Poetul Nichita Danilov a fost desemnat, joi seară, câștigătorul ediției 2026 a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, una dintre cele mai importante distincții acordate în literatura română contemporană. Anunțul a fost făcut în cadrul unei gale speciale găzduite de Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani, eveniment care a reunit nume sonore din lumea culturală și oficialități locale, relatează agerpres.ro.

La 73 de ani, Nichita Danilov își consolidează astfel statutul de autor de prim rang al poeziei românești, cu o operă construită consecvent și recunoscută de-a lungul decadelor. Poetul a debutat în 1980, la Editura Junimea, cu volumul „Fântâni carteziene”, carte care i-a adus încă de la început Premiul Uniunii Scriitorilor din România, confirmându-i valoarea și locul în literatura vremii.

Competiția din acest an a fost una puternică, iar pe lista nominalizaților s-au aflat poeții Marian Drăghici, Arcadie Suceveanu, Doina Uricariu, Matei Vișniec, Călin Vlasie și George Vulturescu, toți considerați repere ale poeziei românești din ultimele decenii.

Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia este acordat de Primăria Municipiului Botoșani și Consiliul Local, iar valoarea brută a distincției este de 40.000 de lei. În mod tradițional, laureatul primește, pe lângă premiul financiar, și titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani, un gest simbolic prin care comunitatea își omagiază marii creatori ai culturii române.

Gala de la Botoșani rămâne, an de an, un moment de referință în calendarul cultural național, orașul natal al lui Mihai Eminescu devenind, pentru câteva zile, capitala poeziei românești.

***

Poetul Nichita Danilov s-a născut la 7 aprilie 1952, în satul Climăuți din județul Suceava.

A urmat școala postliceală de arhitectură (1971-1973) și Facultatea de Științe Economice (1974-1978) din Iași. A fost economist, corector, profesor, muzeograf, editor, redactor la revista ‘Convorbiri literare’, șef departament cultură la ‘Monitorul de Iași’, director la Teatrul de copii și tineret ‘Luceafărul’ din Iași, secretar literar la Teatrul ‘Vasile Alecsandri’ din Iași; însărcinat cu afaceri ad-interim al României în Republica Moldova (1999), consilier la Ambasada României din Chișinău (2000).

A debutat cu poezie în ‘Convorbiri literare’ în 1977, iar în presă în 1979, în paginile revistei ‘Dialog’. După primul volum de poeme, ‘Fântâni carteziene’ (1980, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut), a continuat cu ‘Câmp negru’ (1982), ‘Arlechini la marginea câmpului’ (1985), ‘Poezii’ (1987), ‘Deasupra lucrurilor, neantul’ (1990), ‘Mirele orb’ (1995), ‘9 variațiuni pentru orgă’ (antologie, 1999), ‘În deșert și pe ape’ (2001), romanul ‘Tălpi’ (2004) – Premiul Uniunii Scriitorilor din Iași pentru proză, – antologia de poezie ‘Ferapont’ (2005), romanul ‘Mașa și Extraterestru’ (2005) ‘Capete de rând’ (2006) – eseuri și portrete literare, ‘Centura de castitate’ (2007) – versuri (conține CD audio cu poezii recitate de scriitor).

N. Danilov este prezent în numeroase antologii de poezie din țară și din străinătate, versurile sale fiind traduse în mai multe limbi. A publicat și proză scurtă – ‘Nevasta lui Hans’ (1996), pamflete politice – ‘Urechea de cârpă’ (1992), o carte de portrete literare – ‘Apocalipsa de carton’ (1993). A colaborat cu articole și versuri la ‘Convorbiri literare’, ‘Viața românească’, ‘Cronica’, ‘Luceafărul’, ‘România literară’, ‘Tribuna’.

În anul 1995 a fost distins cu Premiul Fundației ‘Soros’ pentru poezie. În noiembrie 2011, în cadrul Zilelor Liviu Rebreanu, manifestare desfășurată la Bistrița, Nichita Danilov a fost distins cu unul din Premiile ‘Liviu Rebreanu’ pentru romanul ‘Ambasadorul invizibil’ (2011). Este membru al PEN-Clubului Român și al Uniunii Scriitorilor.

Tinerii care își doresc o carieră în Serviciul Român de Informații (SRI) se pot înscrie la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” din București. Înscrierile sunt deschise până la data de 31 ianuarie, pentru sesiunea de admitere 2026, relatrează alba24.ro.

Se pot înscrie elevii din clasele a XII-a de liceu, absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat, în vârstă de cel mult 23 de ani.

Sunt disponibile specializări de licență pentru ofițeri operativi sau ofițeri analiști. Durata cursurilor este de 3 ani.

Admitere la Academia Națională de Informații 2026. Condiții generale

Candidații interesați să ocupe un post de ofițer operativ trebuie să îndeplinească condițiile de încadrare în Serviciul Român de Informații (stabilite prin Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare și normele interne) și să promoveze toate etapele specifice de selecție.

Candidații care promovează integral procesul de selecție și sunt declarați admiși în urma examenului/concursului de admitere vor urma cursurile de licență, masterat profesional sau postuniversitare de educație permanentă organizate de către Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, la finalizarea cărora vor fi repartizați într-o unitate a SRI.

Admitere la Academia Națională de Informații 2026. Selecția candidaților

Toate posturile vor fi ocupate în sistem concurențial. Procesul de selecție presupune promovarea mai multor etape/probe eliminatorii (ordinea acestora depinde de domeniul în care se face încadrarea):

• evaluarea CV-ului
• interviuri de selecție
• teste de evaluare a cunoștințelor și competențelor profesionale (evaluarea profesională, evaluarea cunoștințelor de cultură generală, evaluarea cunoștințelor de limbă străină), precum şi a unor aptitudini (examinări psihologice, Assessment Center)
• examinarea medicală
• verificări de securitate prevăzute de H.G. nr. 585/2002 pentru accesul la informații secrete de stat.

AICI, Ghidul candidatului.

Admitere la Academia Națională de Informații 2026. Studii universitare de licență

Programul este adresat atât elevilor aflați în clasa a XII-a, cât și absolvenților cu diplomă de bacalaureat, cu vârsta maximă 23 de ani, care își doresc o carieră în domeniul securității naționale.

Pentru anul universitar 2026-2027, Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” va organiza cursuri universitare de licență:

• pentru formarea ofițerilor operativi – specializarea Operațiuni de intelligence
• pentru formarea ofițerilor analiști – specializarea Studii de securitate și informații

Candidații interesați se pot înscrie în procesul de selecție până la data de 31.01.2026, prin completarea formularului AICI

În urma promovării tuturor etapelor procesului de selecție, candidații validați vor participa la concursul de admitere.

Detalii privind calendarul, numărul de locuri și metodologia de organizare și desfășurare a concursului de admitere la studiile universitare de licență vor fi publicate pe site-ul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”.

Admitere la Academia Națională de Informații 2026. Ofițerul operativ

Potrivit SRI, ofițerul operativ are misiunea importantă de a culege informații și pentru aceasta trebuie să își poată crea acces în mediile cu relevanță pentru securitatea națională. La baza activității se află abilitatea de a recruta o persoană și de a o convinge să furnizeze informații importante. Pentru a performa în această activitate, ofițerii operativi trebuie să găsească semnificațiile ascunse în detalii aparent minore, să aibă o bună cunoaștere a limbajului non-verbal și o înțelegere fină a psihologiei umane.

Admitere la Academia Națională de Informații 2026. Ofițerul analist

Ofițerul analist privește lumea, îi înțelege tendințele, îi descifrează relațiile de cauzalitate și îi anticipează evoluțiile, explică SRI. Mai exact, analistul evaluează datele culese de ofițerii operativi ori din alte surse secrete sau deschise, sesizează schimbări și tendințe în manifestarea amenințărilor, schițează scenarii alternative de evoluție, evidențiază implicații și indică eventuale variante de acțiune în raport cu fiecare scenariu prognozat.

În final, produsul analitic este pus la dispoziția beneficiarilor legali, în timp util și în funcție de aria de competență, pentru a-i sprijini în realizarea unor strategii sau planuri de acțiune prin care să se prevină manifestarea riscurilor ori adoptarea unor măsuri adecvate de promovare a intereselor naționale.

Totodată, investigatorul și analistul OSINT își utilizează cunoștințele despre un domeniu tematic sau geografic și competențele lingvistice pentru a identifica, a colecta și a evalua informații disponibile public, astfel încât să acopere necesitățile de informare ale beneficiarilor intra și interinstituționali pe secvența protejării și promovării intereselor de securitate ale României.

Admitere la Academia Națională de Informații 2026. Studii universitare de masterat profesional

Studiile universitare de masterat profesional se adresează absolvenților de studii de licență care își doresc o carieră în Serviciul Român de Informații.

Conform Legii 199/2023 privind învățământul superior (art.35, pct.8, lit.c), au putut opta pentru înscriere la examenul de admitere la masteratul profesional inclusiv candidații care au mai urmat o formă de pregătire similară (program de studii universitare de master), cu suportarea cheltuielilor de la bugetul de stat.

Pentru anul universitar 2026-2027, Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” va organiza studii universitare de masterat, după cum urmează:

• pentru formarea ofițerilor operativi – specializarea Intelligence și securitate națională
• pentru formarea ofițerilor analiști – specializarea Analiză de Intelligence

Candidații interesați se pot înscrie în procesul de selecție până la data de 31.01.2026, prin completarea formularului AICI

În urma promovării tuturor etapelor procesului de selecție, candidații validați vor participa la concursul de admitere la masteratul profesional, iar cei declarați ADMIS vor fi încadrați ca ofițeri operativi sau ofițeri analiști în SRI.

Academia Națională de Informații 2026. Studii postuniversitare de educație permanentă

Pentru anul universitar 2026-2027, Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” va organiza „Studii postuniversitare de educație permanentă dedicată formării ofițerilor de informații.

• pentru formarea ofițerilor operativi – specializarea Intelligence și securitate națională
• pentru formarea ofițerilor analişti – specializarea Analiză de Intelligence

În urma promovării tuturor etapelor procesului de selecție, candidații validați vor participa la concursul de admitere la studii postuniversitare. Cei declarați ADMIS vor fi încadrați ca ofițeri operativi sau ofițeri analiști, la începerea programului de formare.

Încadrare în SRI. Admitere pe locuri la universități civile

Elevii aflați în clasa a XII-a și absolvenții cu diploma de bacalaureat, cu vârsta maximă de 23 de ani în anul admiterii, pot să opteze pentru a urma, pe locurile alocate SRI, studii universitare de licență în instituții civile de învățământ superior, la:

• Academia de Studii Economice din București
• Universitatea din București, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica din București
• Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București
• Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică din Cluj- Napoca
• Universitatea „Ovidius” din Constanța
• Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași
• Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
• Universitatea Politehnica din Timișoara
• Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș

AICI, oferta de școlarizare.

Candidații declarați admiși și care au mai urmat o formă de pregătire similară (program de studii universitare de licență) cu suportarea cheltuielilor de la bugetul de stat, trebuie să achite contravaloarea serviciilor de școlarizare de care au beneficiat anterior la instituția de învățământ superior care a asigurat școlarizarea.

Candidații pot opta pentru admitere și pe locuri rezervate SRI la academiile militare.

Alte posturi în cadrul SRI

În cadrul SRI, cei interesați pot opta și pentru alte posturi precum:

• specialiști lingviști
• specialiști tehnică (cercetare, IT&C, securitate cibernetică)
• specialiști administrativ (financiar, transport HR, logistică)
• luptători brigada antiteroristă

AICI, detalii

surse: sri.ro, animv.ro

Un accident rutier s-a produs, în această după-amiază, în localitatea Frumușica, unde o autoutilitară a ajuns răsturnată în afara părții carosabile. Din fericire, evenimentul nu s-a soldat cu victime, iar nicio persoană nu a rămas încarcerată.

La fața locului au intervenit pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, care s-au deplasat cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, pregătiți pentru orice situație. Ajunși la locul accidentului, salvatorii au constatat că autoutilitara era răsturnată în afara drumului, însă ocupanții acesteia nu aveau nevoie de îngrijiri medicale.

Intervenția a fost una preventivă, pompierii acționând rapid pentru a elimina orice risc suplimentar. Aceștia au asigurat măsurile specifice de prevenire a incendiilor și au securizat zona, astfel încât circulația să se desfășoare în condiții de siguranță.

Autoritățile urmează să stabilească împrejurările exacte în care s-a produs accidentul.

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a oficiat joi slujba parastasului pentru poetul Mihai Eminescu, la mormântul său din Cimitirul Bellu.

Pomenirea a avut loc de Ziua Culturii Naționale, în contextul împlinirii a 176 de ani de la nașterea acestuia.

„Întotdeauna, la 15 ianuarie sau la jumătatea lunii iunie, ochii noștri se îndreaptă către chipul lui Eminescu, care a rămas nemuritor”, a subliniat Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Ierarhul a amintit că despre poetul Mihai Eminescu au vorbit mulți istorici, oameni de cultură, poeți și autori, evidențiindu-l pe Patriarhul Miron Cristea.

„Nu-l putem uita pe Miron Christea, întâiul Patriarh al României, primul dintre cei care i-au acordat lui Eminescu o lucrare care a rămas deschizătoare de drum, el, folosind cele mai frumoase cuvinte, atunci când l-a elogiat pe Eminescu”.

„Au fost și atâția alți oameni ai Bisericii, au fost rudeniile sale, întrucât provenea dintr-o familie aproape monahală, cu vreo șapte sau opt rudenii apropiate, unchi și mătuși, verișoare și așa mai departe, rudenii apropiate, îndeosebi dinspre mamă”, a explicat Preasfinția Sa.

Un om modest

Episcopul vicar a subliniat că cei care l-au cunoscut pe Mihai Eminescu l-au descris ca un om modest dincolo de geniul lui care i-a uimit pe toți.

„Aceste amintiri ne fac să înțelegem că unii oameni rămân nemuritori dincolo de trecerea timpului”.

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a evidențiat contribuția lui Teodor V. Ștefanelli și a altor poeți la păstrarea vie a memoriei lui Mihai Eminescu.

„Ștefanelli a reușit să vorbească despre întâlnirea de la Putna ca despre un eveniment pentru care Eminescu s-a străduit cel puțin trei ani cu alți oameni luminați ai națiunii române de atunci. Dar cuvintele lui Ștefanelli ne spun că Eminescu n-a dorit să fie în fruntea comitetului organizator de la Putna, n-a dorit să se afirme înaintea altora, dar a contribuit cel mai mult”.

Slujba Parastasului a fost precedată de Sfânta Liturghie, oficiată de un sobor de preoți la Capela Cimitirului Bellu.

Comemorarea poetului național a fost organizată de preotul Florin Ionică, consilier eparhial la Sectorul Cimitire, monumente și servicii funerare al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Ziua Culturii Naționale

Anual, în data de 15 ianuarie este sărbătorită Ziua Culturii Naționale, dată care coincide cu ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu.

El a fost una dintre personalitățile culturii române, activând ca autor de poezie, proză, dramaturgie și publicistică. El s-a născut în data de 15 ianuarie 1850, la Botoșani sau Ipotești.

Poetul a desfășurat o largă activitate în societatea Junimea şi a lucrat ca redactor la ziarul Timpul. A debutat în literatură la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat la Viena pentru a-și continua studiile.

A fost prieten cu Ion Creangă, considerată drept una dintre cele mai frumoase și statornice prietenii din istoria literaturii române.

Mai multe fotografii de la eveniment vor fi disponibile în Secțiunea Foto.