Connect with us

Eveniment

Un bărbat în vârstă de 75 din Flămânzi a ajuns la spital după un accident

Publicat

Publicitate

Un bărbat în vârstă de 75 de ani a avut nevoie de îngrijiri medicale în urma unui accident rutier ce s-a produs, în această dimineață, în localitatea Flămânzi. În eveniment a fost implicat un singur autoturism.

La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, dar și o ambulanță SAJ. Aceștia au constatat că autoturismul era ieșit în afara părții carosabile, iar conducătorul auto fusese scos din mașină. Acesta era conștient, a fost preluat de echipajul medical și transportat la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate.

Salvatorii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor prin deconectarea bornelor de la bateria mașinii.

Cazul a rămas în atenția Poliției pentru cercetări.

Pentru a preveni astfel de evenimente, recomandăm conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să respecte regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Publicitate

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 23 martie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 23 martie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 23 martie 2025:

Loto 6/49: 37, 46, 24, 18, 12, 27

Loto 5/40: 22, 11, 3, 1, 39, 13

Joker: 13, 5, 43, 41, 18 + 1

Noroc: 9 4 5 1 6 2 7

Publicitate

Noroc Plus: 4 0 4 1 9 2

Super Noroc: 4 0 3 5 1 4

Citeste mai mult

Eveniment

Proiectil descoperit în curtea unei gospodării din Vlădeni. Intervenție a pirotehniștilor ISU Botoșani

Publicat

Publicitate

Un bărbat din localitatea Vlădeni, județul Botoșani, a trecut prin momente de tensiune în această după-amiază, după ce a descoperit un obiect suspect în timp ce efectua lucrări de nivelare în curtea casei sale. La o privire mai atentă, și-a dat seama că ar putea fi vorba despre un proiectil, motiv pentru care a cerut imediat ajutorul autorităților, apelând numărul unic de urgență 112.

La fața locului s-a deplasat echipa pirotehnică din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani. După verificările efectuate, specialiștii au confirmat faptul că obiectul găsit este un proiectil exploziv, calibru 75 mm, rămas neexplodat din timpul conflictelor armate.

Muniția a fost ridicată în condiții de siguranță, transportată și depozitată în poligonul militar de la Copălău, unde urmează să fie distrusă controlat. Din fericire, nimeni nu a fost rănit, iar intervenția promptă a evitat o posibilă tragedie.

Reprezentanții ISU Botoșani reamintesc cetățenilor că muniția neexplodată reprezintă un real pericol și că este absolut interzisă atingerea, lovirea, ridicarea sau mutarea unor astfel de obiecte. Indiferent dacă sunt parțial îngropate în pământ sau aflate la suprafață, acestea trebuie lăsate pe loc și anunțate autoritățile.

Oamenii sunt sfătuiți să nu încerce sub nicio formă să taie, să demonteze sau să folosească proiectilele în scop decorativ ori utilitar. Curiozitatea sau neatenția poate duce la accidente grave sau chiar fatale.

În cazul în care sunt descoperite obiecte metalice cu formă cilindrică sau care par a fi elemente de muniție, cetățenii trebuie să sune imediat la 112 și să evite orice contact cu acestea. Intervenția promptă a echipelor specializate poate face diferența între viață și moarte.

Publicitate

Citeste mai mult

Educație

Simulare BAC 2025: Emoții pentru liceeni! Prima probă are loc luni, 24 martie. Reguli, program și sfaturi de ultim moment

Publicat

Publicitate

Prima probă a simulării examenului de Bacalaureat 2025 are loc luni, 24 martie, la disciplina Limba și literatura română. Elevii de liceu vor avea la dispoziție trei ore pentru a rezolva subiectele primite.

Simularea se va desfășura în sălile de clasă, iar accesul candidaților este permis până cel târziu la ora 8:30. Proba scrisă va începe la ora 9:00.

Elevii care doresc să predea lucrările înainte de expirarea timpului maxim prevăzut pot părăsi sala de examen cel mai devreme după o oră și jumătate de la distribuirea subiectelor.

Simulare Bacalaureat 2025. Cum se poate corecta o greșeală

La probele scrise, elevii care doresc să corecteze o greșeală o taie cu o linie orizontală și completează, alături, răspunsul considerat corect.

În cazul subiectelor tip grilă, la discipline precum Matematică sau Istorie, procedura prevede că „un răspuns poate fi corectat prin tăierea cu o linie orizontală și încercuirea altui răspuns considerat corect”. Dacă elevul schimbă răspunsul de mai multe ori, varianta finală trebuie scrisă în rubrica special destinată punctajului, aflată lângă variantele de răspuns.

La proba de Limba și literatura română, elevii pot efectua corecturi pe răspunsurile din broșură prin tăierea literei marcate greșit și scrierea în dreapta căsuței a literei corecte. Este permisă sublinierea pe text cu stilou/pix albastru, iar în cazul analizei sintactice, elevii pot delimita propozițiile fără ca acest lucru să fie considerat semn particular.

Publicitate

Simulare Bacalaureat 2025: corectarea lucrărilor

Lucrările se corectează digitalizat, pe platformă. Evaluarea se face de către doi profesori evaluatori de oriunde din țară. Dacă între notele acestora există o diferență mai mare de un punct, lucrarea este redistribuită către alți doi profesori.

Nota finală este calculată luând în considerare cele patru (4) note, după eliminarea celor două note extreme, ca medie aritmetică având două zecimale, fără rotunjire, a celor două note-valori centrale.

Notele nu vor fi trecute în catalog. Însă elevul poate solicita acest lucru, printr-o cerere scrisă. De asemenea, rezultatele nu sunt făcute publice, ci comunicate individual fiecărui elev, printr-un cod unic.

Simulare Bacalaureat 2025: calendarul testărilor

  • 24 martie 2025: ⁠Limba și literatura română – probă scrisă
  • 25 martie 2025: ⁠Proba obligatorie a profilului – probă scrisă
  • 26 martie 2025: Proba la alegere a profilului și specializării – probă scrisă
  • 27 martie 2025: Limba și literatura maternă – probă scrisă
  • 8 aprilie 2025: Comunicarea rezultatelor

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (336)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

SOCRATICUL  ȘTEFAN  BAȘNO

În 2004, la Editura “Semne”, Fănuş Neagu publică romanul “Asfinţit de Europă, răsărit de Asie”. Ideea mare a romanului este aceea că  o oarecare stare de oboseală a Europei nu poate duce decât la o revigorare a Asiei,  care “răsare din neant, satisfăcând gustul pentru mistere” (Ana Dobre). Cei care au citit romanul şi au oarece cunoştinţe de matematică, au putut observa că arhitectura  acestuia se bazează pe două mari intersecţii: 1.  Balcanii ca rezultat al intersecţiei dintre Europa şi Asia; 2. Brăila ca rezultat al intersecţiei dintre Balcani şi România.  Spunea Fănuş Neagu într-un interviu din 2005:  1. „Împrejurimile Brăilei sunt naucitor de frumoase. Sunt fabuloasele păduri de salcâm cu floarea roşie de la Viişoara, iar legendarele Bălţi ale Brăilei erau neasemuit de frumoase. Atunci era acea bogăţie de peşte de care vorbeam, erau cântecele şi legendele care s-au croit despre Chira Chiralina”; 2. „Brăila este oraşul cu cele mai frumoase fete din România. Înainte le răpeau turcii, ca pe Chira Chiralina, acum se duc singure la turci. Dar se întorc”  3. „În clipa actuală, Brăila cred că se redresează. Cu greu, dar se redresează. Eu o iubesc la fel de mult ca şi pe cea veche. Bănuiesc că întreprinzătorii, după ce se vor satura de furat, vor lăsa să le curgă aur printre degete şi pentru redresarea acestui oraş frumos”.  

Fănuş Neagu n-a rămas la Brăila. A plecat la Bucureşti, argumentând într-un interviu printr-o veche şi ardelenească zicere: “fiindcă soarele de la Bucureşti răsare”. A plecat la Bucureşti cu Brăila în suflet aşa cum o bucată din Brăila a luat-o şi Panait Istrati cu el în Franţa. Dar nu despre Fănuş Neagu vreau eu să scriu aici, ci despre un alt brăilean, unul care a plecat din Brăila la Botoşani, fiindcă “Luceafărul de la Botoşani răsare”. Semnează creaţiile sale umoristice cu numele de  Ştefan Başno. A penetrat târziu această zonă a literaturii române, dar o face din ce în ce mai bine. Se simte la acest autor spiritul brăilean ca esenţă  a balcanismului românesc: atacuri cu lama ascuţită a cuvântului la beregata celui care îl supără. Ştefan Başno poate fi citit pe facebook-ul său, unde este şi cel mai activ. Scopul său principal este să comenteze actualitatea, pe primul loc aflându-se tot ce ţine de politică.

Adept al ironiei de situaţie, Ștefan Bașno pune accent  pe ironia sub formă de strategie narativă. Grăbit să nu piardă ideea, Ștefan Bașno mai neglijează, uneori, unele aspecte de tehnică prozodică, dar nimic nu impietează talentul său incontestabil, supus adesea  spiritului brăilean, unde “răul e un bine întors” , după cum axiomatizează Ana Dobre. Ascuns după o barbă impozantă care trimite,  la o primă vedere, spre posibile zone ale boemei, realitatea e alta: Ştefan Başno e un mare blând supus esenţei balcanismului românesc în forma data de Brăila şi transplantat la Botoşani unde lucrurile stau altfel: sunt mult mai serioase.

O carte de catrene militante  intitulată  „De la Asklepios la Diogene” este interesantă atât prin titlu cât şi prin autorul (sau autorii) care se ascund sub  pseudonimul Incognito.  Procedeul nu ar fi unul inedit. Acum peste 150 de ani, în 1869,  apare „Iele, grame şi epigrame politice”, semnate cu pseudonimul „O companie de glumeţi” care, până la urmă s-a dovedit ca sub pseudonimul respectiv să se ascundă Dimitrie Bolintineanu.  Incognito ne relevă un text scris la două minţi, aspect pe care îl putem deduce şi din titlu, dar şi din caracterul stilistic al catrenelor, multe respectând  mecanismul de construcţie al unei epigrame. Autorii şi-au propus să iasă din „turnul de fildeş”, localizându-se în „turnul înclinat”, marşând pe o scriere angajată.

Publicitate

Sunt luaţi în vizor politicienii de azi care au înlocuit celebra  „limbă de lemn” cu „limba de talaş”.  Această „limbă” o înlocuieşte, spune Dan Stanca, pe cea „de lemn” prin rindeluirea permanentă a acesteia, descrisă  astfel: „Este o limbă distrusă, sfărâmată, din care valorile expresive au fost îndepărtate.  Este o limbă în care aproape că nici nu mai contează dezacordurile gramaticale sau utilizarea improprie a unor termeni. Această limbă se revarsă zilnic asupra auzului nostru şi ne sileşte şi pe noi s-o folosim”.

Cealaltă parte  a diadei „Incognito” , regăsită sub personalitatea lui Diogene, îşi arogă calitatea de „replicangiu”. Răspunsurile sunt ferme, ironia este devastatoare. Ele se pliază perfect pe eşantioanele sociale alese şi încadrate unor concepte ale politicilor actuale: pensii speciale, suveranism, unchiul Sam,  ţarul cel dement,  statul paralel,  reconfigurarea unor trasee politice,  spectacole gen Mupett Show, conceptul de inginerie socială,  starea de „chelner mic”,  ţara şi şcoala ca afară,  România educată, fashion prezidenţial,  cultura rotaţiei, interesul poartă fesul, vânzări anterioare şi, multe altele, asigurându-vă că nimic nu-i scapă dipolului „incognito”. Cartea este un dialog plin de  vivacitate, nelipsind ici-acolo spiritul ludic.  Tema predilectă fiind politica şi politicianul de oriunde ar fi, asigură fluiditate discursului.

Cele trei secvenţe (epigrame, fabule, parodii) care alcătuiesc volumul semnat de Ștefan Bașno („O mască râde, o mască plânge” – Editura „Pim”, Iaşi, 2023) se supun unor tematici diverse: politica (văzută ca un teritoriu mlăştinos), politicienii (supuşi unor juste argumente), kakistocraţii (drept cei mai răi conducători, drept cei mai neinspiraţi şefi), molia culturală, proştii ( cu accent pe prostul solemn), marile ispite ( pătratul relaţional dat de femeie – bărbat – bani – vin, atât pe laturi cât şi pe diagonale), efectele stării de bullshit (starea de „rahat” a societăţii),  omul mendax (creatorul de minciuni intenţionate sau nu) sau chiar prostocraţia (care  proliferează prin mediocraţie şi stupidocraţie).

Vorbind despre epigrame, putem observa că Ştefan Başno are un simţ formidabil al limbii, pe care l-am constatat încă de pe vremea când amândoi scriam la „Viaţa…” lui Traian Apetrei. El intră cu uşurinţă în jocul rimelor. E şi un mare autoironist, aspect care-l face să cadă şi în simpatice forme de cochetărie. Uneori e chiar violent în afirmaţii, avertizând cârcotaşii că el poate fi şi un redutabil „replicangiu”.

Observaţiile făcute sunt directe, nu e sofisticat în exprimare şi, ceea ce îmi  place cel mai mult, tonul este degajat.  Ceea ce este important  de adăugat este că multe epigrame arată că dimensiunea poetică este în creştere. Mai mult, se observă şi un avantaj spiritual prin prezenţa unor evidente note filozofice şi aforistice. La Ştefan Başno este prezent patosul care nu este unul ieşit din limitele acceptabile, e unul lucid, cu evidente puseuri  balcanice venite dinspre locurile naşterii sale.

Volumul conţine şi 12 parodii având ca scriitori suport pe Dimitrie Bolintineanu, , Alecsandri, Topârceanu, sau Minulescu . Ştefan Başno reciclează doar subiectul aducându-l în prezentul recent, stilul şi metrica fiind păstrate.  Ironia prezentă în parodii învăluie textele originale căzând peste ele ca o ploaie curată de vară.

Volumul este înnobilat şi cu 40 de fabule care respectă  definiţia clasică a acestei specii.  Ştefan Başno îşi impune rolul de narator la persoana a treia, care îndeplineşte cu succes trei condiţii simultane: cunoaşte tot ceea ce fac personajele punându-le într-o poveste,  acţionează ca un sancţionator şi, fapt important,  dirijează interpretarea faptelor. Profesor de excepţie fiind, îi este uşor să apeleze la o  metodologie care să-l ajute în demersul de a  evidenţia prin umor  involuţiile societăţii şi membrilor acesteia.  Ştefan Başno nu creează  doar personaje, ci şi psihologii. Îşi pune bine în evidenţă structuralul impuls polemic cu care a fost înzestrat de la natură. Dintr-o perspectivă peratologică, se opreşte la asocierea demersului literar cu un sistem bazat pe proiectiv, volitiv şi paideic.  Ştefan Başno şi-a impus să vină dinspre arta clasică şi cu siguranţă nu va fi adorat de postmodernişti şi „progresişti”, negăsindu-şi loc vreodată în revistele pe care le patronează USR.  Autorul în discuţie  are o libertate a folosirii cuvântului, existenţa tonurilor colocviale fiind evidente. Citit cu atenţie,  veţi putea observa că acest  volum semnat de Ştefan Başno scrie pe dinafară sufletul românesc. Ştefan Başno este un ironist fin, în sensul că penalizează cu inteligenţă  orice insuficienţă observată. Ironia lui Ştefan Başno  e un semn categoric al libertăţii de expresie pe care şi-a acordat-o. Eu cred că e şi un fel de ironie socratică, în sensul că îşi permite să critice fără reticenţă aerele de superioritate ale unora.  (GEORGICĂ MANOLE)

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending