Duminică, Corul Parohiei „Sfântul Ioan Botezătorul” din municipiul Botosani, a dat curs unei invitații a Parohiei „Sfânta Parascheva” Borosenii Noi, Raionul Riscani, Republica Moldova, pentru a da răspunsurile la Sfânta Liturghie. Astfel, cu binecuvântarea părintelui protopop Petru Fercal, au poposit la această parohie 30 de membri ai corului, coordonați de profesorul de psaltică Gheorghe Bulboacă.

Slujba emoționantă a deschis Festivalul raional al Cântecului Pascal „Lumina Învierii” în Parohia Sfânta Cuvioasa Parascheva din satul Borosenii Noi, Raionul Rîșcani, Republica Moldova, s-a desfășurat Festivalul raional al Cântecului Pascal „Lumina Învierii”. Evenimentul a început cu săvârșirea Sfintei Liturghii oficiată de preoții Protopopiei Rîșcani, membrii Corului „Sfântul Ioan Botezătorul”completând minunat cu răspunsurile la strană, reușind să creeze un popas duhovnicesc deosebit. La deschiderea festivalului, primarul Eugen Rîbac și parohul bisericii Sfântei Parascheva, părintele Ioan Pânzescu, gazdele evenimentului  au mulțumit tuturor participanților pentru prezență și au menționat importanța păstrării credinței creștine a strămoșilor.

Părintele Teodor Domniță, protoiereu mitrofor, protopop de Rîșcani și șeful Secției Cultură Rîșcani, Ulea Calistru, au apreciat prezența la festival a parohiilor și colectivelor artistice din raion. Festivalul a început cu o piesă de teatru cu specific religios, pusă în scenă de membrii teatrului de amatori ” Brăzdenii”, coordonați de Irina Bârlădeanu, reușind să transmită trăirea lor și o mică parte, dar foarte importantă, a învățăturii ortodoxe cu privire la Învierea Domnului nostru Iisus Hristos.

Publicitate

De asemenea Corul Sfântul Ioan Botezătorul a interpretat câteva cântări pascale în cadrul acestui festival.

Publicitate

Publicitate

Trei cutremure de suprafaţă, de magnitudine redusă, s-au produs în Maramureş, în mai puţin de 24 de ore.

Marţi dimineaţă, în zona Maramureş, la ora 8,31, a avut loc un cutremur de magnitudine 2,4, la o adâncime de 3,4 km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 54km N de Bistrita, 55km E de Baia Mare.

Publicitate

În aceeaşi zi, la ora 23,27, în regiune s-a produs un alt cutremur, la adâncimea de 2,3 km. Cel de-al doilea cutremur a avut magnitudinea 2,6, fiind  în apropierea următoarelor oraşe: 54km N de Bistrita, 54km E de Baia Mare.

Un al treilea cutremur a avut loc miercuri, la 6.02, în Maramureş, la adâncimea de  6,8 km. Şi acesta a avut magnitudine 2,6, producându-se  în apropierea următoarelor oraşe: 54km E de Baia Mare, 55km N de Bistrita.

Sursa: realitatea.net

Publicitate

La 8 mai, în fiecare an, este marcată în întreaga lume Ziua mondială a Crucii Roşii şi Semilunii Roşii. Ziua a fost stabilită în 1859, de către Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, conform site-ului Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, www.ifrc.org.

Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie s-a născut în 1859 la iniţiativa unui om de afaceri elveţian, Henry Dunant (1828-1910), după una dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului, Bătălia de la Solferino. Atunci Dunant a atras atenţia lumii asupra necesităţii de a înfiinţa societăţi de ajutor şi de a promova un acord internaţional cu privire la ajutorarea răniţilor şi la persoanele care îi îngrijesc.

Bătălia de la Solferino a avut loc la 24 iunie 1859, în nordul Italiei, unde armatele Franţei şi Austriei (peste 320.000 de oameni) s-au luptat cu înverşunare timp de 16 ore. În urma confruntării, numărul morţilor şi al răniţilor de pe câmpul de luptă a fost de 40.000. Bătălia a reprezentat o victorie pentru francezi, dar costul a fost enorm: cadavrele erau aşezate unele peste altele, iar răniţii zăceau neîngrijiţi. Henry Dunant, care venise pentru a-l întâlni pe Napoleon III în interes de afaceri, a fost martor al imaginii oribile de după bătălie. El a adunat oameni din satul învecinat şi împreună cu ei, timp de trei zile, fără întrerupere, a îngrijit răniţii. Vorbele sale – “Siamo tutti fratelli” (suntem cu toţii fraţi) – au deschis inimile voluntarilor, care au îngrijit deopotrivă inamici şi compatrioţi, notează site-ul https://crucearosie.ro/.

Publicitate

Întors în Elveţia, Henry Dunant a scris şi a publicat, în noiembrie 1862, cartea “O amintire de la Solferino”, principalul scop al lui Dunant fiind acela de a aduce în atenţia lumii cruda realitate a războiului. El a trimis cartea sa familiilor domnitoare din Europa, dar şi liderilor militari, politici, celor implicaţi în acţiuni filantropice şi prietenilor. Cartea propunea două idei care s-au dovedit a avea o importanţă crucială: înfiinţarea, în fiecare ţară, a unei societăţi de ajutorare a răniţilor pe timp de război, alcătuită din voluntari; promovarea unui acord internaţional care să protejeze soldaţii răniţi pe câmpul de luptă şi pe aceia care îi îngrijesc, oferindu-le, astfel, un statut neutru.

“O amintire de la Solferino” a avut o influenţă foarte importantă, Dunant reuşind să transmită ideile sale în rândul guvernanţilor europeni şi al oamenilor influenţi de la acea vreme. Astfel, în 1863, s-a întrunit pentru prima oară o comisie care s-a autointitulat Comitetul Internaţional pentru Ajutorarea Răniţilor şi care, în 1876, urma să devină Comitetul Internaţional al Crucii Roşii. Doisprezece şefi de stat au semnat atunci prima Convenţie de la Geneva. Tot atunci a fost adoptată şi emblema unei cruci roşii pe fundal alb (inversul steagului Elveţiei – cruce albă pe fond roşu), cu scopul de a conferi statut neutru celor care asistau răniţii şi, astfel, de a asigura protecţia acestora pe câmpul de luptă.

Elevii se vor întoarce miercuri la cursuri după vacanţa de Paşti, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei.

Vacanţa de vară va începe vineri, 21 iunie, după finalizarea cursurilor.

Prin excepţie, pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 7 iunie 2024, iar pentru clasa a VIII-a anul şcolar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 14 iunie 2024.

Publicitate

Pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică şi pentru clasele din învăţământul profesional, anul şcolar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 28 iunie.

Anul şcolar 2024-2025 are următoarea structură:
* cursuri – luni, 9 septembrie 2024 – vineri, 25 octombrie 2024, (vacanţă – sâmbătă, 26 octombrie 2024 – duminică, 3 noiembrie 2024);
* cursuri – luni, 4 noiembrie 2024 – vineri, 20 decembrie 2024 (vacanţă – sâmbătă, 21 decembrie 2024 – marţi, 7 ianuarie 2025);
* cursuri – miercuri, 8 ianuarie 2025 – vineri, 7 februarie/14 februarie/21 februarie 2025 (în funcţie de decizia inspectoratelor şcolare judeţene); o săptămână de vacanţă la alegere: în perioada 10 februarie 2025 – 2 martie 2025;
* cursuri – luni, 17 februarie/24 februarie/3 martie 2025 – joi, 17 aprilie 2025 (în funcţie de decizia inspectoratelor şcolare judeţene), (vacanţă – vineri, 18 aprilie 2025 – duminică, 27 aprilie 2025);
* cursuri – luni, 28 aprilie 2025 – vineri, 20 iunie 2025, (vacanţa de vară – sâmbătă, 21 iunie 2025 – duminică, 7 septembrie 2025). AGERPRES