Accident cumplit pe o stradă intens circulată din Municipiul Suceava, patru persoane ajungând la spital după o ciocnire între trei maşini.

Impactul a fost atât de violent încât două victime au rămas încarcerate.

Martori la accident, mai mulţi trecători au sunat speriaţi la 112, iar imediat la faţa locului au ajuns mai multe echipaje de intervenţie.

Victimele au fost transportate de urgenţă la spital.

„Este vorba despre un accident rutier între trei autoturisme din care au rezultat patru victime, două dintre aceste rămânând încarcerate.

Victimele rămase blocate în autoturisme au fost extrase şi predate echipajelor medicale şi paramedicale”, a trasmis ISU Suceava.

O a cincea persoană implicată în evenimentul rutier nu a avut nevoie de îngrijirile medicilor.

Sursa nordestnews.ro

Până la ultima modificare survenită, tarifele pentru operațiunile de arhivă erau stabilite de către Casa Națională de Pensii Publice prin Ordinul 299/29.05.2023. La acest moment prin adoptarea tacită de către Parlament, fără o dezbatere publică, prin modificarea art. 29 alin. (3) din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996 republicată s-a statuat altceva, informează ADEVĂRUL. Tarifele maximale pentru operațiunile de arhivă nu vor mai fi stabilitate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) ca până acum, ci de Arhivele Naționale, după adoptarea tacită în Parlament a unor modificări.

„Un subiect mai puțin cunoscut și aparent de un interes mai scăzut este reprezentat de modul în care a fost modificată Legea Arhivelor Naționale, fără nicio dezbatere publică, dar având un impact semnificativ asupra rolului, atribuțiilor și efectelor asupra operatorilor economici care prestează servicii arhivistice contra cost. Aceste tipuri de servicii sunt accesate, la un moment dat, de către fiecare dintre cetățeni, fie că vorbim despre înscrisuri din arhivă în legătură cu vechimea în muncă pentru stabilirea drepturilor de pensie, fie pentru acte de stare civilă sau acte de proprietate”, avertizează sindicatul Europol.

Până la ultima modificare survenită, tarifele pentru operațiunile de arhivă erau stabilite de către Casa Națională de Pensii Publice prin Ordinul 299/29.05.2023. La acest moment prin adoptarea tacită de către Parlament, fără o dezbatere publică, prin modificarea art. 29 alin. (3) din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996 republicată s-a statuat:

„Serviciile arhivistice prestate în condițiile alin. (1) de către operatorii economici autorizați în prestarea de servicii arhivistice se efectuează contra cost, pe baza unor tarife ale căror limite maxime sunt stabilite anual de către Arhivele Naționale, după consultarea operatorilor economici autorizați în prestarea de servicii arhivistice”.

Practic, arată sindicaliștii, din acest moment angajaților din Arhivele Naționale li se atribuie întreaga responsabilitate a stabilirii cuantumurilor tarifelor, iar Casa Națională de Pensii dispare din peisaj și nu mai are nicio răspundere, cum a avut până la apariția noii modificări legislative.

„Evident, toate aceste responsabilități nu doar că nu au venit la pachet cu drepturi salariale aferente, ci nici măcar inechitatea salarială existentă din 2017 nu a fost rezolvată între angajații structurilor județene și a structurii centrale de conducerea Ministerului Afacerilor Interne. Este foarte interesant cum modificările asupra atribuțiilor angajaților Arhivelor Naționale se realizează de pe o zi pe alta, în timp ce discriminările salariale se reportează de la un an la altul, precizându-se că nu e facil să intervii legislativ”, susțin sindicaliștii.

Mai mult, angajații Casei Naționale de Pensii, indiferent că vorbim de structuri teritoriale sau nu, beneficiază de o salarizare corectă și echitabilă, în timp ce instituția Arhivelor Naționale a rămas singura instituție în care mai persistă discriminarea salarială între aparatul central și structurile teritoriale, deși angajații serviciilor județene au făcut demersuri începând cu luna ianuarie a anului curent pentru eliminarea inechităților, dar fără vreun rezultat favorabil.

Sursa: ADEVĂRUL

Publicitate

Jocurile Olimpice de vară de la Paris vor debuta oficial vineri seara, cu o ceremonie de deschidere inedită, desfăşurată în premieră în afara unui stadion, pe fluviul Sena, care străbate capitala Franţei.

Cele 206 de delegaţii începând cu ora 20:30 (ora României) vor ”defila” pe 85 de ambarcaţiuni pe Sena, trecând pe lângă obiective turistice precum Catedrala Notre-Dame, Luvru sau Muzeul Orsay, pe o distanţă de şase kilometri, de la Pont d’Austerlitz până la Trocadero, lângă Turnul Eiffel. În total, la Jocuri vor lua parte 10.500 de sportivi, dintre care 571 din Franţa.

Nu se ştie deocamdată cine va aprinde vasul olimpic, dar, conform unor relatări, onoare îi va reveni fostei atlete Marie-Jose Perec, triplă campioană olimpică, un alt candidat fiind fostul mare fotbalist Zinedine Zidane.

Peste 400 de dansatori şi 3.000 de artişti vor performa în timpul ceremoniei de deschidere, pe bărcile care vor pluti pe Sena, cât şi pe podurile care traversează fluviul.

Conform unor surse, superstarul Celine Dion va cânta în timpul ceremoniei alături de Lady Gaga. Printre ultimii purtători ai torţei olimpice se va afla şi rapperul american Snoop Dogg.

Circa 326.000 de spectatori vor asista la această ceremonie, estimată să dureze patru ore. Dintre aceştia 222.000 au primit bilete gratuite, iar 104.000 au plătit tichete pentru cheiurile joase. Peste 80 de ecrane uriaşe, plasate strategic, vor permite spectatorilor să se bucure de atmosferă şi să urmărească spectacolul de-a lungul fluviului.

Peste 120 de şefi de state şi guverne au confirmat prezenţa la ceremonie, printre care cancelarul german Olaf Scholz şi Prima Doamnă a Statelor Unite, Jill Biden. Jocurile vor fi declarate deschise în mod oficial de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron.

Planul de securitate pentru ceremonia de deschidere este unul nemaiîntâlnit de amplu, peste 45.000 de persoane urmând să se ocupe de desfăşurarea lucrurilor în ordine. Spaţiul aerian pe o arie de 150 de kilometri în jurul Parisului va fi închis vineri seara, la fel cum sunt închise traficului şi numeroase zone de-a lungul Senei.

Parisul găzduieşte Jocurile Olimpice de vară pentru a treia oară, după ediţiile din 1900 şi 1924.

Publicitate

România participă la Jocurile Olimpice 2024 cu o delegaţie de 106 sportivi (atleta Florentina Iuşco a fost suspendată joi pentru dopaj şi exclusă din echipa olimpică), care vor concura la 18 discipline sportive, cu obiectivul de a avea un bilanţ mai bun decât la ediţia precedentă, de la Tokyo, unde România a cucerit patru medalii, una de aur şi trei de argint.

Portdrapelul României la ceremonia de deschidere va fi familia de canotori Cozmiuc, Ionela şi Marius.

Jocurile Olimpice de la Paris se vor desfăşura în intervalul 26 iulie-11 august, iar Jocurile Paralimpice vor avea loc în perioada 28 august-8 septembrie.

În cele 19 zile ale competiţiei olimpice se vor desfăşura 329 de probe sportive. Un număr de 20.000 de jurnalişti sunt acreditaţi pentru a relata din cele 35 de locaţii dedicate ale competiţiei olimpice, iar 45.000 de voluntari s-au angajat să se implice pentru a sprijini buna desfăşurare a acestei ediţii a Jocurilor Olimpice.
AGERPRES

Acest Cuvios s-a născut din părinţi evlavioşi din ţinutul Muscelului. Din frageda tinereţe, ascultând chemarea lui Hristos s-a retras in Manastirea Cetăţuia, Negru-Voda, de pe valea Dâmboviţei, unde s-a călugărit si a deprins, de la părinţii îmbunătăţiţi viaţa ascetică. Minunatul Ioanichie, după ce a deprins modul de viata al călugărilor iscusiţi, luând binecuvântare, s-a retras intr-una din peşterile Muntelui Negru-Voda, unde s-a nevoit aproape 50 de ani. Suferinţele sale, lucrarea sa isihasta, lipsurile sau stările de har pe care le-a trăit Cuviosul, numai Dumnezeu le ştie.

O dată pe săptămâna un ucenic al Cuviosului venea sa-i aducă pâine si apa. De asemenea, stareţul mănăstirii, duminica, după Sfânta Liturghie, ii aducea merinde pentru suflet, Sfintele Taine. Cunoscându-si dinainte sfârşitul, minunatul părinte Ioanichie si-a săpat singur mormântul in peştera sa, incrustându-si in dreptul capului anul trecerii la cele veşnice – 1638. Aşezându-se in mormânt, in ziua de 26 iulie, a adormit intru Domnul. Firea necuvântătoare i-a slujit, căci un păianjen i-a ţesut deasupra trupului o pânza, ca un epitaf. Aşa, osemintele Sfântului, au rămas mulţi ani. Moaştele lui s-au aflat după sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial, in anul 1944. Cuviosul Paisie, stareţul Mănăstirii Cetăţuia, Negru-Voda, a coborât in peştera unde sihăstrise cu mulţi ani înainte Schimonahul Ioanichie. Şi, o minune, pânza păianjenului acoperea încă osemintele bine mirositoare ale Cuviosului! Le-a scos cu grija si cu multa evlavie si le-a aşezat in biserica mănăstirii, spre lauda monahilor si bucuria credincioşilor.

Mulţi s-au folosit de minunatul odor descoperit in peştera din Valea Chiliilor. După terminarea războiului a venit o rânduire politico-sociala străina de duhul credinţei in Dumnezeu, comunismul. Reprezentanţii braţului secular au dat dispoziţie sa fie îngropate moaştele Sfântului in pământ. Cu mare mâhnire, monahii s-au despărţit de preţiosul odor şi au aşezat moaştele Sfântului intr-un sicriu, pe care l-au îngropat in cimitirul mănăstirii. Anii au trecut, insa amintirea Cuviosului s-a păstrat in ţinutul Muscelului. Dumnezeu a binevoit sa se risipească orânduirea atee din România, Biserica recăpătând libertatea de a-si manifesta misiunea in rândul credincioşilor. Stareţul Mănăstirii Cetăţuia, împreună cu tot soborul a descoperit moaştele Sf. Cuv. Ioanichie şi le-a reaşezat spre închinarea credincioşilor în biserica mare a mănăstirii.
A fost canonizat de Sf. Sinod în şedinţa din 18 – 19 iulie 2009