Angajații încadrați în muncă cu salariul minim pe economie vor beneficia de menținerea facilităților fiscale până la finalul lui 2026, în anumite condiții. Detaliile sunt prezentate în proiectul de OUG privind unele măsuri fiscale, publicat de Ministerul Finanțelor, scrie alba24.ro.

Se propune menținerea măsurii potrivit căreia, pentru suma de 300 lei/lună reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, până la data de 30 iunie 2026.

De asemenea, pentru suma de 200 de lei, facilitatea va fi în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2026, în anumite condiții, prin derogare de la prevederile Titlului IV și V din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Regimul fiscal se aplică, începând cu veniturile lunii ianuarie 2026, în cazul persoanelor fizice care au salariul de încadrare, fără a include sporuri și alte adaosuri, la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, notează Agerpres.

Facilități fiscale. Condiții

Măsura se aplică pentru salariații care desfășoară activitate în baza contractelor individuale de muncă, încadrați cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază pentru care:

venitul brut realizat din salarii și asimilate salariilor astfel cum este definit la art. 76 alin. (1)-(3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în baza aceluiași contract de muncă, pentru aceeași lună, nu depășește

• nivelul de 4.300 lei inclusiv în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2026 – 30 iunie 2026
• nivelul de 4.600 lei inclusiv în perioada cuprinsă între 1 iulie 2026 – 31 decembrie 2026.

Totodată, se propune, între condițiile care trebuie îndeplinite cumulativ, ca nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri și alte adaosuri, să nu fie diminuat în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare OUG și data de 31 decembrie 2026, pentru a atinge nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în vederea aplicării acestui regim fiscal.

Facilități fiscale. Beneficiari

Potrivit sursei citate, de această măsură beneficiază și persoanele nou angajate în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, inclusiv, pentru care nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri și alte adaosuri, este la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

”Reglementările sunt aplicabile, în perioada în care salariul de încadrare este menținut la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, fără a include sporuri și alte adaosuri, stabilit prin hotărârea Guvernului, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente perioadei 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, inclusiv”, se menționează în document.

Sunt incluse și veniturile asimilate salariilor

De asemenea, facilitatea fiscală se acordă în aceleași condiții și veniturilor din salarii și asimilate salariilor astfel cum sunt definite de Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, obținute în baza unui raport de serviciu.

”În cazul în care facilitățile fiscale se acordă pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, corespunzătoare unei perioade din lună, pentru stabilirea sumei reprezentând venituri pentru care nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, se determină proporția dintre numărul de zile lucrătoare aferente perioadei în care contractul individual de muncă/raportul de serviciu este în derulare în perioada de acordare a facilității și numărul de zile lucrătoare din luna respectivă”, se precizează în nota de fundamentare.

Totodată, se mai propune ca suma de 300 lei, respectiv suma de 200 lei să fie diminuată proporțional cu numărul de zile din lună în care angajații realizează venituri din salarii și asimilate salariilor al căror nivel îndeplinesc condițiile cumulative propuse, respectiv nivelul salariului de bază lunar brut sau al soldei lunare, după caz, stabilit/ă potrivit contractului individual de muncă/raportul de serviciu, fără a include sporuri și alte adaosuri, este la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și nivelul maxim al venitului brut din salarii și asimilate salariilor realizat de angajații vizați să nu depășească suma 4.300 lei inclusiv în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2026 – 30 iunie 2026, respectiv nivelul de 4.600 lei inclusiv în perioada cuprinsă între 1 iulie 2026 – 31 decembrie 2026.

Ajustarea plafonului lunar

Proiectul mai prevede ca, prin derogare de la anumite prevederi (…) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, pentru veniturile aferente perioadei 1 ianuarie – 30 iunie 2026, inclusiv, nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare în luna pentru care se aplică prevederile (…) din Legea menționată se diminuează cu suma de 300 lei lunar pentru veniturile aferente perioadei 1 ianuarie – 30 iunie 2026, respectiv cu suma de 200 lei lunar pentru veniturile aferente perioadei 1 iulie – 31 decembrie 2026.

”Pentru acordarea facilității fiscale referitoare la neimpozitarea și neincluderea în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii a sumei de 300 lei/lună, respectiv a sumei de 200 lei/lună se propune ajustarea plafonului lunar de 4.300 lei, respectiv a plafonului lunar de 4.600 lei, reprezentând venit brut realizat din salarii și asimilate salariilor, în sensul excluderii de la calculul acestuia a contravalorii tichetelor de masă, a voucherelor de vacanță, respectiv a indemnizației de hrană, după caz, acordate potrivit legii”, se mai arată în nota fundamentare care însoțește proiectul.

Prețul cărnii de porc rămâne un indicator sensibil pentru bugetele românilor și în 2025, mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă. Deși nu s-au înregistrat scumpiri majore față de anul trecut, diferențele dintre supermarketuri, dar și între retail și producătorii locali, sunt semnificative.

Paradoxal, în multe cazuri, carnea cumpărată direct de la crescători ajunge să fie mai scumpă decât cea din marile lanțuri comerciale, în ciuda percepției că „de la sursă” ar trebui să fie mai ieftin.

De ce supermarketurile pot vinde mai ieftin decât producătorii locali

Diferența de preț nu ține neapărat de calitatea cărnii, ci de modelul economic:

• marile lanțuri de retail cumpără volume foarte mari, adesea prin contracte pe termen lung;
• o parte semnificativă din carnea de porc din supermarketuri provine din import (Spania, Germania, Danemarca);
• costurile de sacrificare, tranșare și logistică sunt optimizate industrial.

În schimb, producătorii locali:

• suportă costuri mai mari cu furajele, energia și forța de muncă;
• vând în cantități mici;
• nu beneficiază de aceleași lanțuri logistice.

Prețurile la carnea de porc în supermarketuri, în 2025

Prețurile la carnea de porc în Lidl

Lidl rămâne unul dintre retailerii cu cele mai accesibile prețuri pentru carnea de porc:

• Pulpă fără os: aproximativ 16,9 lei/kg
• Spată fără os: aproximativ 19,9 lei/kg
• Cotlet fără os: aproximativ 25,9 lei/kg

Prețurile la carnea de porc în Kaufland

Kaufland mizează pe oferte competitive, mai ales la bucățile cu os:

• Spată fără os: aproximativ 16,99 lei/kg
• Ceafă de porc: aproximativ 21,9 lei/kg
• Cotlet cu os: aproximativ 19,99 lei/kg

Prețurile la carnea de porc în Carrefour

Carrefour afișează unele dintre cele mai mici prețuri la anumite sortimente:

• Pulpă sau spată pentru gătit: aproximativ 15,9 lei/kg
• Rasol de porc: aproximativ 12,2 lei/kg

Prețurile la carnea de porc în Auchan

Auchan are prețuri medii spre ridicate la bucățile premium:

• Carne tocată: aproximativ 16,99 lei/kg
• Pulpă fără os: aproximativ 23,49 lei/kg
• Ceafă fără os: aproximativ 29,99 lei/kg
• Mușchiuleț de porc: peste 42 lei/kg

Prețurile la carnea de porc în Selgros

Selgros este, în general, mai scump la carnea proaspătă:

• Pulpă: aproximativ 23,19 lei/kg
• Cotlet fără os: aproximativ 25,95 lei/kg
• Ceafă dezosată: aproximativ 31,95 lei/kg
• Mușchiuleț: aproximativ 39,75 lei/kg

Cât costă carnea de porc de la producători, în 2025

În piețe sau direct de la crescători, prețurile sunt mai ridicate decât multe oferte din supermarketuri:

• Porc în viu: 15–18 lei/kg
• Carcasă de porc: aproximativ 25 lei/kg
• Pulpă: aproximativ 30 lei/kg
• Cotlet: aproximativ 35 lei/kg
• Ceafă: aproximativ 40 lei/kg
• Carne pentru tocat: aproximativ 25 lei/kg

Prețurile mai mari sunt explicate de costurile de producție și de faptul că vorbim, de regulă, despre carne locală, vândută în cantități mici.

Cum au evoluat prețurile față de 2024 și 2023

Prețurile la carnea de porc în 2023

• Porc în viu: aproximativ 10–12 lei/kg
• Preț mediu în retail: în jur de 24 lei/kg, în funcție de sortiment

Prețurile la carnea de porc în 2024

• Porc în viu: aproximativ 15–17 lei/kg
• Retail: majoritatea bucăților între 18 și 29 lei/kg

Prețurile la carnea de porc în 2025

• Porc în viu: 15–18 lei/kg, nivel apropiat de 2024
• Retail: prețuri relativ stabile, dar cu diferențe mai mari între lanțuri.

Deși unii fermieri spun că prețul la poarta fermei a scăzut față de 2024, consumatorii nu resimt o ieftinire clară în magazine. Cu toate acestea, prețurile au început deja să scadă în prezent, un fenomen care se întâmplă deseori cu câteva zile înainte de Crăciun.

Unii producători au început să vândă porcii în viu cu prețuri care alternează de la 14 și chiar până la 11 lei pe kilogram.

Ce urmează după sărbători

După Crăciun și Anul Nou, de regulă:

• cererea scade abrupt;
• retailerii reduc comenzile;
• prețurile tind să se stabilizeze sau chiar să mai coboare ușor în ianuarie–februarie

Administrația Națională de Meteorologie anunță o răcire semnificativă a vremii în prima jumătate a lunii ianuarie 2026, cu precipitații mai frecvente, mai ales sub formă de ninsoare.

Temperaturile în următoarea lună vor fi apropiate de normal la finalul lunii decembrie, însă în primele săptămâni din ianuarie valorile termice vor coborî sub mediile multianuale, în timp ce precipitațiile vor deveni mai frecvente, mai ales sub formă de ninsoare în zonele montane și în regiunile extracarpatice.

Sfârșitul lui decembrie: vreme apropiată de normal, cu diferențe regionale

În săptămâna 22 – 29 decembrie 2025, temperaturile se vor menține în jurul valorilor caracteristice acestei perioade. Totuși, ANM anunță posibil valori ușor mai scăzute în regiunile extracarpatice, în timp ce în zonele intracarpatice temperaturile ar putea fi ușor mai ridicate decât media.

În privința precipitațiilor, regimul pluviometric va fi excedentar în extremitatea de sud-vest a țării, deficitar în regiunile intracarpatice, iar în rest se va menține apropiat de normal.

Răcire accentuată după Revelion – prima săptămână din 2026

Pentru intervalul 29 decembrie 2025 – 5 ianuarie 2026, meteorologii prognozează temperaturi medii mai coborâte decât cele normale la nivelul întregii țări.

Cantitățile de precipitații vor fi, în schimb, apropiate de mediile specifice perioadei, în toate regiunile.

Răcirea va continua și în prima jumătate a lunii ianuarie

Tendința de răcire va continua și în săptămâna 5 – 12 ianuarie 2026, când valorile termice medii vor rămâne ușor sub normalul climatologic în toată țara.

În acest interval, precipitațiile vor fi ușor excedentare în cea mai mare parte a teritoriului.

Final de interval: temperaturi normale la munte, frig în rest

În săptămâna 12 – 19 ianuarie 2026, temperaturile vor fi apropiate de valorile normale în zonele montane și în sud-estul țării, în timp ce în restul regiunilor se vor menține ușor sub mediile multianuale.

Regimul precipitațiilor va fi ușor excedentar în regiunile extracarpatice și apropiat de normal în celelalte zone.

ANM precizează că această prognoză nu poate anticipa fenomenele meteorologice extreme de scurtă durată, precum viscolele intense sau episoadele de ger accentuat. Astfel de evenimente vor fi anunțate prin avertizări nowcasting, emise cu câteva ore înainte de producere.

Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Din străbuni, din oameni buni…” – ediția a L-a, aniversară – s-a încheiat cu succes.

           Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție publică de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, a organizat duminică, 21 decembrie 2025, ediția a L-a, aniversară, a Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Din străbuni, din oameni buni…”, eveniment desfășurat în Centrul Vechi al municipiului Botoșani.

              Manifestarea a reunit formații de datini și obiceiuri de iarnă din județul Botoșani, precum și formații invitate din județele Bacău, Iași, Neamț, Suceava și Vrancea, oferind publicului botoșănean un amplu spectacol de tradiții autentice, dansuri și obiceiuri specifice sărbătorilor de iarnă. Programul festivalului a inclus dansul căiuților, parada formațiilor și evoluții artistice pe scena festivalului.

 Călușarii din Ibănești, Ibănești

 Ansamblul „Străjerii”, Suceava – Dolheștii Mici

 Ansamblul „Doruleț” Durnești

 Ansamblul „Codrulețul”, Vorona

 Ansamblul Folcloric „Valea Bașeului”, Știubieni, Negreni

 Uncheșii din Păunești, Vrancea

 Ansamblul „Ciobănașul”, Bucecea

 Ansamblul Folcloric „Tudoreanca”, Tudora

 Ansamblul „Moștenitorii de la Prut”, Manoleasa

 Ansamblul „Căiuții Albaștri”, Hlipiceni

 Alaiul de datini și obiceiuri Răzeșii Cracăului ,,Năvala Urșilor”, Neamț

 Ansamblul „Junii Suharăului”, Suharău

 Ansamblul Folcloric „Flori de corn”, Corni, Sarafinești

 Ansamblul „Spic de grâu” Dobârceni                                                              

 Cerbul și Ursul din Ceplenița, Iași, Ceplenița                                                              

 Ansamblul „Zorile Havârna”, Havârna                                                              

 Ansamblul „Bujorelul”, Coșula

 Ansamblul „Dor de Plaiuri Corlățene”, Corlăteni

 ,,Malanca de la Ruginoasa’’, Iași, Ruginoasa                                                              

 Ansamblul „Sirețelul”, Vârfu Câmpului                                                              

 Formația „Datina Străbună”, Broscăuți

 Ansamblul „Flori de măr”, Curtești

 Urșii de la Comănești, Bacău                                                              

 Formația de Căiuți, Oneaga                                                              

 Ansamblul „Grâușorul”, Hănești                                                              

 Ansamblul „Floarea soarelui”, Săveni

 Ansamblul „Pescărușii Suliței”, Sulița

 Ansamblul Folcloric „ Vatra Bașoteștilor”, Pomârla

 Ansamblul „Brâulețul”, Avrămeni                                                              

 Ansamblul „Todireanca”, Todireni

              Ediția aniversară a marcat 50 de ani de continuitate ai unuia dintre cele mai importante evenimente dedicate patrimoniului cultural imaterial din județul Botoșani, reafirmând rolul festivalului în conservarea și promovarea tradițiilor de iarnă ale comunităților românești.

           Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani adresează mulțumiri tuturor formațiilor participante, coordonatorilor, coregrafilor acestora și publicului prezent în număr mare la această ediție aniversară.

           De asemenea, mulțumim Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani și Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta „Nicolae Iorga” al judetului Botosani pentru sprijinul acordat, pentru măsurile de ordine publică și pentru asigurarea desfășurării în condiții de siguranță a paradei și a întregului eveniment.

           Mulțumiri sunt adresate, totodată, autorităților locale, partenerilor și reprezentanților mass-media, care au contribuit la buna organizare și promovare a Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Din străbuni, din oameni buni…”.

           Festivalul rămâne un reper al vieții culturale botoșănene și un spațiu de întâlnire între generații, tradiție și comunitate.

Consultant Artistic al Compartimentului Arte Vizuale,

Gheorghiu Theodora