Președintele Nicușor Dan a semnat miercuri decretul de numire în funcția de membru al Guvernului a Oanei Gheorghiu, în funcția de viceprim-ministru, anunță Administrația Prezidențială.

Decretul a fost trimis miercuri după-amiază la Monitorul Oficial și va fi publicat joi, 30 octombrie. Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcție va avea loc joi dimineață. AGERPRES

Oana Gheorghiu are 56 de ani și este absolventă a Academiei de Studii Economice din București, promoția 1994, cu specializare în management economic. Din februarie 2025, ea este co-președintă a Asociației Dăruiește Viață, după ce anterior a fost vicepreședintă.

Timp de peste un deceniu, Gheorghiu s-a implicat în proiecte de infrastructură medicală și în campanii de advocacy dedicate îmbunătățirii sistemului de sănătate publică. Sub coordonarea sa, Asociația Dăruiește Viață a reușit să atragă peste 100 de milioane de euro din donații și sponsorizări private, contribuțiile venind din partea a peste 500.000 de persoane fizice și 10.000 de companii.

Cea mai notabilă realizare este Spitalul pentru Copii bolnavi de cancer construit de la zero în curtea Spitalului Marie Curie din București, o investiție de 12.000 de metri pătrați, cu nouă etaje și peste 140 de paturi. Este primul proiect de acest fel realizat integral din fonduri private în România.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

„LUCEAFĂRUL DE DIMINEAȚĂ”, O ALTĂ FAȚĂ

Citesc revista „Luceafărul de dimineață” de pe vremea când se numea „Luceafărul” și se declara revistă pentru scriitorii tineri. Și chiar era. Elev de liceu fiind (anii 70), o procuram de la o librărie din Vidra (Vrancea). Veneau două exemplare. Unul îl cumpăram eu, pe cel de-al doilea un coleg dintr-un an mai mare. Ca student îl citeam număr de număr la biblioteca Universității. Intrat în „câmpul muncii”, ca să folosesc o sintagmă specifică timpului de atunci, îmi făceam abonament annual. Abonament am și acum când deja am ieșit la pensie. După Revoluție, revista se numește „Luceafărul de dimineață”. Asta fiindcă domnul Ion Istrate a mers repede la OSIM și a înregistrat marca „Luceafărul” alături de editura „Agata”, revistă la care câțiva ani am fost și eu redactor-șef. Puș în fața faptului împlinit, fostul „Luceafărul” și-a luat denumirea pe care o are și azi, adică „Luceafărul de dimineață”. Calitatea articolelor nu a scăzut, doar că menirea, aceea de a fi o tribună a tinerilor scriitori s-a cam atenuat. Începând din acest an (2025), revista a redevenit una, cu preponderență, și a tinerilor. Apar cronici la cărțile tinerilor scriitori, paginile sunt deschise unor debuturi și unor puncte de vedere ale tinerilor, Horia Gârbea, Răzvan Voncu, Aurel Maria Baros, Dan Stanca, Angelo Mitchievici și alți colaboratori îmbrățișează cu un mare grad de condescendență tinerele talente. Putem spune că „Luceafărul de dimineață” are o altă față. Rețin debutul unei cronici făcută unuii tânăr poet de Andrea H. Hedeș: „Citind cărțile poeților care fac parte din ceea ce numim „generația tânără” am în minte metafora orezului care stă cu picioarele în apă și cu capul în soare. Acești poeți sunt ancorați în concretul, absurdul, dificultățile vieții, societății contemporane, în care se luptă să nu se scufunde tânjind, în același timp, spre lumină, sprepromisiunea unei realități suprafirești, a unui loc mai bun, în care idealurile, inocența pierdute pe rând, să poată fi regăsite. E o imensă căutare a sensului și o dureroasă dorință de a fi văzuți, auziți, înțeleși, parcă mai acut decât la la generațiile anterioare, mascate prin rebeliune, uneori exces și, după depășirea acestor etape firești, prin ironie și o luciditate greu de suportat”. Andrea H. Hedeș continuă să scruteze poezia tânără de unde sistematizez: 1) „cuțitul vieții, ajuns la os, nu mai permite efuziuni”; 2) „natura nu mai este cântată, este plânsă”; 3) dragostea nu este idealizată, ci disecată”; 4) „această generație de poeți și prozatori a resimțit presiuni ale plăcilor tectonice ale istoriei”; 5) „un tremolo dureros reverberează în opera acestei alte generații de sacrificiu”; 6) „această generație încearcă să-și găsească un sens prin creație”.

Măsuri de ordine publică adoptate de jandarmi la meciul de fotbal dintre F.C. Botoșani și Farul Constanța

În ziua de joi, 30 octombrie 2025, începând cu ora 19.00, pe Stadionul Municipal Botoșani se va disputa partida de fotbal dintre echipele F.C. Botoșani și Farul Constanța, în Cupa României.

Măsurile de ordine și siguranță publică la acest joc sportiv vor fi asigurate de Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani, care va fi sprijinit de reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, Inspectoratului pentru Situații de Urgență al județului Botoșani și Poliției Locale Botoșani.

Accesul spectatorilor în stadion va fi permis începând cu ora 17:00, iar pentru evitarea aglomerației și facilitarea unui acces rapid, recomandăm spectatorilor să se prezinte din timp la porțile de intrare pe stadion.

În conformitate cu prevederile Legii nr.4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive, asigurarea măsurilor de ordine și siguranță publică în interiorul stadionului va fi realizată prin personalul unei firme specializate de pază și protecție.

Recomandări pentru spectatori:

• Respectați indicațiile forțelor de ordine și ale organizatorilor.

• Evitați implicarea în incidente care pot afecta ordinea și siguranța publică.

• Nu staționați pe scările de acces sau pe coronamentul arenei.

• Este interzis accesul cu obiecte pirotehnice, recipiente din sticlă sau afișe cu mesaje discriminatorii ori instigatoare la violență.

• Este strict interzisă pătrunderea pe terenul de joc.

Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani aduce la cunoștința spectatorilor că siguranța tuturor participanților este prioritară, iar orice comportament antisocial va fi sancționat conform legii.

Vă mulțumim pentru înțelegere și cooperare și vă dorim să vă bucurați de un spectacol sportiv fără incidente!

Programul de închinare și trecere prin Sfântul Altar al Catedralei Naționale a fost prelungit, noul termen limită fiind de miercuri, 5 noiembrie, până la miezul nopții.

‘Ținând cont de numărul impresionant de pelerini care doresc să se închine și să treacă prin Sfântul Altar al Catedralei Naționale, Patriarhia Română anunță prelungirea programului de închinare, inclusiv pe timpul nopții, până în ziua de miercuri, 5 noiembrie 2025, la ora 24:00’, a transmis, miercuri, Biroul de Presă al Patriarhiei Române.

Patriarhia face apel la evitarea aglomerării excesive a rândului de așteptare.

‘Având în vedere această prelungire a programului de închinare facem un apel către toți credincioșii care doresc să se închine și să treacă prin Sfântul Altar al Catedralei Naționale să evite aglomerarea excesivă a rândului de așteptare’, precizează Patriarhia.

Timpul de așteptare poate fi consultat prin aplicația de hartă interactivă a Arhiepiscopiei Bucureștilor utilizând următorul link https://arhiepiscopiabucurestilor.ro/stiri/comunicate-si-mesaje/sfintirea-picturii-catedralei-nationale-harta-interactiva.

Peste 80.000 de persoane trecuseră, până miercuri dimineața, prin Sfântul Altar al Catedralei Naționale, numărul pelerinilor dublându-se în 24 de ore.

Potrivit hărții interactive realizate de Arhiepiscopia Bucureștilor, actualizată în timp real, rândul credincioșilor veniți să treacă prin altarul Catedralei Naționale se termină în Piața Constituției.

Anterior, credincioșii ortodocși se mai puteau închina în Sfântul Altar al Catedralei Naționale doar până în ultima zi a lunii octombrie. AGERPRES