Connect with us
Publicitate

Eveniment

Un bărbat de 36 de ani din Avrămeni și-a băgat în spital soția. A trecut și peste ordinul de ordinul de restricție

Publicat

Publicitate

Duminică, polițiștii din Vlăsinești au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele unui bărbat, de 36 de ani, din comuna Avrămeni, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunilor de încălcarea ordinului de protecție și violență în familie.

 

În urma probatoriului administrat s-a stabilit faptul că acesta a încălcat ordinul de protecție emis de Judecătoria Săveni, în luna decembrie 2024, pe o perioadă de 12 luni, prin care i se interzicea să se apropie de fosta sa concubină și copiii acesteia, la o distanță mai mică de 50 de metri, prin aceea că a venit la domiciliul victimei și ar fi agresat-o, provocându-i leziuni care au necesitat îngrijiri medicale.

 

Bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore, fiind introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J. Botoșani. Urmează ca în cursul zilei de astăzi să  fie prezentat în fața instanței de judecată cu propunere de arestare preventivă.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Marius Budăi: „Rectificarea bugetară este pozitivă! Banii suplimentari vor ajunge și la cele 127 de proiecte de investiții din Botoșani”

Publicat

Publicitate

Prim-vicepreședintele PSD Botoșani, deputatul Marius Budăi a anunțat că rectificarea bugetară aprobată de Guvern este pozitivă, iar veniturile suplimentare ale statului vor fi distribuite către Sănătate, Educație, Transporturi dar și în dezvoltarea locală, inclusiv la cele 127 de proiecte de investiții care se desfășoară în prezent în județul Botoșani, prin programul „Anghel Saligny”. De asemenea, se asigură fondurile necesare pentru plata însoțitorilor pentru persoanele cu dizabilități.

Fostul ministru al Muncii a explicat că este normal ca deficitul estimat pentru anul 2024 să fie mai mare. Investițiile au crescut mult față de anul anterior. „Este normal să avem o creștere a deficitului de la 5% la 6,94% din PIB, pentru că s-a investit enorm în infrastructură, cu peste 45% mai mult față de anul trecut. Dacă dăm la o parte dobânzile pe care le plătește România la împrumuturile uriașe făcute de „marii liberali” Orban și Cîțu, rămânem cu un deficit primar de 58 de miliarde lei care arată cum a performat Guvernul Ciolacu. Ei bine, investițiile în primele 8 luni au fost de 68 de miliarde lei, cu 10 miliarde de lei în plus față de deficitul primar. Adică ne-am împrumutat ca să investim, ca să ne dezvoltăm, nu ca să consumăm”, a explicat Marius Budăi.

Deputatul social-democrat a mai arătat că modelul de dezvoltare pe baza investițiilor publice practicat în prezent de Guvernul Ciolacu a stat la baza dezvoltării tuturor statelor occidentale. “Toți acești bani investiți de Guvernul Ciolacu în drumuri, în rețele de apă-canal sau gaze, în școli sau spitale merg la firmele de construcții, la producătorii de ciment, de fier-beton, de asfalt, de echipamente, dar și la sutele de mii de angajați care lucrează în aceste firme. Toți au venituri mai mari, deci și statul va încasa mai mult din taxe și impozite. La fiecare leu investit de Guvern, se întorc la buget între 6 și 8 lei, la finalul unui ciclu economic complet. Deci, dacă deficitul se face pe investiții și nu pe consum, atunci accelerăm creșterea economică. Așa s-a dezvoltat Europa! Așa s-a dezvoltat Germania, Franța, Spania, Italia. Așa se dezvoltă acum România, cu PSD la guvernare!”, a precizat Marius Budăi.

Citeste mai mult

Eveniment

Când trecem la cărțile de identitate electronice? 5,5 milioane de români trebuie să schimbe buletinul

Publicat

Publicitate

Când trecem la cărțile de identitate electronice? România se află într-un moment crucial în tranziția sa către era digitală, sprijinită de fonduri europene. Totuși, în ciuda optimismului general, realitatea arată că diverse obstacole administrative și logistice amenință progresul acestui proces, relatează Capital.

Cărțile de identitate electronice. De ce s-a amânat proiectul
Când trecem la cărțile de identitate electronice? Un exemplu concludent este implementarea cărților de identitate electronice, un proiect major care, în prezent, stagnează din cauza contestațiilor și licitațiilor nefinalizate, ceea ce ar putea duce la pierderea a 150 de milioane de euro din PNRR.

Mega-proiectul pentru cărțile de identitate electronice a fost inițiat în 2021, când a fost emis primul buletin electronic în Cluj, în cadrul unui program pilot. De atunci, însă, progresul a fost limitat, iar obstacolele întâmpinate sunt multiple.

Principalul impediment este legat de aprovizionarea cu plastic și cipuri, afectată de criza globală a microcipurilor. În urma întârzierilor semnificative în livrarea materialelor necesare, Guvernul a solicitat o renegociere a fondurilor din PNRR, reducând suma alocată inițial de la 200 la 150 de milioane de euro.

În iulie 2022, Imprimeria Națională a lansat prima licitație publică pentru achiziționarea plasticului și cipurilor necesare confecționării cărților de identitate electronice. Câștigătorul, grupul Idemia din Franța, a fost desemnat în februarie 2023, dar acest lucru a adus în discuție un alt blocaj major: achiziționarea infrastructurii PKI, esențială pentru gestionarea și criptarea certificatelor digitale. Licitația pentru această infrastructură a fost inițiată în același an, dar nu a fost finalizată din cauza contestațiilor depuse de o asociere de trei firme, ceea ce subliniază complexitatea situației și diversele interese comerciale și politice care contribuie la stagnare, precizează Capital.

Aceste întârzieri nu sunt doar o chestiune administrativă; ele reflectă o realitate mai amplă în care România se luptă să își modernizeze infrastructura digitală. Specialiștii sugerează că, pe lângă problemele de aprovizionare, există și o lipsă de coordonare și de voință politică în gestionarea acestor proiecte. De asemenea, contestațiile legate de licitații sugerează o competiție acerbă între companiile care oferă soluții tehnologice, fiecare încercând să obțină o favoare politică sau comercială.

Publicitate

Până în 2026, România ar trebui să aibă 5,5 milioane de cărți electronice
Conform planului, până la finalul anului ar trebui să fie emise 1,7 milioane de cărți de identitate electronice, iar până în 2026 numărul total ar trebui să ajungă la 5,5 milioane. Această implementare nu este doar o chestiune de modernizare, ci o necesitate pentru integrarea României în economia digitală globală. Dacă aceste obiective nu sunt atinse, România riscă nu doar pierderea fondurilor europene, ci și stagnarea procesului de digitalizare în ansamblu.

Dar care este utilitatea reală a cărților de identitate electronice? În primul rând, acestea vor facilita accesul la o gamă largă de servicii publice digitalizate, reducând birocrația și timpul de așteptare pentru cetățeni. Utilizatorii vor putea semna electronic documente oficiale, ceea ce va simplifica procedurile administrative.

În plus, această carte va funcționa și ca un card de sănătate, consolidând accesul la servicii medicale. Pe termen lung, cărțile electronice de identitate vor deveni o cerință esențială pentru călătoriile în Uniunea Europeană, ceea ce face ca implementarea acestui proiect să fie urgentă.

Publicitate

În concluzie, deși România are potențialul de a avansa semnificativ în era digitală, obstacolele actuale subliniază necesitatea unei abordări mai eficiente și coordonate în gestionarea proiectelor de modernizare. Fără o soluționare rapidă a problemelor actuale, țara riscă nu doar să piardă fonduri esențiale, ci și să rămână în urmă în competiția globală pentru inovare și dezvoltare digitală.

Sursa: Capital

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Bărbat încarcerat în urma unui accident în care au fost implicate două autoturisme şi o autoutilitară, la Suceava

Publicat

Publicitate

Un accident rutier în care au fost implicate două autoturisme şi o autoutilitară a avut loc, luni seară, pe raza localităţii Adâncata, au anunţat reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Suceava.

Potrivit acestora, în urma accidentului, un bărbat a rămas încarcerat într-una dintre maşini.

 

“În urma accidentului un bărbat a rămas încarcerat în interiorul unui autoturism, fiind extras de către echipajul specializat pentru descarcerare şi predat echipajelor medicale şi paramedicale trimise la faţa locului. Alţi doi bărbaţi sunt monitorizaţi la faţa locului. Bărbatul încarcerat, conştient şi cooperant, este transportat la spital. Ceilalţi doi bărbaţi au refuzat transportul la o unitate spitalicească”, au transmis oficialii ISU.

 

Publicitate

La faţa locului au intervenit pompierii militari ai Detaşamentului Suceava cu o autospecială pentru descarcerare şi o ambulanţă SMURD B2, cu sprijinul unui echipaj al Serviciului de Ambulanţă Judeţean. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Generațiile sacrificate. Consecințele incredibile ale închiderii școlilor de arte și meserii

Publicat

Publicitate

Efectele desfințării, în 2009, a școlilor de arte și meserii se fac resimțite și astăzi, spun specialiștii în domeniul ocupării forțelor muncii. Și sunt destul de grave, mai ales pentru județele sărace. În primul rând, s-a creat o penurie de meseriași, iar mulți au rămas fără școală, scrie ADEVĂRUL

Școlile profesionale au fost reînfințate

Pe data de 11 februarie 2009, școlile de arte și meserii, adică acele ”fabrici” de meseriași în domenii atât de căutate pe piața muncii din România, încetau să mai existe. Propriu-zis, printr-o hotărâre de Guvern, cifrele de școlarizare aferente școlilor de arte și meserii au fost preluate de către liceele tehnologice. Motivele invocate erau creșterea cifrei de școlarizare la liceele industriale și tehnologice dar și că ”liceele tehnologice sunt mai bine pregătite pentru un învățământ de calitate”, preciza Ecaterina Andronescu, ministrul Educației de la aceea vreme. Rezultatele dezastruoase la Bacalaureat obținute de elevii de la liceele tehnologice ani la rând a venit să demonstreze contrariul. Era un eșec răsunător, arată și rapoartele ulterioare. În plus, așa cum spun specialiștii în ocuparea forțelor muncii, acea perioadă de aproximativ două generații a lăsat urme adânci atât pe piața muncii, dar mai ales în societate, cu precădere în județele sărace.

 

Mii de oameni fără școală

Una dintre principalele consecințe ale închiderii școlilor de arte și meserii a fost crearea unor cohorte de copii de clasa a VIII a, rămași la nivelul de opt clase. Și asta fiindcă părinții nu aveau bani să-i întrețină, patru ani, la școlile din oraș. În plus, nici nu vedeau rostul, având în vedere că mulți doreau să învețe o meserie, iar de la 16-17 ani să plece deja la muncă pentru a-și întreține familia. Așa s-a ajuns la situația în care, numai în județul Botoșani, în jur de 2282 de persoane active au doar opt clase sau mai puțin. Evident, închiderea școlilor de arte și meserii nu este singurul sau principalul motiv pentru această situație, dar l-a încurajat în multe cazuri. „Acum ceva ani, pe când ministru al Educației era Ecaterina Andronescu,la nivel de Guvern s-a luat decizia închiderii Școlilor de Arte și Meserii și orientarea tuturor elevilor către clasele de liceu. Efectele acelei măsuri nu s-au produs imediat, dar le resimțim și acum, chiar dacă la ora actuală există reînfințate acele clase de școală profesională”, spune Anca Apăvăloaie, director AJOFM Botoșani. La nivel național, impactul educațional al acelei măsuri este demonstrat și de alte rapoarte oficiale.

Cel mai elocvent este “Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2014-2020”, elaborat de Ministerul Muncii. În acel raport se precizeză că, din cauza desfințării școlilor de arte și meserii, 10% dintre absolvenții de clasa a VIII a din România nu au mai putut continua studiile. „Desfiintarea Scolilor de Arte si Meserii a condus la necontinuarea studiilor a cel putin 10% dintre elevii care au terminat clasa a VIII-a, in principal din cauza faptului ca familiile nu pot sa acopere costurile a 4 ani de scolarizare”, se arată în raport. Imposibilitatea continuării studiilor, la școli profesionale, i-a condamnat la meserii plătite modest, în cel mai bun caz.

Publicitate

Mai precis, cu opt clase, nu pot accede la cursuri de calificare de nivel 2 sau 4 și pot fi doar muncitori în agricultură sau femei de serviciu, printre altele. Cei mai afectați de lipsa școlilor de arte și meserii au fost elevii din mediul rural. ”A reprezentat o importanta provocare in ceea ce priveste dreptul la educatie al copiilor care finalizasera 8 clase de studiu si care doreau sa urmeze un parcurs de profesionalizare de 2-3 ani, care sa-i ajute sa invete o meserie”,se arată în același document.

Lipsă de meseriași pe piața muncii

Această situație nu i-a afectat doar pe elevi sau angajați, ci și pe angajatori. Patronii firmelor de construcții, confecții sau în general orice activitate ce presupune o nevoie de meseriași s-au trezit fără angajați calificați. Cei care mai rămăseseră preferau străinătatea. „Dar a existat o perioada de câțiva ani, în care practic inexistența acestor școli de arte și meserii a dus la lipsa unor persoane calificate pe o anumită perioadă, lipsă care s-a reflectat în aceea nevoie a angajatorului de forță de muncă calificată. Să nu credeti că toți angajatorii au nevoie de personal cu studii superioare. Angajatorii au nevoie si de mecanici, electricieni, dulgheri, confecționeri, de aceea forță de muncă medie, cu care să-și ducă activitățile la capăt”, adaugă Anca Apăvăloaie.

Publicitate

Mulți dintre cei care nu au putut accesa slujbe mai bine plătite au început să se mulțumească cu ajutoarele sociale sau munca cu ziua prin sate. Alții au preferat să plece la muncă în străinătate, în agricultură, acolo unde puteau profesa cu nivelul de opt clase.

Sursa: ADEVĂRUL

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending