O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI 

Actorul Ion Caramitru despre Eminescu: 1. „Eminescu rămâne la originea frumoasei limbi româneşti pe care o vorbim astăzi”; 2. „…Eminescu, făcând studii de limbă germană, îndreptându-se spre cultura şi filozofia germană, a dus limba română, ca structură şi limpezime, pe culmi nemaiatinse până la el”; 3. „De când sunt împătimit de Eminescu, mă cunosc mai bine pe mine însumi”; 4. „Deşi Eminescu e un caz, eu nu colecţionez poeţi, eu colecţionez poezie”; 5. „Îmi vin în minte versuri de Eminescu, versuri de un modernism incredibil. Iată: „Cum planeţii toţi îngheaţă şi s-azvârl rebeli în spaţ’ /  Ei, din frânele luminii şi ai soarelui scăpaţi”. E o suită formidabilă de sonorităţi aici care se adaugă, cum să spun, naşterii universului”; 6. „Dacă am un regret – şi, de fapt nu e numai regretul meu – Eminescu are şi proză, proză pe care o spun uneori pe scenă, însă teatrul său e de nejucat. Din păcate. E într-un limbaj arhaic, nu e psihologizat cât ar trebui, nu e vorbit, ţinând cont de natura personajelor, aşa cum e la Shakespeare – care nu cred că va fi  vreodată depăşit de nici un alt autor, oricât de genial ar fi acesta”(vezi „România literară” nr. 2 din 2021);

După ce, în „România literară” nr. 10 din 2020, Dan Stanca prezintă cele două etape ale iubirii de sine, cea specifică epocii clasice („pe vremea aceea autorii se răsfăţau pe ei înşişi, îşi închipuiau că au atins  forma perfectă şi deci se pot admira la nesfârşit”) şi cea impusă de postmodernism („narcisismul lor este doctrină împietrită”; „nu văd mai departe de orizontul sufocant al propriului eu”), vorbeşte despre ura de sine: 1. „e necesară pentru că ne supune unui exerciţiu de autoflagelare, să te crezi un nesincer pentru cât te-ai lăudat”; 2. „romantismul a produs-o prin destabilizarea iubirii de sine”; 3. „dezordinea a luat locul ordinii”; 4. „ s-a impus estetica urâtului prin realizarea rupturii dintre frumosul natural şi cel estetic”;

Ştefania Coşuleanu, în „Ziarul Lumina” din 19 aprilie 2019, publică un interviu cu Alexandru Pugna. Aducându-se vorba despre persoanele considerate „tezaur uman viu”, Alexandru Pugna le descrie  pornind de la două aspecte. Primul aspect îl constituie moştenirea lor: 1.”depozitari de valori tradiţionale româneşti”; 2. „ţin aprinsă flacăra spiritului şi identităţii româneşti”; 3. „ adevăraţi apărători ai autenticităţii şi ai sufletului neamului”; 4. „adevărate modele de viaţă pentru generaţia tânără, căreia încearcă să le transmită moştenirea lumii rurale”; 5. „păstrează „firul viu” ce vine din vremi de demult spre noi şi care este dus mai departe ca o garanţie pentru nemurirea neamului nostru”. Al doilea aspect îl constituie mesajul transmis: 1. „e unul ce vorbeşte despre  veşnicie”; 2. „că suntem un popor bogat din punct de vedere spiritual”;

Iulian Boldea, în „Apostrof” nr. 9 din 2020, aduce vorba despre optzecişti: 1. „preeminenţa spaţiului în raport cu personajul sau evenimentul”; 2. „orizontul ficţiunii e la confluenţa imaginarului cu realitatea”; 3. „explorează realul în grilă fantezistă”; 4. „se situează în coordonatele livrescului”.

Gabriel Chifu, în „România literară nr. 6 din 2021, vine cu o explicaţie după cum îşi scrie cărţile: „…direct pe laptop. Habar n-am dacă ce scrisesem era un text valoros: eu scriu şi rescriu, şterg şi completez…”;

Din poemul „De iarnă” de Traian Ştef: „Acum peste tot sunt oglinzi / La intersecţii în magazine / În cabinele de probă / La frizerie oglinda urmăreşte / Toată operaţiunea tunsului / Mâna cu foarfecele mişcându-se întruna / Iar cealaltă trecând blând prin păr / la sfârşit frizeriţa ia altă oglindă / Şi te întreabă dacă eşti mulţumit / Cu ce oglindeşte oglinda mare din oglinda mică / La fel mă  întrebă deunăzi dentista / Dacă îmi place cum culoarea coroniţei noi / Se potriveşte cu aceea a dinţilor vechi / Îmi ţine oglinda în faţă / Eu o îndrept atingându-i uşor mâna / Să intrăm amândoi în tablou / Şi îi spun ceea ce nu apucasem să-i spun frizeriţei / Că de o vreme mă uit mai rar în oglindă / Că nu mie trebuie să-mi placă imaginea / Ci acelora care ocupă marginea”;

Refrenul melodiei „Let Her Go” (în traducere „Las-o liberă”,  sau „Dă-i drumul”,  sau „Las-o să plece”, sau…) al formaţiei Passenger merită a fi reluat aici: „Ştii că o iubeşti doar atunci când o laşi să plece, / Afli că îţi lipseşte soarele doar când începe să ningă, /  Realizezi că nu-ţi place să călătoreşti abia când porneşti la drum”;

Revista „Apostrof” nr. 1 din 2021 publică poezii semnate de Rodica Braga. Reţin câteva versuri: „dar nu sunt decât un om / supus greşelii, forţelor / constrângătoare ale vieţii, / umorilor mele schimbătoare, / hachiţelor timpului / şi bolilor ucigătoare, / rânduri şi rânduri de piei / se vor desprinde de pe mine / şi mă vor lăsa subţiată / şi transparentă / ca o pânză de păianjen / în care voi prinde / ca pe o muscă obosită, / doar moartea”;

Un cutremur s-a produs duminică, la ora locală 16:14, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, fiind resimțit slab în mai multe localități din sud-estul și centrul țării. Seismologii au revenit ulterior cu date actualizate, revizuind atât magnitudinea, cât și adâncimea la care a avut loc mișcarea tectonică.

Potrivit informațiilor transmise de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cutremurul a avut o magnitudine revizuită de 3,7 grade și s-a produs la o adâncime de 138 de kilometri.

Inițial, la ora 16:42, INCDFP anunțase că seismul a avut o magnitudine de 3,6 grade și s-a produs la o adâncime de aproximativ 140 de kilometri. Datele au fost actualizate ulterior, în urma analizelor efectuate de specialiști.

Zonele apropiate de epicentru

Conform seismologilor, cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: la aproximativ 55 de kilometri nord-vest de Buzău, 60 de kilometri vest de Focșani, 61 de kilometri sud-est de Sfântu Gheorghe, 65 de kilometri est de Brașov și 75 de kilometri nord-est de Ploiești.

Nu au fost raportate pagube materiale sau victime, iar autoritățile nu au fost nevoite să intervină în urma seismului.

Activitate seismică în 2026

De la începutul anului, pe teritoriul României au fost înregistrate 24 de cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 și 3,7 grade, majoritatea produse în zona seismică Vrancea, cunoscută pentru activitatea tectonică frecventă.

Specialiștii reamintesc că astfel de seisme, produse la mare adâncime, sunt specifice regiunii și, de regulă, nu provoacă efecte semnificative la suprafață.

Dispozitivele sunt în pericol din cauza unui nou virus care fură date bancare. Cercetătorii au avertizat asupra unor noi atacuri cibernetice care utilizează platforma Hugging Face ca depozit pentru a distribui mii de variații de încărcături malițioase cu troieni de acces la distanță (RAT) pentru Android, prin care se fură datele de autentificare pentru servicii financiare, relaează alba24.ro.

Hugging Face este o platformă de găzduire online open-source, folosită de obicei pentru a stoca modele de învățare automată și inteligență artificială (IA), permițând dezvoltatorilor să partajeze sau să antreneze modele prestabilite, seturi de date sau aplicații, scrie El Economista.

Cu toate acestea, această platformă concepută ca spațiu deschis, accesibil oricărui utilizator, este folosită de infractori cibernetici pentru a distribui malware cu scopuri malițioase, ocolind filtrele care reglementează conținutul ce poate fi încărcat pe Hugging Face, filtrat de obicei prin antivirusul ClamAV.

Serviciile de accesibilitate ale Android folosite pentru sustragerea datelor financiare ale utilizatorilor

Acest lucru a fost semnalat de cercetătorii companiei de securitate cibernetică Bitdefender, care au explicat că încărcăturile malițioase fac parte dintr-o campanie de distribuție de RAT pentru dispozitive Android, combinând metode de inginerie socială cu resursele Hugging Face pentru a compromite dispozitivele și, folosind Serviciile de Accesibilitate ale Android, pentru a fura datele financiare ale utilizatorilor.

Serviciul Hugging Face a fost folosit abuziv pentru a găzdui și distribui mii de variante APK periculoase, așa cum a detaliat compania de securitate cibernetică într-un comunicat.

Pagină falsă care imită magazinul de aplicații Google Play

Modul de operare începe prin folosirea metodelor de inginerie socială, prin care actorii malițioși încearcă să convingă utilizatorii să descarce o aplicație aparent legitimă numită TrustBastion. Aceștia afișează reclame de tip „scareware”, menite să sperie utilizatorii și să-i păcălească, făcându-i să creadă că dispozitivele lor sunt infectate sau au defecțiuni grave.

În acest context, aplicația TrustBastion se prezintă ca o soluție gratuită de securitate cibernetică, capabilă să detecteze fraude, mesaje false sau tentative de phishing. Deși aplicația nu conține funcții periculoase, odată instalată, solicită utilizatorilor să descarce o actualizare obligatorie pentru a continua să o folosească, printr-o pagină falsă care imită magazinul de aplicații Google Play.

Actualizarea cerută nu descarcă direct încărcătura malițioasă, ci este momentul în care intervine Hugging Face. Aceasta se conectează la un server (trustbastion.com) asociat aplicației TrustBastion, care redirecționează către depozitul de date Hugging Face, unde este găzduit conținutul APK malițios.

Astfel, încărcătura care conține troianul se descarcă din infrastructura depozitului și se distribuie prin rețeaua CDN. Pentru a evita detectarea de sistemele Hugging Face, infractorii generează noi încărcături la aproximativ fiecare 15 minute, folosind o metodă cunoscută sub numele de polimorfism pe server, care permite reutilizarea codului fără a modifica logica principală, trecând astfel neobservată.

După descărcarea pe dispozitivul Android, începe a doua fază a atacului. Troianul exploatează permisiunile Serviciilor de Accesibilitate Android, care permit accesul la capturi de ecran sau blocarea încercărilor de dezinstalare.

Troianul care extrage codul de blocare al ecranului

Malware-ul se prezintă ca o funcție de „Securitate a Telefonului” și ghidează utilizatorii prin procesul de activare a Serviciilor de Accesibilitate. Astfel, poate monitoriza activitatea utilizatorului pe smartphone, realizând capturi de ecran și filtrând informațiile serviciilor financiare. Troianul poate chiar să se deghizeze în servicii financiare precum Alipay sau WeChat pentru a obține codul de blocare al ecranului la autentificare.

Odată obținute datele, troianul le trimite actorilor malițioși printr-un server centralizat de comandă și control (C2), de unde se coordonează distribuția încărcăturii și exfiltrarea datelor.

Bitdefender a precizat că, în momentul cercetării, depozitul avea aproximativ 29 de zile și acumulase „peste 6.000 de confirmări”. În timpul analizei, depozitul a fost eliminat la sfârșitul lunii decembrie și a reapărut sub un nou depozit, asociat de data aceasta unei aplicații Android numită Premium Club.

După cercetare, Bitdefender a informat Hugging Face despre existența acestui depozit, care a fost eliminat de platformă.

Secretarul de stat în Ministerul de Interne Raed Arafat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), consideră că rețelele de socializare reprezintă risc ridicat pentru copii și adolescenți și spune că ar fi momentul ca parlamentarii să își asume responsabilitatea de a iniția un cadru legislativ care să limiteze accesul celor sub 15-16 ani la aceste platforme online, relatează agerpres.ro.

Într-o postare făcută, sâmbătă, pe contul său de Facebook, Raed Arafat spune că a reflectat la acest subiect ‘mai ales după ultimele evenimente extrem de grave care au avut ca principali actori copii și adolescenți’.

‘Nu ar fi acum momentul potrivit ca și România să facă un pas curajos și responsabil și să se alăture statelor care discută sau au decis deja limitarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele de socializare? State precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia tratează deja această temă ca pe ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o dezbatere ideologică’, scrie Arafat.

El consideră că nu ar fi vorba de cenzură, ci de protecția sănătății mintale a copiilor și adolescenților. Așa cum nu le este permis minorilor accesul la tutun, alcool, jocuri de noroc sau filme destinate adulților, așa rețelele sociale ar trebui să fie considerate dăunătoare copiilor, arată șeful DSU.

Secretarul de stat subliniază că ‘aceste platforme se bazează pe mecanisme sofisticate de manipulare, construite pentru captarea atenției și generarea dependenței’.

‘Un copil sau un adolescent nu are încă maturitatea neurologică și emoțională necesară pentru a se apăra în fața unor algoritmi concepuți deliberat să exploateze vulnerabilități’, arată Arafat, care mai spune că rețelele sociale au devenit un spațiu favorabil pentru cyberbullying, umilire publică și stigmatizare, presiune socială constantă, comparație toxică și validare artificială.

De asemenea, șeful DSU consideră că a lăsa problema doar pe seama părinților ‘nu mai este suficient într-o lume dominată de platforme globale și interese comerciale uriașe’.

‘Când riscul este sistemic, răspunsul trebuie să fie unul de politică publică. (…) De aceea, este momentul ca parlamentarii României să își asume această responsabilitate și să inițieze un cadru legislativ clar care să limiteze accesul copiilor și adolescenților sub 15-16 ani la rețelele de socializare. Nu este o măsură împotriva tehnologiei, ci o investiție în sănătatea, echilibrul și viitorul generațiilor tinere’, a mai scris Raed Arafat.