 lei/adult echivalent în cazul persoanelor vârstnice,
  • de la 600 lei/adult echivalent la 700 lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor pentru familia cu copii (actuala alocație pentru susținerea familiei);

-majorarea nivelului veniturilor din muncă deductibile din venitul total al familiei de la maximum 400 lei la 500 lei.

Publicitate

Ce va cuprinde venitul minim de incluziune

Cadrul legal al venitului minim de incluziune, care va cuprinde din toamna 2023 venitul minim garantat și alocația pentru susținerea familiei, a fost modificat printr-un proiect de OUG adoptat astăzi de Guvern.

Printre modificările aduse de actul normativ se numără majorarea sumelor acordate pentru cei aflați în risc de sărăcie ori excluziune socială, posibilitatea mai multor persoane să beneficieze de acest ajutor, precum și condiția de a accepta ofertele de muncă sezonieră venite din partea primăriei, în caz contrar acești beneficiari putând rămâne fără acest ajutor.

Obiectivul acestei reforme, cu termen de implementare până la data de 30 iunie 2025,  este de a îmbunătăţi asistenţa socială şi de a reduce sărăcia în rândul celor mai vulnerabile persoane, reducând, în același timp, sarcinile administrative pentru Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială, pentru administrațiile publice locale și pentru beneficiari.

Ce este venitul minim de incluziune și din ce va fi compus

Venitul minim de incluziune se va compune din unul sau cele două ajutoare financiare: ajutorul de incluziune și ajutorul pentru familia cu copii (care va fi acordat familiilor care au copiii înscriși și care frecventează o formă de învățământ).

Ajutorul social se suspendă dacă beneficiarii refuză de două ori oferte de muncă sezonieră

O condiție importantă introdusă în Legea venitului minim de incluziune este că, dacă refuză de două ori cererile de muncă sezonieră venite din partea primăriei de care aparțin, beneficiarii venitului de incluziune apți de muncă vor rămâne fără acest ajutor.

În actul normativ adoptat recent se prevede că aceste ofertele de muncă sezonieră vor fi remunerate, conform Legii zilierilor, de către persoanele juridice, fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale conform Legii zilierilor.

De asemenea, refuzul persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor social de participa la cursurile programelor de tip  „A doua șansă” va duce la încetarea dreptului de ajutor de incluziune.

Din categoria persoanelor apte de muncă vor fi excluși beneficiarii venitului minim care asigură creșterea și îngrijirea unuia sau mai multor copii de până în 7 ani, dacă nu există pe raza localității servicii sociale sau educaționale care asigură servicii de supraveghere și educație pe timpul zilei.

Cine poate beneficia de venitul minim de incluziune

Printre reglementările aduse de ordonanța de urgență adoptată astăzi în vederea  eficientizării sistemului de asistență socială, amintim:

– constituirea VMI din două componente, prin consolidarea venitului minim garantat și a alocației pentru susținerea familiei în acord cu scopul VMI, de sprijin financiar acordat de stat pentru asigurarea unui nivel de trai minimal pentru familiile şi persoanele singure care nu au resursele necesare pentru asigurarea acestuia, precum şi pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor şi stimularea participării acestora în sistemul de educaţie;

– eliminarea raportării la indicatorul social de referință (ISR), prin menținerea unor valori nominale exprimate în lei, având în vedere că nu toate beneficiile de asistență socială acordate sunt raportate la acesta;

– introducerea unor categorii de venituri care nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete ale familiei/persoanei singure, respectiv sumele acordate pentru activitatea prestatorului casnic, în condițiile Legii nr.111/2022;

– admiterea în program a persoanelor vârstnice fără venituri și fără susținători legali, care sunt îngrijite, pe perioadă nedeterminată, în centre rezidențiale, respectiv accesul la servicii medicale adecvate, prin asigurarea acestora, fără plata contribuției, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate;

– actualizarea nivelurilor de venituri și a cuantumurilor componentelor acordate:

– conectarea beneficiarilor de VMI la sistemul de servicii sociale:

– împărțirea atribuțiilor personalului de la nivelul serviciului public de asistență socială (SPAS) pe cele două mari categorii de măsuri de asistență socială, respectiv beneficii și servicii sociale;

– înregistrarea, din oficiu, a solicitanților/beneficiarilor  de VMI ca solicitanți de servicii sociale;

– obligativitatea realizării evaluării nevoilor persoanei/familiei și a elaborării planului de intervenție;

– facilitarea activității de evaluare și verificare în teren, prin introducerea unui formular  standardizat  (fișa unică de  verificare), cu o secțiune pentru verificarea datelor și informațiilor privind veniturile și bunurile persoanei/familiei și alte criterii de eligibilitate privind acordarea VMI și o secțiune pentru evaluarea nevoilor individuale, riscurilor și situațiilor de dificultate  în care se pot  afla persoanele/familiile vulnerabile, inclusiv beneficiarii de VMI;

– creșterea responsabilității autorităților administrației publice locale față de persoanele aflate în risc de sărăcie, prin includerea beneficiarilor VMI, ca o categorie prioritară de populație, în planurile comunitare de acțiune privind persoanele în risc de sărăcie, dar și în planurile anuale de acțiune în baza cărora se elaborează strategia județeană de dezvoltare a serviciilor sociale;

– clarificarea atribuțiilor personalului SPAS cu responsabilități în domeniul serviciilor sociale.

Când se va aplica legea

În anul 2022, se estimează că bugetul necesar pentru acordarea ajutorului social și a alocației pentru susținerea familiei este de 825 milioane lei.

Astfel, față de cheltuielile actuale, aplicarea Legii nr. 196/2016 în anul 2024 va conduce la o cheltuială bugetară de 1.644 milioane lei, cu 819 milioane lei mai mult, însă cu 423 milioane lei mai puțin față de bugetul estimat la adoptarea Legii nr.196/2016.

Informații suplimentare:

Aplicarea Legii nr. 196/2016 a fost prorogată succesiv până în anul 2023, pentru corelarea cu obiectivele și țintele asumate în PNRR și cu termenele prevăzute pentru reformele în domeniul digitalizării, urmând ca intrarea în vigoare a Legii nr. 196/2016 să aibă loc la data de 1 ianuarie 2024.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa foto ilustrativ: ziarpiatraneamț.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Elevii Grupului Vocal al Liceului „Regina Maria” din Dorohoi au adus bucurie în două centre de asistență pentru persoanele în vârstă din județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Vineri, 20 decembrie, elevii Grupului Vocal al Liceului ”Regina Maria” din Dorohoi, coordonați de părintele profesor Șoptică Ciprian, au adus bucurie și lumină în inimile celor mai încercați, colindând la două centre de asistență pentru persoanele în vârstă din județul Botoșani, scrie slovacrestina.com.

Primul popas al colindătorilor a fost la Centrul Creștin de Bătrâni ”Casa Simeon” din Răchiți, județul Botoșani. Colindele tinerilor care au fost însoțite de emoție și dăruire, au transformat ziua într-o sărbătoare a sufletului, iar bătrânii au fost profund mișcați de gestul lor.

Ulterior, colindătorii s-au îndreptat către CIAPAD „Sf.Daniel” Leorda din cadrul DGASPC Botoșani . Aici, rezidenții au fost întâmpinați în biserica din cadrul complexului cu colinde tradiționale care au creat o atmosferă emoționantă, încărcată de speranță și căldură sufletească. Fiecare vers al colindelor a fost primit cu zâmbete și lacrimi de recunoștință, iar elevii au reușit să aducă alinare și bucurie celor aflați în suferință.

”A venit la noi Domn Bunu’ ” aceste cuvinte au fost laitmotivul unei zile în care prin versurile colindelor, elevii au vestit nașterea Domnului, Soarele cel luminos care a coborât pe pământ pentru a aduce pace,bucurie și alinare celor încercați.

Inițiativa a fost posibilă și datorită implicării domnului director Emil Sticea, care a avut un rol crucial în organizarea acestui parteneriat. Eforturile sale de a conecta lumea educațională cu cea a persoanelor aflate în dificultate au fost esențiale pentru succesul acestei acțiuni caritabile. ”Într-un timp al bucuriei și speranței, cum sunt sărbătorile de iarnă, astfel de gesturi ne învață cât de mult contează să fim aproape de cei aflați în nevoie.” Acțiunea elevilor de la Liceul ”Regina Maria” a reușit să îmbine frumusețea colindelor tradiționale cu spiritul caritabil ei oferind rezidenților centrelor vizitate și câte un mic dar care să le aducă aminte de acest frumos moment.

“Vin colindători cinstiți, și urează să trăiți, s-aveți pacea Domnului, dragostea și harul Lui, bucuria cerului …” cu această urare au încheiat tinerii ziua, lăsând în urmă zâmbete și pace în inimile celor colindați. FOTO (pr. Șoptică Ciprian)

Publicitate

Citeste mai mult

Educație

Elevii Liceului Tehnologic „Elie Radu” Botoșani au dus daruri la Grădinița Girotondo și Centrul Maternal „Micul Prinț”

Publicat

Publicitate

Ultima săptămână de școală a Modulului II a fost una plină de activități făcute din drag pentru cei de lângă noi. Săptămâna a început cu o vizită la copiii de la Grădinița Girotondo de la Răchiți cărora le-am dus cadouri și am făcut schimb de colinde. Cadourile au constat în jucării și dulciuri donate de elevii și profesorii din liceului nostru. După ce s-au împărțit cadouri și s-au auzit colindele au început îmbrățișările, și cei mici dar și cei mari au fost darnici cu îmbrățișările.

Miercuri grupul de colindători ai liceului și-au bucurat profesorii și personalul auxiliar cu un mini spectacol de colinde și urături în cancelaria liceului unde au fost răsplătiți de profesori și direcțiunea liceului cu bunătăți conform datini de Crăciun.

Joi grupul de colindători ai liceului, îmbrăcați în costume tradiționale au străbătut orașul pentru a ajunge la Inspectoratul Școlar Județean Botoșani unde au fost primiți de inspectorul general prof. Bogdan Suruciuc împreună cu colegii inspectori. A fost prima lor participare la această activitate pe care ISJ Botoșani o organizează în fiecare an. Elevii au fost foarte încântați de atmosfera și bunăvoința cu care au fost primiți, motiv pentru care au promis că vor spune prezent și la activitatea de anul viitor.

Ultima activitate din săptămână a fost vizita la Centrul Maternal ”Micul Prinț” unde am dus cadouri și dulciuri pentru copiii micuți ai mamelor minore aflate în centru. Legătura noastră cu personalul care administrează unitatea ”Micul Prinț” este foarte strânsă deoarece avem înscrisă la cursurile liceului nostru o mămică minoră cu un bebeluș de 6 luni pe care o susținem în demersul ei de a nu abandona școala. Aici elevii noștri au fost foarte încântați de cei copii, i-au luat în brațe au făcut fotografii împreună și chiar le-au cântat o colindă micuților.

Forțu Dana Magdalena, consilier educativ: „Suntem foarte mândri de ceea ce am realizat în această săptămână. Le mulțumesc elevilor noștri care au participat la activități și s-au implicat în donații, pentru inimile lor mari și dorința de a dărui și celorlalți din puținul lor. Sunt niște copii minunați care alături de profesorii lor la fel de minunați au reușit să aducă bucurii în sufletele celor mari și mici în această săptămâna.”

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Tânără de 31 de ani din Botoșani, dată dispărută de familie. Dacă aveți informații, sunați la 112

Publicat

Publicitate

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unei tinere, de 31 de ani, care, din luna august a.c.,se afla la muncă în Olanda, iar pe data de 8 decembrie, ar fi trebuit să revină la domiciliu, conform contractului, însă acest lucru nu s-a întâmplat și nici nu și-a contactat familia.

Ferbei Alexandra Vasilică are următoarele semnalmente: înălțime: 1,60m, greutate 60 kg, păr blond, ochi căprui, fără semne particulare.

Cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană sunt rugați să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție!

Citeste mai mult

Eveniment

Solstițiul de iarnă 2024. Sâmbătă, 21 decembrie, este cea mai scurtă zi din an. Fenomenul marchează începutul iernii astronomice

Publicat

Publicitate

Solstițiul de iarnă 2024. Solstițiul de iarnă este evenimentul cunoscut și drept cea mai scurtă zi din an ori începutul iernii din punct de vedere astronomic. În acest an, solstițiul de iarnă are loc sâmbătă, 21 decembrie, la ora 11:21. Începând de la această dată și până pe 21 iunie, când este solstițiul de vară, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea, scrie alba24.ro.

Evenimentul astronomic este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui. În unele zone ale țării, solstițiu de iarnă mai este denumit și „solstițiul hibernal” sau „mijlocul iernii”.

În 2024, solstiţiul de iarnă are loc la 21 decembrie, la 11 h 21 m, potrivit site-ului www.astro-urseanu.ro.

Cea mai lungă noapte din an, la solstițiul de iarnă

Potrivit reprezentanților Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinată cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii, Soarele  “urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont.

Astfel, sâmbătă, 21 decembrie, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București).

Publicitate

„Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice”, au mai transmis reprezentanții Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Solstițiul de iarnă 2024: credințe populare

Potrivit credinţei populare, în nopţile în care se produce solstiţiul ar înflori feriga. Cel care veghează şi surprinde acest moment va avea noroc în casă şi în dragoste. În realitate, feriga este o plantă inferioară care nu înfloreşte şi se înmulţeşte prin spori.

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.

Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.

În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din anul 2050 î.Hr. Se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anume fel.

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit Agerpres.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending