Zeci de fermieri din județul Botoșani protestează de trei zile în zona Cartierului „Lebăda”, însă, potrivit senatorului AUR Cătălin Silegeanu, nemulțumirile lor sunt ignorate atât de autoritățile locale, cât și de decidenții de la nivel guvernamental.

Parlamentarul susține că agricultorii stau ore întregi în frig, atrag atenția celor care tranzitează orașul, dar nimeni nu a venit să discute cu ei despre problemele care i-au scos în stradă.

Într-un mesaj transmis public, senatorul a explicat că una dintre principalele cauze ale protestelor este întârzierea rambursării accizei la motorina utilizată în agricultură, ceea ce obligă fermierii să suporte din propriile resurse costuri pe care statul ar fi trebuit să le restituie la timp. Situația afectează grav lichiditatea exploatațiilor agricole, într-o perioadă considerată esențială pentru lucrările din teren.

În același timp, senatorul atrage atenția asupra accizelor ridicate și asupra creșterii continue a costurilor cu inputurile agricole, factori care reduc marjele de profit și pun presiune suplimentară pe viabilitatea economică a fermierilor.

Un alt subiect semnalat este blocarea Programului Național Antigrindină. Cătălin Silegeanu susține că mii de hectare de culturi au rămas fără protecție în fața fenomenelor meteo extreme, iar deciziile contradictorii luate de autorități – suspendare urmată de reluare parțială – au creat incertitudine chiar înainte de sezonul cu risc maxim.

Senatorul mai afirmă că, în cazul calamităților, statul a reacționat din nou târziu, iar despăgubirile fie nu au ajuns la timp, fie nu au acoperit pierderile reale suferite de agricultori. Schemele de sprijin ar fi fost lansate cu întârzieri, cu criterii restrictive și proceduri greoaie, ceea ce a făcut ca mulți fermieri să rămână fără compensații și să fie nevoiți să continue activitatea pe datorie.

În acest context, senatorul AUR anunță că va adresa o interpelare oficială prim-ministrului Ilie Bolojan, solicitând măsuri concrete și termene clare de aplicare. Printre cerințele menționate se numără un calendar public al plăților, decizii rapide privind protecția culturilor și mecanisme funcționale de despăgubire pentru calamități.

Cătălin Silegeanu afirmă că va rămâne în contact cu organizațiile de fermieri și va monitoriza aplicarea măsurilor promise de Guvern.

S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani anunță întreruperea temporară a furnizării apei potabile în municipiul Dorohoi, ca urmare a unei avarii apărute pe rețeaua de alimentare cu apă de pe strada Războieni.

Potrivit operatorului, începând din această seară, 25 ianuarie 2026, ora 22:00, vor fi efectuate manevrele de închidere a apei și golirea rețelei, urmând ca lucrările de intervenție și remediere să se desfășoare luni, 26 ianuarie 2026, în intervalul orar 08:00 – 16:30.

Vor fi afectate următoarele zone și străzi: George Enescu, C.D. Gherea, Războieni, precum și zona Lidl și zona Gării.

Reprezentanții Nova Apaserv îi roagă pe consumatorii din zonele vizate să își asigure rezervele necesare de apă pentru consum și uz casnic pe durata întreruperii.

Operatorul își cere scuze pentru disconfortul creat și le mulțumește cetățenilor pentru înțelegere.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

 ALTE TREI ÎNTREBĂRI PENTRU MIHAI C. V. CORNACI

Georgică Manole: Cum a evoluat secția Botoșani, în ani, cantitativ, dar mai ales calitativ?

Mihai Cornaci : Vorbind de aspectul cantitativ putem face trimitere directă la prevederile statutare.

În vechile statute, cât și în actualul Statut, la art. 50 și respectiv 49 se menționează că: „În localitățile în care domiciliază cel puțin 10 membri activi, cu drept de vot, se vor putea constitui secții ale Societății Numismatice Române”

Cea de-a XII-a secție  a SNR a luat ființă la Botoșani cu un număr de 16 membri și mai mult decât atât cu calitatea de simpatizanți. Dintre aceștia, nucleul de bază a fost asigurat de: Mihai S. Urigiuc (legitimația nr. 462/27.09.1972); Rott Otto (legitimația nr. 743/28.10.1974); Cornaci Mihai (legitimația nr. 744/28.10.1974) și care, până la data înființării Secției Botoșani au activat la SNR București și Secția Suceava.

Pe parcursul anilor, până la data de 16.12.2006, numărul membrilor a crescut, ajungându-se la 109 înscriși în evidență, dintre care 38 corespondenți.

În această perioadă, o mare parte din numărul membrilor înscriși nu și-au plătit cotizația mai mulți ani la rând, pierzându-și calitatea de membru al SNR, fiind radiați din evidență, cu aprobarea adunării generale (art. 46 din Statute, București 1981 și Statutul SNR din 27 martie 2004), iar un număr de 13 membri au încetat din viață. Curba descreșterii valorii cantitative a membrilor secției din anul 2002, când s-au sărbătorit 20 de ani de la înființare și când, ca întotdeauna a fi membru SNR înseamnă să ai cotizația plătită „la zi”. 2002 – 33 membri; 2003 – 26 membri; 2004 – 29 membri; 2005 – 29 membri; 2006 – 26 membri; 2007 – 31 membri; 2008 – 26 membri; 2009 – 24 membri; 2010 – 20 membri; 2011 – 14 membri.

Aspectul calitativ al membrilor secției de la Botoșani a constituit o permanentă preocupare din partea comitetului. Încă de la înscriere, cei interesați erau provocați la întâlniri sau dialoguri pregătitoare de către membrii comitetului cât și de membrii care eliberau cele două recomandări, componente de bază la completarea dosarului de primire.

În această situație „nașul” majorității membrilor botoșăneni a fost distinsul președinte fondator ec. Mihai S. Urigiuc, care, în perioada 1987-1988 a inițiat și organizat la Casa de Cultură a Sindicatelor cursuri speciale de numismatică la care au fost invitați să țină prelegeri specialiști de seamă din țară. Lunar, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Botoșani, distinse personalități în domeniu, istorici, numismați, arheologi, oameni de cultură au ținut lecții de înaltă ținută unde, alături de cursanți au participat și categorii de simpatizanți.

Printre lectori, menționăm cu plăcere pe: doamna dr. Maria Dogaru (Arhivele Naționale); doamna prof. Constanța Știrbu (șef cabinet numismatic la Muzeul de Istorie Națională); prof. univ. dr. Constantin Preda, (președinte SNR); ec. Aurică Smaranda (secretar general SNR); ing. Tudorică Stancu (director Monetăria Statului); col (r.)Ioan Dogaru (președinte Secția CCA a SNR); ing. Vitalie Umlauf (membru activ SNR București); ing. Radu Drăgănescu, membru activ al SNR Iași).

La buna desfășurare a acestor cursuri și-au mai adus contribuția: prof.: Neculai Sârbu (director al Casei de Cultură a Sindicatelor Botoșani, membru activ al Secției Botoșani); dr. Lazăr Băciucu (secretar al Comitetului Județean al PCR Botoșani și mai târziu director executiv al DJCCPCN Botoșani); prof. Lucica Pârvan (director al Muzeului Județean de Istorie Botoșani).

Efectul însușirii cunoștințelor de la aceste cursuri s-a evidențiat în întocmirea pe criterii științifice a unor exponate tematice, cronologice sau cu subiect cu care unii membri ai secției s-au remarcat în expoziții locale, interjudețene sau naționale.

De asemenea, unii membri ai secției Botoșani au participat la o parte dintre multiplele manifestări științifice, în cadrul cărora erau făcute cunoscute cele mai noi realizări și descoperiri din domeniu.

În cadrul dezbaterilor, în special la cele ale simpozioanelor erau exprimate și punctele de vedere care veneau în sprijinul clarificării problemelor controversate.

Acest ansamblu de activități pentru care „se fac vinovați” cei mai sus menționați parcă vin să confirme cugetarea lui Petre Ispirescu „Cine voiește a ști, trebuie să se instruiască” (Documente și manuscrise, II, p. 154)

 G.M.: Au fost și momente de excepție în activitatea secției?

 M.C.: Au fost mai multe momente deosebite, dar unul de excepție este organizarea și desfășurarea la Botoșani, în intervalul 15-17 mai 1987, al celui de-al IV-lea Simpozion Național de Numismatică sub genericul „Permanența statală și lupta pentru unitate și independență a poporului român reflectată în numismatică”. Organizat ca o reuniune științifică de specialitate, reluare în formă modificată a vechilor „Congrese de numismatică și arheologie” a dispus de un bogat și variat program  de comunicări de numismatică antică, medievală și modernă, precum și din componentele acesteia: medalistică, sigilografie, heraldică, gliptică și insignografie. Acest moment a rămas ca un punct distinct pe curba afirmării noastre ca secție pe plan național.

Deși asemenea manifestări se doreau în spiritul programului ideologic al acelei perioade, comunicările au adus un plus de informații, ale celor mai însemnate personalități la diferitele aspecte ale istoriei și artei românești, ale celor mai însemnate evenimente și personalități din viața poporului român.

În cursul anului 2000, unui număr de 10 botoșăneni li s-a oferit prin decret prezidențial medalia comemorativă „150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu”. Dintre aceștia 4 au avut calitatea de membri activi ai secției Botoșani. Au promovat viața și opera poetului în numismatică și filatelie. Medaliații sunt: Mihai S. Urigiuc (decret nr. 4/12.01.2000)Ștefan Nicolau (decret nr. 225/09.06.2000); Coriolan Chiricheș (decret nr. 439/06.11.2000); Mihai C.V. Cornaci (decret nr. 439/06.11.2000).

Al treilea moment apreciat ca fiind de excepție s-a consumat la 1 dec. 2006, când la Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” Botoșani a fost inaugurat și pus în circuitul public Cabinetul de Numismatică și Filatelie, primul de acest fel din bibliotecile publice din România.

Cu această realizare se poate afirma că numismatica botoșăneană a ajuns la un moment al împlinirii spre satisfacția tuturor celor care au „pus o cărămidă” la această ctitorie: domnul conf. Univ. dr. Constantin Mălinaș, atestat ca expert al Ministerului Culturii și Cultelor în probleme de carte veche, manuscrise și bibliofilie a întocmit referatul de specialitate necesar doamnei consilier județean Elena Condrei, inițiatoarea și susținătoarea proiectului de hotărâre, domnul economist Constantin Conțac (președintele Consiliului Județean Botoșani, prof. Cornelia Viziteu (directorul Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu”.

La finalizarea acestui proiect s-au atașat cu bune intenții și fapte următorii: ec. Mihai S. Urigiuc, ing. Coriolan Chiricheș, col (r.) Ioan Siminiceanu, dr. Lucia Olaru Nenati, dr. Angela Paviliuc Olaru, prof Ștefan Nicolau, expert parlamentar Mihai Costin, ec. Alexandra Condrei-Țiplea, Muzeograf Gheorghe Ciutacu (Colilia, jud. Ialomița).

Un moment de neuitat a fost acordarea titlului de Membru de Onoare al Societății Numismatice Române președintelui fondator al Secției numismatice Botoșani, Mihai S. Urigiuc.

Cu această calitate a mai fost onorat botoșăneanul Nicolae Iorga la scurt timp după înființarea SNR, când societatea și-a înnobilat rândurile cu personalități de același calibru ale vieții politice și cultural-științifice cum au fost: Vasile Pârvan, Spiru Haret, I.C. Brătianu, D. Onciul, G. Murnu ș.a.

Acest titlu acordat mentorului nostru Mihai S. Urigiuc, pentru întreaga activitate pe tărâmul diversificat al numismaticii, la împlinirea vârstei de 80 de ani (01.11.2007) a constituit un alt moment de excepție pe curba afirmării, sugerând de această dată recunoașterea muncii și a valorii colecționarilor de numismatică din județul Botoșani.

G.M.: Au fost și proiecte nefinalizate?

M.C.: Da. Încă înainte de a ne constitui statutar, la ședințele de întâlnire, viitorul președinte Mihai S. Urigiuc venea cu diverse propuneri organizatorice, expoziționale, editoriale etc. majoritatea dintre acestea fiind înfăptuite mai târziu. Una dintre aceste propuneri a fost găsirea contextului legal și favorabil pentru a se înființa la Botoșani Muzeul Monedei.

Pe rând autoritățile locale ale timpului respectiv au apreciat propunerea, însă nu s-au implicat cu nimic pentru a putea fi pusă în practică.

Bune intenții au avut în mandatul lor primarii Ion Cojocaru și Florin Egner, însă fără sprijinul majorității consilierilor.

În sarcina autorităților locale a fost acordarea unui spațiu corespunzător pentru astfel de obiectiv cultural-științific ce urma să întregească meritoriu tradiția acestui colț de țară, despre care cu doi ani în urmă conf. Univ. dr. Constantin Mălinaș aprecia: „…Cred că la Botoșani este pământul bun de pus în loc de nisip la clepsidra lumii!” (Elena Condrei. Eminescu nestins. Interviuri cu conf. univ. dr. Constantin Mălinaș, p. 27)Deși la proiect au aderat toți membrii secției și o bună parte dintre oamenii de cultură botoșăneni, a rămas doar un vis. Proiectul a fost reluat în altă dimensiune când, la 1 dec. 2006 era pus în circuitul public Cabinetul de numismatică și Filatelie de la Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” Botoșani.