Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție publică de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, în colaborare cu Parohia „Nașterii Maicii Domnului” Rogojești, se bucură și în acest an de numărul mare de participanți înscriși în cadrul concursului, peste 20 de participanți la secțiunea adulți, și peste 30 de participanți la secțiunea copii.  

În cele două zile de desfășurare a Festivalului-Concurs de Ouă Încondeiate, care se va desfășura în Casa Praznicală a Parohiei „Nașterea Maicii Domnului”, vor răsuna și câteva pricesne pe care le vor interpreta tineri soliști talentați, după cum urmează:

• Sâmbătă, ora 12:30: Didi Cojocariu, Denisia Georgiana Sănduleac și Grupul vocal „Flori din plai botoșănean” al Școlii Populare de Arte „George Enescu” Botoșani, profesor coordonator Alexandra Trofin-Ojog.
• Duminică, ora 13:30: Elisabeta Șeremet, Ionela Prîsniac, Andreea Macuc.

Totodată, sâmbătă, va avea loc și lansarea catalogului „Meșteșugul ouălor încondeiate din zona etnografică a Botoșanilor”, realizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, coordonator Daliana Bejan.                                                                        În cercetarea de teren pe care am făcut-o pentru realizarea acestui material, am găsit ouă cu motive specifice Botoșaniului, remarcă pe care o făcea doamna etnograf Angela Paveliuc-Olariu în cartea „Zona Etnografică Botoșani”, referitor la ornamentica ouălor, menționând că: „Modelul izvorăște din imaginația femeii. Privind-o cum lucrează, îți dai seama că arta ei se sprijină pe marea îndemânare de a reda simplu imagini de ființe sau lucruri din lumea ei obișnuită. Așa se explică prezența motivelor inspirate din viața zilnică: motive legate de agricultură (grapa, fierul plugului, hârlețul, etc.), de industrie casnică (vârtelnița, fusul, etc.) sau alte motive inspirate din flora zonei.” Cercetarea de teren făcută în localitățile: Botoșani (Colecția de ouă încondeiate a Muzeului Județean Botoșani-Muzeul de Etnografie), Bucecea (Tun Sofia, Ursulean Maria, Huțu Sofia și Elena), Chiscovata, comuna Vorona (Alexa Elena), Vorona (Matraș Lucreția), Vlădeni (Podariu Daniela Onica – Director la Școala Gimnazială Nr.1 din Vlădeni, coordonatoare a următorilor elevi din cadrul școlii: Tudorache Matilde-Ioana, Burlacu Anastasia, Amănălăchioaei Ana, Pintilei Alexia, Tapalagă Alessia, Constantineanu Delia-Maria, Horomnia Miruna-Elena, Naschi Parascheva-Mariana, Muraru Elena, Muraru Claudia, Sănduleac Simona-Elena, Țăpoi Alexia-Elena, Ungureanu David-Andei, Cucu Bianca-Andreea), Vlădeni (Murariu Dorina), Vlădeni (Constantin Anamaria), Mihai Viteazu – comuna Ungureni (Cojocariu Aurica) și Rogojești (Nistor Celica Iuliana, Bîlbă Maria), ne-a demonstrat încă o dată faptul că arta populară s-a născut în procesul muncii, oamenii îmbinând utilul cu plăcutul, reprezentând într-o formă corespunzătoare, necesitățile practice ale vieții de zi cu zi.

Anul acesta în cadrul concursului sunt așteptați meșteri populari din județele Botoșani și  Suceava. Alături de meșterii populari, ne-au confirmat prezența și câteva instituții de învățământ și o instituție educațională: Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Suceava”, Școala Gimnazială Nr. 1, Vlădeni, Botoșani, Școala Gimnazială Mihăileni „Maria Enescu Cosmovici” , Colegiul Tehnic „Lațcu Vodă” din Siret, Suceava și Clubul Copiilor din Vatra Dornei (Cercul Artă Populară), instituții care vor participa cu elevi, meșteri populari, mai mici și mai mari, care învăță meșteșugul încondeierii ouălor de la înaintașii lor.                                                                                  Juriul   este alcătuit din meștera populară Maria Zoițanu, meștera populară Celica Iuliana Nistor și meșterul popular Gabriel-Viorel Scalschi. Jurații vor evalua ouăle închistrite de concurenți la fiecare secțiune, ținând cont de acurateţe, cromatică, complexitatea motivelor ornamentale, dificultatea din punct de vedere tehnic, etc.

Invitate speciale în acest an sunt doamna Silvia Cozmîncă, meșter popular și președintele Asociației „Art-Meșteșugurile Prutului”, și doamna etnograf Steliana Băltuță.

Un număr de 5.430 de cereri de vot prin corespondență la scrutinul prezidențial din 4 mai s-au înregistrat până marți pe portalul www.votstrainatate.ro, în două zile urmând să expire termenul până la care cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate pot depune cereri în acest sens.

Cetățenii români din străinătate s-au putut înregistra până la data de 4 martie, ora 23:59, și ca alegător în străinătate la o secție de votare, fiind depuse 2.611 cereri în acest sens, dintre care 2.238 au îndeplinit condițiile legale prevăzute la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru a putea fi organizate, cu acordul autorităților din țara respectivă, secții de votare, conform Autorității Electorale Permanente (AEP).

La alegerile prezidențiale, alegătorul român poate vota la orice secție de votare din străinătate, chiar dacă nu s-a înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro. Înregistrarea pe portal este necesară doar pentru votul prin corespondență sau pentru înființarea unei secții de votare în localitățile sau grupurile de localități în care au optat să voteze cel puțin 100 de alegători.

Pentru a vota prin corespondență, alegătorul român trebuie să aibă domiciliul sau reședința în străinătate.

Termenul – limită de înscriere în Registrul electoral ca alegător în străinătate prin corespondență este 20 martie 2025, ora 23:59.

Conform site-ului AEP, cele mai multe cereri pentru vot prin corespondență s-au înregistrat până în prezent în Germania – 1.237, urmată de Marea Britanie – 928, Elveția – 465, Franța – 446, Statele Unite – 348, Spania – 265 și Italia – 253.

AGERPRES

Astăzi, 18 martie 2025, s-a desfășurat a doua probă a simulării examenului de Evaluare Națională pentru elevii clasei a VIII-a, la disciplina Matematică.

Din totalul celor 3778 de elevi înscriși, 3570 de elevi au fost prezenți, iar 208 de elevi au absentat.

„Reamintim că evaluarea lucrărilor se va realiza digitalizat, iar rezultatele vor fi comunicate individual în data de 31 martie 2025, iar notele nu se trec în catalog decât la solicitarea scrisă a părintelui”, se arată într-un comunicat al Inspectoratului Școlar Botoșani remis redacției.

Compania Orange nu a fost contactată de către potențiali atacatori și nu a primit solicitări de negociere în legătură cu un posibil incident de securitate cibernetică, informează Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), într-un comunicat publicat marți.

‘În cursul zilei de ieri, 17.03.2025, în spațiul public s-au propagat o serie de informații cu privire la un potențial nou atac asupra companiei Orange. Mai precis, un atacator pretinde că ar fi extras date aparținând orange.com și orange.ro. Până în acest moment, compania Orange nu a fost contactată de către potențiali atacatori și nu a primit solicitări de negociere legate de un posibil incident de securitate cibernetică. Atât experți ai Orange, cât și specialiști din echipa DNSC au analizat mostrele de fișiere publicate, iar link-ul indicat trimite la aceleași arhive extrase în atacul cibernetic ce a avut loc recent asupra Orange Romania. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) se află în contact permanent cu Grupul Orange pentru monitorizarea situației. Vom reveni cu orice informații relevante referitor la acest caz, dacă va fi necesar’, a transmis Directoratul.

În cursul zilei de luni, 17 martie, în mass-media a apărut informația potrivit căreia rețeaua de criminalitate cibernetică Babuk ar fi spart din nou sistemul companiei franceze de telecomunicații Orange și ar fi furat 1TB de informații.

Pe data de 23 februarie 2025, operatorul de telecomunicații Orange România a fost victima unui atac cibernetic, în urma căruia instituții guvernamentale, primării, unități de învățământ, autorități publice, unități spitalicești, instituții financiar-bancare și asiguratori, companii de transport și energie au fost afectate.

‘Urmare a incidentului de securitate cibernetică care a afectat operatorul de telecomunicații Orange România (Orange RO) din data de 23 februarie 2025 și mediatizat la data de 25 februarie 2025, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC sau Directoratul), în calitate de autoritate națională cu atribuții în asigurarea securității spațiului cibernetic național civil (cf. OUG 104/2021), a demarat o acțiune de analiză a incidentului cibernetic menționat. DNSC este în contact cu Orange România privind incidentul, iar din concluziile preliminare ale analizei menționăm că, pe lângă persoane fizice, au fost identificate și persoane juridice inclusiv instituții guvernamentale, primării, unități de învățământ, autorități publice, unități spitalicești, instituții financiar-bancare și asiguratori, companii de transport și energie’, a precizat DNSC, într-un comunicat de presă.

Potrivit informațiilor din presă, un hacker din grupul HellCat a furat și publicat 380.000 de adrese de e-mail și documente interne ale Orange România, iar diverse date confidențiale, inclusiv detalii parțiale de carduri de credit și informații angajați, au fost divulgate. Ulterior, compania a confirmat breșa într-o aplicație non-critică și a anunțat că investighează incidentul pentru a minimiza efectele atacului. AGERPRES