Sfinții 45 de Mucenici din Nicopolea Armeniei au fost cinstiți cu multă evlavie de creștini chiar din primele vecuri creștine. Sfântul Constantin cel Mare a construit o biserică, în care a pus moaștele lor, care a devenit în scurt timp izvor de nenumarate minuni și tămăduiri. Sunt serbați în calendarul ortodox în data de 10 iulie.

Viața pe scurt – Sfinții 45 de Mucenici din Nicopolea Armeniei (sinaxar)
În acea perioadă, persecuțiile împotriva creștinilor s-au extins mult în Răsărit. Liciniu a dat poruncă prin toată stăpânirea sa, ca toți creștinii cei ce nu vor voi să se închine zeilor, să fie munciți și pierduți cu felurite morți, iar averile lor să fie confiscate! Astfel, creștinii erau prinși, supuși la torturi și, în final, omorâți. Cu toate acestea, numărul lor, în loc să scadă, creștea fără încetare.

În Nicopolis au fost întâi arestați trei creștini pe numele lor Leontie, Mauriciu și Daniel. Acestora s-au alăturat în scurt timp alți patruzeci de creștini. Se păstrează numele doar a trei dintre cei patruzeci, anume Antonie, Anicet și Sisinie.

Judecata nedreaptă
Au fost duși toți înaintea judecătorului pentru a fi interogați. Sfântul Leontie a fost cel dintâi adus înaintea ighemonului țării Armeniei, Lysius, împreună cu mai mulți prieteni ai lui.

Leontie, pe întreg parcursul pătimirilor nu doar că va lua cuvântul în numele tuturor, dar îi va și încuraja și întări, iar în momentele de taină va conduce rugăciunea. Sfântul Leontie, ajuns în fața celor care îi arestaseră a ținut o cuvântare plină de înțelepciune, arătând nedreptatea persecutării creștinilor și faptul că ei nu vor înceta să-l mărturisească pe Hristos.

„Și unde este Hristos al vostru?” a întrebat Lysius: „Au nu s-a răstignit el și nu a murit în chinuri?” La acestea a dat răspuns Sfântul Leontie: „Din moment ce știi că Hristos al nostru a murit pe cruce, atunci cunoaște, judecătorule, că El a și înviat din morți și S-a înălțat la cer.”

După acest cuvânt înflăcărat, pentru că a îndrăznit să blasfemeze zeii, judecătorul a poruncit să fie loviți cu pietre. Au fost întemnițați. Leontie nu a încetat să-și încurajeze frații să reziste arătând cu exemple din Sfânta Scriptură alte pilde ale martirilor care au îndurat suferințe și moarte pentru Domnul.

Singura lor mângâiere din acea seară a fost reușita unei femei evlavioase de a le duce în ascuns apă să-și potolească setea.

A doua zi au apărut iarăși la judecător, au mărturisit statornicia lor în credință și au fost din nou torturați.

S-au rugat fierbinte Domnului și au stăruit în cântări și cuvinte duhovnicești. Puterea dumnezeiască a rugăciunii lor a făcut ca cei doi paznici păgâni să înțeleagă frumusețea și adevărul creștinismului. Acolo, în praf și sânge s-au botezat în numele Sfintei Treimi. Gardienii se numeau Meneas și Belerades, fiind de origine egipteană.

Sfinții 45 de Mucenici din Nicopolea Armeniei – Martiriu
Creștinii, în număr de patruzeci și cinci, au răbdat cu bărbăție chinurile și moartea. Ei au luat cu cinste cununa mărturisirii celei sângeroase în data de 10 iulie 319. Această tortură bestială a fost împlinită întocmai, iar sufletele cele mucenicești s-au înălțat la împăratul Hristos, strămutându-se la viața veșnică.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DICȚIONAR SPECIAL

PREDICA PĂSĂRILOR: Aparţine lui Francesco d`Assisi şi a fost găsită de Constantin Ţoiu pe o uşă interioară a bisericii Saint Germain des Pres. A fost publicată în „România literară” nr. 50 din 2003: „Surori ale mele, păsări. Dumnezeu vă susţine fără ca voi să semănaţi şi să seceraţi. El vă dă izvoare şi gârle ca să beţi din ele când sunteţi însetate, coline şi munţi ca să vă găsiţi adăpost, în ele arbori, înalţi ca să vă faceţi acolo cuiburile.; şi fiindcă nu ştiţi nici să coaseţi, nici să toarceţi, tot EL vă procură veşmintele trebuincioase atât vouă cât şi odraslelor voastre. Creatorul v-o fi iubind pe voi mult de tot, dacă vă face atâtea favoruri. Astfel, dragele mele surori, nu fiţi ingrate, ci sărbătoriţi neîncetat, aduceţi laude celui ce vă copleşeşte cu atâtea faceri de bine…”.Constantin Ţoiu adaugă: „Unul din cele mai simple, mai sincere, mai frumoase texte citite de mine în viaţa mea”.

TELEFONUL VÂNTULUI: Explicaţia am întâlnit-o în „România literară” nr. 16 din 2021: „În nord-estul Japoniei, în zona regiunii Iwate, a fost instalată în urmă cu câţiva ani o cabină telefonică în curtea unei case. Amplasată undeva la poalele Muntelui Kujira-yama (Mintele Balenei, în traducere), cabina telefonică este în imediata apropiere a oraşului Otsuchi – localitatea fiind una dintre cele mai grav lovite de tsumami-ul din 11 martie 2011 (cu un bilanţ infiorător cel puţin 15800 de morţi şi peste 3900 de dispăruţi). În interiorul cabinei telefonice mai înainte menţionate se găseşte un telefon vechi, negru – care însă nu este conectat la nicio linie telefonică şi care poartă în văzduh glasurile celor care vin să vorbească la acest aparat. Cu o faimă mondială – i se spune „TELEFONUL VÂNTULUI”. Anual, multe mii de persoane vin în pelerinaj în acest loc”. Mai nou, această cabină telefonică şi telefonul care tronează în centrul acesteia, au devenit subiecte de roman şi film.”

SOCIETATEA CA O FRACŢIE: ormularea aparţine doctorului în psihiatrie Aurel Romilă şi a fost enunţată în 2014 într-un interviu acordat revistei „Formula As”. Petre Guran îl reia într-un eseu al său din „Dilema veche” nr. 888 din 2021: „Dacă socoţi societatea ca o fracţie, atunci o să observi la mijloc un strat subţire, care e al oamenilor normali. Crucea normalilor e că sunt foarte puţini, au devenit o minoritate fragilă, din care se tot desprind în sus şi în jos. Cei de sub acest strat, de dedesubt, sunt depresivii. Aproape o treime din populaţie suferă într-o formă sau alta de depresie. Însă nu pentru ei mă îngrijorez eu, ci pentru cei de deasupra stratului fin al normalităţii, pentru psihopaţi, care au ocupat toate posturile cheie în ţară.”

JOCUL RADU JORGENSEN: Scriitorul şi matematicianul român Radu Jorgensen, acum conferenţiar universitar în domeniul matematicii în SUA, acordă un interviu lui Cristian Pătrăşconiu, publicat în „Orizont” nr. 4 din 2021. La un moment dat Cristian Pătrăşconiu îl întreabă: „Mai cad statui?”. Răspunde Radu Jorgensen: „Ştii cum e… dacă scoatem FULGUL din prima strofă a lui Coşbuc, ai acolo răspunsul perfect: „A-nceput de ieri să cadă / Câte-un FULG, acum a stat, / Norii s-au mai răzbunat / Spre apus, dar stau grămadă / Peste sat.”

Eu am scos cuvîntul FULG şi am pus pe rând MINISTRU, PRIM-MINISTRU, POLITICIAN, ŞEF etc., intrând în „Jocul Radu Jorgensen”. E un joc cu o trimitere reală şi amuzantă.

OBLOMOVISMUL: Proiecţia lui în prezent aparţine lui Iacob Florea. El a fost generat de anul pandemiei care a alienat lumea. L-am întâlnit în „România literară” nr. 30 din 2021, într-o descriere făcută de Horia Gârbea în urma lecturii studiului/eseului autorului amintit: „Un halat pentru un secol. Oblomovism în răspăr” (Editura „Tracus Arte”, Bucureşti, 2021). Oblomovismul, ca şi bovarismul sau quijotismul, a devenit, prin eseul lui Iacob Florea, un substantiv comun. Sistematizează Horia Gârbea: 1. „Personajul este unul din secolul XIX, Ilia Ilici Oblomov, când a fost creat de părintele său literar I. A. Goncearov”; 2. „Oblomov, spre deosebire de alte personaje ilustre ale activităţii şi întreprinderilor, precum Jean Valjean, Rastignac, Vitoria Lipan, Scarlett O’Hara, nu este măreţ prin ceea ce face, ba dimpotrivă. El e faimos prin ceea ce nu face”; 3. „Fraza cheie a eseului lui Iacob Florea este scrisă şi pe copertă: „Oblomovismul meu înseamnă capacitatea omului de a întoarce spatele lumii şi de a se salva ca om”; 4. „Oblomov este un precursor emblematic al „lumii noi”; 5. „Un personaj la fel de important ca Oblomov însuţi şi pe care îl regăsim în titlul eseului este halatul lui Oblomov. Halatul oriental, vast, uzat este simbolul oblomovismului”.

ROMANUL COMPOZIT: Reprezintă o nouă tipologie de roman, una foarte recentă, propusă de Adrian Lesenciuc încă din 2019. Ideea i-a fost pusă în faţă/propusă lui Nicolae Manolescu pentru a o lua în considerare în completarea tipologiei romaneşti. Explică Adrian Lesenciuc în „România literară” nr. 30 din 2021: „…romanul compozit pleacă de la numele ordinului omonim al arhitecturii clasice. Este tipul de roman actual în care volutele ionicului sunt combinate cu referinţele livreşti, exotismul şi ironia romanului corintic. Ultimii ani au oferit exemplele potrivite pentru umplerea cu conţinut semnificat a alveolei conceptului de „roman compozit”. Pentru înţelegere, Adrian Lesenciuc ne recomandă romanul Mariei Stepanova, „În amintirea memoriei”.

GRANDFATHER PARADOX: În traducere înseamnă „paradoxul bunicului”. L-am întâlnit explicat de Constantina Raveca Buleu în eseul „Călătoria în trecut”, publicat în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 8 din 2021. Explică autoarea: „Potrivit acestuia, un călător în trecut care îşi „ucide” bunicul biologic înainte de conceperea unuia dintre părinţii săi face imposibilă propria sa existenţă”.

În anul școlar 2025–2026, directorii unităților de învățământ, precum și inspectorii școlari generali și adjuncți, vor avea obligația de a susține minimum 10 ore de activitate didactică pe săptămână. Totodată, aceștia nu vor putea desfășura activități didactice suplimentare remunerate prin plata cu ora sau cumul de funcții.

Prevederile se regăsesc în legea asumată de Guvernul Bolojan, potrivit edupedu.ro.

În proiectul inițial, degrevarea de normă pentru directorii de școli era cu până la 30% (14 ore predare), însă, prin amendament, s-a ajuns la până la 50%.

Prevederile se vor aplica doar în anul școlar 2025-2026, după norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Obligații de predare pentru directori de școli, inspectori școlari generali/generali adjuncți

• pot fi degrevați cu până la 50% din norma de predare, învățare și evaluare
• nu pot desfășura activități didactice de predare remunerate prin plata cu ora sau cumul
• prin excepție, pot face activități în regim de plata cu ora, în unități de învățământ preuniversitar din zone izolate, cu aprobarea consiliului de administrație al inspectoratului școlar județean.

Personalul didactic de conducere  al unităților de educație extrașcolară, casele corpului didactic, centrele județene de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională și centrele de excelență:

• cu până la 30% din norma didactică de predare-învățare-evaluare.

Programul educațional FLEX (Future Leaders Exchange), una dintre cele mai apreciate oportunități internaționale pentru liceenii români, a fost suspendat temporar, potrivit unui anunț oficial publicat de American Councils România.

Decizia vine pe fondul „constrângerilor de resurse”, motiv invocat în mesajul transmis pe rețelele sociale, fără alte detalii suplimentare. Astfel, în anul 2025 nu va exista nicio sesiune de recrutare pentru bursele aferente anului școlar 2026–2027.

FLEX este un program de burse finanțat de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, care oferea elevilor de liceu din România șansa de a studia timp de un an într-un liceu american și de a locui într-o familie gazdă din SUA. La finalul anului școlar, perioada era echivalată în România, permițând elevilor să își continue studiile fără pierderi academice.

Programul s-a desfășurat în România de peste un deceniu, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, fiind recunoscut pentru contribuția sa la dezvoltarea personală, educațională și interculturală a tinerilor bursieri.

În acești ani, sute de liceeni români din toate colțurile țării au beneficiat de această experiență unică, fiind repartizați în licee din state precum Washington, Texas, Colorado, California, Hawaii, Iowa și Florida. Experiențele lor au fost adesea descrise ca transformatoare, atât la nivel academic, cât și uman.

Suspendarea programului reprezintă o pierdere resimțită nu doar de elevii care visau la această șansă, ci și de comunitățile școlare și educaționale care au sprijinit constant participarea la FLEX.

Pentru moment, nu a fost comunicată o dată estimativă pentru reluarea programului în România.