Connect with us
Publicitate

Actualitate

Un incendiu la Dimăcheni a oprit circulația feroviară pe ruta Dorohoi – Iași. Incendierea vegetației uscate este INTERZISĂ!

Publicat

Publicitate

Un incendiu produs în această seară pe raza satului Mateieni, comuna Dimăcheni, a oprit circulația feroviară pe ruta Dorohoi – Iași.

Vântul a contribuit la propagarea flăcărilor pe o suprafață de aproximativ zece hectare. La această oră, trenul s-a pus în mișcare, iar pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi sting ultimul focar.

Și colegii lor din cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani și Punctului de Lucru Flămânzi, intervin, la această oră, pentru stingerea a două incendii de vegetație uscată produse pe raza localităților Manolești Deal, comuna Mihai Eminescu și Borosoaia, comuna Plugari.

“Pentru că poate pune în pericol viața oamenilor, poate distruge habitatul unor animale, poate afecta gospodăriile, locuințele, rețelele de electricitate sau pădurile”, a precizat purtătorul de cuvânt al ISU Botoșani, Dorina Lupu.

ISU Botoșani a reamintit faptul că, potrivit standardelor privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor, arderea vegetației uscate și a resturilor vegetale este strict interzisă.

Pentru evitarea producerii arderilor necontrolate, ISU Botoșani face apel la cetăţeni să respecte măsurile specifice de prevenire a incendiilor:

Publicitate

–  ️desfăşurarea arderii numai pe timp de zi și în condiţii meteorologice fără vânt;

– arderea resturilor vegetale, a gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile se face în locuri special amenajate sau pe terenuri pregătite, cu luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, asigurându-se supravegherea permanentă a arderii şi stingerea jarului după terminarea activităţii;

– colectarea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale în grămezi, astfel încât arderea să poată fi controlată;

Publicitate

– executarea arderii în zone care să nu permită propagarea focului la fondul forestier/construcţii şi să nu afecteze reţelele electrice, de comunicaţii, conductele de transport gaze naturale, produsele petroliere ori alte bunuri materiale combustibile;

–  curăţarea de vegetaţie a suprafeţei din jurul fiecărei grămezi pe o distanţă de 5 metri;

– asigurarea mijloacelor şi materialelor pentru stingerea eventualelor incendii;

–  supravegherea permanentă a arderii;

– stingerea totală a focului înainte de părăsirea locului arderii;

– se interzice acoperirea focarelor cu pământ.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Veste bună despre AJUTORUL pentru ÎNCĂLZIRE 2024: Se ia în calcul ultimul talon de dinainte de recalcularea pensiilor

Publicat

Publicitate

Mulți pensionari se întreabă dacă la ajutorul pentru încălzire 2024 se ia în calcul ultimul talon de dinainte de recalcularea pensiilor, sau cel cu pensia majorată, atunci când se stabilește cine are dreptul să îl primească. 

Vestea bună vine de la Guvern: pensionarii cărora veniturile le-au crescut nu vor fi afectați, fiindcă se ia în calcul ultimul talon de pensie emis înainte de recalculare, relatează alba24.ro.

Se încadrează toți cei care au pensii mai mici de 2.210 de lei. Ei vor primi și în această iarnă 700 de lei pentru încălzirea locuinței.

Ajutoarele pentru încălzirea locuinței și suplimentele pentru energie termică, gaze naturale, electricitate, combustibili solizi sau petrolieri vor continua să fie acordate tuturor celor care au beneficiat anterior de acest sprijin.

Așadar, pentru a obține aceste drepturi, pensionarii vor trebui să prezinte ultimul talon de pensie, emis înainte de recalcularea pensiei.

Publicitate

Banii pot fi folosiți atât pentru plata facturilor curente cât și pentru restanțe.

Ajutor pentru încălzire 2024: Cum se calculează

Suma se calculează în funcție de venitul persoanei sau familiei. Astfel, ajutorul pentru încălzirea locuinței se acordă în funcție de venitul net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure, au transmis reprezentanții Ministerului Muncii.

Venitul mediu net lunar până la care se acordă ajutorul pentru încălzire este de:

Publicitate
  • 1386 lei /persoană în cazul familiei
  • 2053 lei, în cazul persoanei singure

Venit mediu lunar pe membru de familie sau persoană singură în procente:

  • Mai mic de 200 lei: 100% compensație
  • Între 200,1 și 320 lei: 90% compensație
  • Între 320,1 și 440 lei: 80% compensație
  • Între 440,1 și 560 lei: 70% compensație
  • Între 560,1 și 680,1 lei: 60% compensație
  • Între 680,1 și 920 lei: 50% compensație
  • Între 920,1 și 1040 lei: 40% compensație
  • Între 1040,1 și 1160 lei: 30% compensație
  • Între 1160,1 și 1280 lei: 20% compensație
  • Între 1280,1 și 1386 lei (pe membru de familie): 10% compensație
  • Între 1280,1 și 2053 lei (pentru persoană singură): 10% compensație

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (288)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Andrei Oişteanu, în „Dilema veche” nr. 774 din 2018, prezentând una dintre legendele apariţiei tutunului: „Conform mitologiei populare româneşti, Dracul a săpat o groapă, a făcut un pârţ în ea,  a acoperit-o cu pământ şi acolo a încolţit „tiutiunul”, „Buruiana Dracului”. Zeiţa tutunului, Pafa sau Pîca, are în cultura tradiţională imaginea „Mamei Dracilor”: „O femeie bătrână cât lumea, neagră şi urâtă, cu coarne, cu un nas lung pe care scoate flăcări şi fum, cu ochi bulbucaţi, dinţi ca de mistreţ, unghii ca secerile, coada ca de vacă şi cu pipă între dinţi. A născut-o iadul. Fiii ei sunt dracii. Ei au descoperit sămânţa de tutun şi au răspândit-o în lume”;

Din onomastica folosită de Codrin Liviu Cuţitaru în rubrica sa „prezentul discontinuu” din „Dilema veche”: studentul Tristan Maimurelu, studentul Romero Căpşunel, profesoara Păpădia Ferocel, profesoara Caprella Sinecur, profesoara Maura Paura, profespoara Sissi Melesteu,  directorul de departament Filomela Asparag, sociologul Norişor Scamă,  folcloristul Diafan Pângărică, studenta Pravoslavina Ţăcănel, profesorul de estetică Mario Răsare şi studentul Carpat Torente; 

 Ion – Aurel Pop, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2018, despre România: „Astfel, după ce ne-am străduit de-a lungul istoriei moderne, timid cam de la umanişti încoace şi mai serios din Secolul Luminilor, prin Cantemir, Inochentie Micu şi Şcoala Ardeleană, să ne sincronizăm cu Europa – cum ar spune Eugen Lovinescu – ne-am trezit din nou izolaţi în totalitarism şi împinşi spre Răsărit.  Descătuşarea din 1989 a fost ameţitoare şi i-a condus pe unii spre „beţia de fapte”, iar pe alţii spre „beţia de cuvinte”.  Dacă tot a venit o epocă de libertate, mulţi şi-au luat şi libertatea de a minţi lumea românească. Mai întâi ni s-a pus în discuţie gloria istorică, supralicitată de comunişti, apoi originea noastră romană sau daco-romană, apoi latinitatea limbii etc. În acest fel, ne-am trezit copleşiţi de mituri (mitul dacic, mitul romanităţii, mitul slav, mitul continuităţii şi unităţii, al ospitalităţii, mitul lui Mihai Viteazul şi cel al lui Mihai Eminescu etc.) şi mai ales de mituri naţionaliste, complet nocive şi neeuropene, care ne-ar trage iremediabil înapoi. S-a scris chiar, prin anii 1990, că nu vom putea intra niciodată în Europa (în Uniunea Europeană) cu Eminescu de gât, ca şi cum francezii i-ar fi repudiat pe Hugo şi pe Michelet, nemţii pe Goethe şi Schiller, iar italienii pe Machiavelli, numai ca să devină buni europeni”;

Ioana Pârvulescu, în „Ramuri” nr. 12 din 2018, despre literatură: 1. „Literatura este locul în care intimitatea se dezvăluie”; 2. „Poezia e mai aproape de rugăciune şi e firesc să fie aşa. Ea e deja un limbaj aparte, netocit, şi, cum să spun,  se înalţă de la sine, chiar când umblă prin mocirlă”; 3. „Povestitul e opusul rutinei”; 4. „Povestea este, probabil, cel mai vechi lucru care îi obligă pe oameni să fie atenţi, şi curioşi, şi bucuroşi”;

Publicitate

„La un pas de îngeri” (Editura „Inspirescu”, Satu-Mare, 2018) este o carte de poezii pe care o primesc de la autoarea ei, Emilia-Paula Zagavei. Reţin câteva versuri: 1. „Trăiesc clipa de a nu mai avea timp”; 2. „Aş strivi cu inima / nefericirile absurde”; 3. „Tăcerea ce domină / Coridoarele / Îmbâcsite cu amintiri”; 4. „Ser4enada toamnei / Deschide concertul / În do major / Al vieţii”; 5. „Fă-mi ie din săruturi / Şi salbe din speranţe”; 6. „Destinul nu ne dă extemporale”; 7. „Mă-mpiedic în cuvinte reci”; 8. „Ascult acum paşii desculţi ai vieţii”; 9. „Mi-e foame de anii ce trec”; 10. „Noaptea ne adună de prin gânduri”; 11. „Undeva în depărtare / Scârţâie o vioară / Un fals / Fragment nevinovat / Din oda vieţii”; 12. „Privesc în ochii toamnei”; 13. „Au îngheţat copacii de-amintiri”; 14. „Mi-ai furat somnul miezului de noapte”; 15. „Tăcerea se sparge / În zidurile trupurilor”; 16. „M-am împiedicat de-un gând”; 17. „Astăzi îmi dau corigenţa / La repetabila poveste”; 18. „Aveai corpul de fum şi mâini de ceaţă”; 19. „Păşesc desculţă prin ghimpii vieţii mele”; 

Ion Aurel Pop,  în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2018, despre problema României în anul Marii Uniri: „Este dezunirea din sufletele noastre. Ne rupem unii de alţii, ne urâm, ne dispreţuim,  vorbim în imprecaţii şi înjurături. Avem o plăcere sardonică să ne jignim unii pe alţii, să ne minţim, să ne duşmănim,  să ne invidiem să facem cu orice preţ „să moară capra vecinului”. Nu mai ştim să ne bucurăm sincer de dimineţile noastre cu soarele „ridicat de-o suliţă”, de roua câmpiei văratice pe care „în palme-o poţi strânge, c-an cupă s-o bei” (Coşbuc), de cutreieratul pădurilor, ca să auzim „cum apa sună-încetişor (Eminescu), de oraşele în care „plouă de trei ori pe săptămână” (Minulescu), de „două fete vesele” (Topârceanu) care saltă pe trotuar. Ne ferim de doine şi de hore, ne pervertim folclorul în manele, nu mai ştim să ne plângem, după rânduială, morţii, ne lăsăm copii, părinţii şi bunicii singuri şi însinguraţi… Îmi vine să întreb des, ca Octavian Goga, uşor parafrazat: „Ce s-a ales din ţara asta, vecine Neculai al popii?” Mă întorc apoi – cu un gând de istoric bătrân – şi-mi zic că s-au mai văzut multe  de-astea în trecut şi n-a fost sfârşitul lumii. E drept, pentru că „toate-s vechi şi nouă toate” (Eminescu), iar „culmile disperării” (Cioran) le-au mai atins şi alţii ca noi, fără să piară”; 

Reţin un poem scris de Adrian Alui Gheorghe, intitulat „Blues” şi publicat în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2018: „Mi-au murit mulţi prieteni. / Deşi au murit, unii continuă să trăiască. / Paradoxală e viaţa, Paradoxală e moartea. /Unii mă mai sună uneori, deşi sunt morţi. / Alţii nu mă sună, deşi par vii. / Viaţa morţilor e plină de stupizenii, / moartea viilor e un decont pentru cei care trăiesc / în deşert. Unul dintre morţi mi-a telefonat / ca să îmi explice că s-a obişnuit cu moartea în viaţă / încât mă urăşte  pentru că am rămas viu / Închid telefonul, trag perdeaua.;

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

PSD Botoșani îi îndeamnă pe botoșăneni să voteze un președinte “care unește, nu unul care dezbină cum au făcut Băsescu și Iohannis”

Publicat

Publicitate

PSD Botoșani anunță că peste 45.000 de botoșăneni au semnat pe listele de susținători depuse sâmbătă la Biroul Electoral Central alături de candidatura premierului Marcel Ciolacu la funcția de Președinte al României.

Principalele motive indicate de botoșăneni pentru susținerea lui Marcel Ciolacu au fost legate creșterea veniturilor și de demararea unor proiecte regionale sau locale.

„Când am strâns semnăturile am cules și opiniile botoșănenilor. Cei mai mulți au spus că îl susțin pe Marcel Ciolacu pentru că a luat măsuri pentru creșterea veniturilor lor, pentru creșterea pensiilor în urma recalculării, dar și pentru că a demarat proiecte majore pentru Moldova și pentru regiunea noastră, respectiv Autostrada Moldovei sau  Spitalul Regional de la Iași. Alții, mai ales din municipiul Botoșani, au spus că semnează pentru Marcel Ciolacu pentru că a aprobat  proiecte de interes local. De exemplu, mulți microbiști îl susțin pentru că a aprobat construcția unui nou stadion municipal în Botoșani. Alții pentru că a aprobat drumul expres Botoșani-Suceava sau pentru că a asigurat finanțarea pentru finalizarea Teatrului Mihai Eminescu”, a declarat președintele PSD Botoșani, Doina Federovici.

Pe de altă parte, PSD Botoșani precizează că Marcel Ciolacu se diferențiază de toți ceilalți candidați prin faptul că propune consens social și depășirea aspectelor care au divizat societatea românească.

„Am urmărit discursurile candidaților la depunerea candidaturilor. Cu excepția lui Marcel Ciolacu, toți ceilalți s-au lăudat cât de buni sunt ei și cât de răi sunt ceilalți. Același discurs despre dezbinare, despre împărțirea românilor în tabere adverse, între votanții lor și votanții celorlalte partide. Toți ceilalți au vorbit despre acapararea întregii puteri, de către tabăra lor, la fel ca ultimii doi președinți ai României. Marcel Ciolacu a fost singurul care a vorbit despre împărțirea puterii și care s-a adresat tuturor românilor, arătând că, indiferent de opțiunile lor politice, toți își doresc ca România să fie unită, puternică și respectată.  Este singurul candidat care a vorbit despre un plan pentru România. Deci îi îndemn și eu pe botoșăneni ca de această dată să voteze un președinte care unește societatea, nu un președinte care o dezbină cum au făcut Băsescu și Iohannis”, a susținut președintele executiv al PSD Botoșani, Marius Budăi.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

INCREDIBIL: La ce sumă a ajuns cea mai mare pensie din România. Foștii magistrați, “supraoamenii” României

Publicat

Publicitate

Pare incredibil, dar cea mai mare pensie specială din România, înregistrată la 1 septembrie, se ridică la 69.343 de lei brut, o sumă absolut colosală, pe care o încasează lunar un fost angajat al statului român, relatează alba24.ro

Casa Națională de Pensii Publice a furnizat pentru Libertatea o situație a pensiilor de serviciu, cunoscute popular ca pensii speciale, în condițiile majorărilor operate începând cu 1 septembrie, în urma recalculării veniturilor.

Alte 4 pensii speciale sar de 60.000 de lei lunar. Toate sunt acordate conform Legii 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

A doua cea mai mare pensie lunară brută este de 68.145 de lei (pe când în ianuarie număra 56.875 de lei), iar „podiumul” este completat de o pensie de 63.842 de lei (față de 56.489 în luna ianuarie).

Cea mai mare pensie specială din România: magistrații conduc detașat lista mega-pensiilor

Top cinci pensii speciale e completat de două venituri care depășesc, de asemenea, 60.000 de lei. Mai precis, una de 62.783 de lei, iar o alta de 60.465 de lei.

Publicitate

Din datele furnizate de CNPP ziarului Libertatea, primele 20 de pensii depășesc toate, din punctul de vedere al sumei brute, borna de 50.000 de lei, venitul cu numărul 20 fiind de 50.392 de lei.

Toate cele 20 de pensii sunt acordate în baza legii referitoare la statutul procurorilor și judecătorilor.

Spre deosebire de pensiile din sistemul public (bazate pe contribuții), pensiile speciale sunt finanțate atât din bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), cât și din bugetul de stat (BS).

Publicitate

Impozitarea acestor pensii este de fațadă.

Pensiile speciale au dispărut din dezbatere

De remarcat că pensiile speciale au dispărut din dezbaterile electorale. Ele nu mai reprezintă un subiect nici pentru candidații la președinție, nici pentru cei la cele două camere ale Parlamentului.

Limitarea sau scăderea lor, precum și scăderea vârstei de pensionare a magistraților au fost îngropate în noua lege a pensiilor.

Legea prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților până la 60 de ani, doar că prevederea nu se aplică imediat.

În prezent, aceștia pot ieși la pensie la 47 de ani și 4 luni, cu condiția să aibă 25 de ani vechime în domeniu.

Noua lege prevede că la fiecare an, vârsta de pensionare va crește cu 4 luni, adică la fiecare 3 ani, un magistrat va ieși mai târziu la pensie cu un an.

Legea se va aplica de la 1 ianuarie 2024. Astfel, la sfârșitul lui 2027, vârsta de pensionare a magistraților va crește cu un an, adică va ajung la 48 de ani și 4 luni.

Și tot așa, timp de aproximativ 39 de ani, până în decembrie 2062. Așa se face că magistrații anului 2063 vor fi primii care vor ieși la pensie la 60 de ani.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending