Hidroelectrica, principalul producător și furnizor de energie electrică din România, informează că, începând cu 1 aprilie 2025, va aplica o ajustare a prețului energiei electrice active pentru energia furnizată clienților săi.

‘În ciuda contextului economic și a fluctuațiilor pieței energetice, Hidroelectrica continuă să își mențină angajamentul față de clienții săi, oferind în continuare cel mai mic preț al energiei electrice active din piață, păstrând un preț competitiv și adaptat condițiilor actuale ale pieței’, se menționează într-un comunicat al companiei.

Conform ofertei publicate pe site-ul Hidroelectrica, pentru perioada 1 de aplicare a condițiilor de preț, respectiv 1 martie 2025 – 31 martie 2025, prețul energiei electrice active (inclusiv TG, tariful de transport – componenta de introducere a energiei electrice în rețea) este de 0,28329 lei/kWh, iar pentru perioada 2 de aplicare a condițiilor de preț, începând cu 1 aprilie 2025, prețul energiei electrice active (inclusiv TG, tariful de transport – componenta de introducere a energiei electrice în rețea) este de 0,45329 lei/kWh.

‘Oferta se adresează pentru toți consumatorii casnici alimentați în regim concurențial’, menționează compania.

De asemenea, conform comunicatului, Hidroelectrica își reafirmă angajamentul față de consumatori și, în cazul în care schema de plafonare a prețurilor va fi menținută, compania va menține plafoanele stabilite de autoritățile competente, conform legislației aplicabile. În acest mod, toți consumatorii vor beneficia în continuare de tarife adaptate nevoilor proprii de consum.

Hidroelectrica este lider în producția de energie electrică, principalul furnizor de servicii tehnologice necesare în Sistemul Energetic Național. Cu o producție în an mediu hidrologic de peste 17 TWh generată în sucursale, Hidroelectrica are dubla calitate, fiind și furnizor de energie electrică, lider de piață pe segmentul concurențial cu o cotă de 14,37%, conform ultimului raport de monitorizare al pieței de energie electrică aferent lunii noiembrie 2024 și publicat de ANRE.

Ministerul Energiei a publicat, la sfârșitul săptămânii trecute, proiectul de Ordonanță de Urgență privind prelungirea plafonării prețurilor la energie electrică până la 30 iunie 2025 și a celor la gaze naturale până la 31 martie 2026.

‘Prezentul act normativ are drept scop instituirea următoarelor măsuri temporare: acordarea unor măsuri de sprijin similare cu cele incluse în Ordonanța de urgență nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, cu modificările și completările ulterioare, respectiv plafonarea prețurilor finale facturate și compensarea diferenței de la buget, pentru consumatorii de energie electrică, în perioada 1 aprilie 2025 – 30 iunie 2025; acordarea unor măsuri de sprijin similare cu cele incluse în Ordonanța de urgență nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, cu modificările și completările ulterioare, respectiv plafonarea prețurilor finale facturate și compensarea diferenței de la buget, pentru consumatorii de gaze naturale, în perioada 1 aprilie 2025 – 31 martie 2026’, se menționează în Nota de fundamentare a proiectului.

Astfel, vor fi menținute până la finele lunii iunie 2025 cele trei plafoane maxime de preț pentru energia electrică, de 0,68 lei/kWh, 0,80 lei/kWh și 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus, în funcție de consum, și de 0,31 și 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru gazele naturale. AGERPRES

Casele a două familii din localitățile Trușești și Blândești au fost în pericol, ieri, în urma unor incendii izbucnite în jurul coșurilor de fum.

Din fericire flăcările au fost observate la timp, iar pompierii au reușit să salveze locuințele.

Au intervenit echipaje din cadrul Gărzii de Intervenție Trușești și Detașamentului de Pompieri Botoșani, cu trei autospeciale de stingere.

Cel mai probabil, evenimentele au fost provocate de coșurile de fum neprotejate termic față de materialele combustibile din structura acoperișului și necurățate de funingine.

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu ce poate apărea pe timpul exploatării coşurilor și a burlanelor de evacuare a fumului, trebuie adoptate următoarele măsuri:

✔️ verificarea coşurilor / burlanelor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);

✔️ păstrarea distanţei dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului;

✔️ îngroșarea zidăriei coşului la trecerea prin planşee, lăsându-se un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

✔️ tencuirea şi văruirea părţii din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

✔️ curățarea periodică a coșurilor de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

Sfântul Procopie (†750) era din ţinutul Decapole, care se află lângă Marea Galileii. Acesta luase de tânăr calea vieţii monahiceşti şi era vestit între cuvioşi pentru trăirea sa sfântă. Sfântul Procopie a trăit pe vremea prigoanei împotriva sfintelor icoane şi, ridicându-se ca un stâlp al Ortodoxiei şi mare apărător al dreptei credinţe, stând cu bărbăţie împotriva taberelor eretice, le umplea de ruşine şi cu nebiruite cuvinte, insuflate de Dumnezeu, dovedea nebunia învăţăturii iconoclaştilor.

Din porunca împăratului, cuviosul a fost prins şi bătut cumplit, apoi a fost strujit cu unelte de fier şi i s-a smuls pielea de pe trup. A fost apoi aruncat în temniţă, avându-l ca frate de pătimire pe Cuviosul Vasile Mărturisitorul, sărbătorit la 28 februarie. Murind împăratul Leon, Sfântul Procopie a fost eliberat din temniţă şi, cu trupul şubrezit de mulţimea chinurilor, s-a dus la mănăstirea sa, trăind în osteneli şi în rugăciune. La bătrâneţi adânci s-a mutat în pace la Domnul.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

TERMENI, CONCEPTE, SINTAGME…

LEGENDA  NOICA:  A fost prezentată de Mihai Idu în  “Dilema” nr. 464 din 2013: “Legenda Noica e blândă. Ea creează răspunderi, obligă la imitaţie şi o îngăduire. Cu alte cuvinte, este un model, un exemplu de urmat, o cale posibilă.”  Mihai Idu,  despre ce putem învăţa de la un model precum Noica:  a) „nevoia de a deveni unealta propriului rost”; b) „nevoia de a lucra cu exigenţă şi ritm”; c)” nevoia de a avea ţeluri”; d) „nevoia de orientare şi amplasament”.

TRILOGIA LICHIDĂ;  Sintagma aparţine lui Zygmunt Bauman, sociolog recunoscut, reprezentând tabloul cel mai plastic al lumii contemporane: societatea lichidă.  Trilogia lichidă este dată de: a) modernitatea lichidă;   b) dragostea lichidă; c) viaţa lichidă. Emil Raţiu, în „Contemporanul” nr. 12 din 2012, o explică astfel: 1. „o cifră de lectură a lumii actuale, condensată în adjectivul „lichid”; 2. „ceva care scapă printre degete ca nisipul sau apa”. Continuă Emil Raţiu: „Agora şi cetatea, centrul statului naţional, întemeiat în limitele unui spaţiu terestru bine delimitat, bază pe care se întemeia modernitatea, este subminat – distrus – de către lumea lichidă, supranaţională, a aerului, a valurilor şi a comunicaţiei globale prin eter. A rezultat lumea actuală al cărei adjectiv de referinţă este „lichid” în care nimic nu mai este fix, sigur, totul este fugar, mobil, precar şi incontrolabil”.

NOUL  MIT  BOIA:  Aparţine lui Lucian Boia şi reiese din ultima sa carte „De ce este România altfel?” („Humanitas”, 2012). Cristian Ghinea, într-o cronică din „Dilema” nr. 464 din 2013, îl formulează astfel: „Noul mit spune că românii sunt cel mai varză neam posibil”.

 PREVEDEREA  VASILE  ANDRU: „Secolul 21 va fi cu matriarhat, sau nu va fi deloc”.

GREŞEALA  FĂCUTĂ  CU  RUSIA:    Este amintită  de  Andrei Manolescu în articolul  „Vremuri şi conducători” din „Dilema veche” nr. 677 din 9-15 februarie 2017. Observaţia aparţine analistului Robert Skidelsky, membru al Camerei Lorzilor din Marea Britanie. Scrie Andrei Manolescu: „…se vorbeşte despre greşeala care s-a făcut cu Rusia, care ar fi fost, spune el, umilită de Occident după încheierea Războiului Rece, un fenomen cu consecinţele nefaste pe care le vedem astăzi.  Şi Germania ar fi fost umilită după Primul Război Mondial, ceea ce ar fi dus, spun unii, la nazism şi la tot ce a urmat.”;

 SFATUL  LUI  GEORGE  USCĂTESCU:  L-am întâlnit în „Lumina” din 1 februarie 2013 şi aparţine profesorului român George Uscătescu, stabilit cu mult timp în urmă la Madrid: „Uitaţi-vă la Spania, unde a curs atâta sânge. Ţara a cunoscut un război civil devastator, cu milioane de victime, a trecut printr-o dictatură, dar a avut în cele din urmă tăria morală ca să zidească puntea înţelegerii naţionale, proteguind sensibilităţile şi cultivând alteritatea”;

IMAGINEA  COMUNISTULUI  DEDICAT:    Am găsit-o prezentată de preotul Alexandru Pripon, în „Lumina” din 7 august 2013: „Personajul acela din cărţile nu foarte inspirat scrise, inteligent, cult, bun la suflet, gata oricând să se sacrifice pentru semenii săi, convins că sărăcia curată este o virtute şi îndreptarea răului o datorie. Dacă aş fi avut ceva să îi reproşez, ar fi fost atitudinea rigidă faţă de credinţă, dar nici aceea nu era prea vizibilă, deoarece subiectul devenise tabu, iar autorii îl evitau cu eleganţă. Respectivul personaj din literatura fără prea mari pretenţii de artă a perioadei roşii era, desigur,  fictiv. Ne-am fi dorit să îl vedem în viaţa de zi cu zi, să avem parte, cumva, de bunătatea lui şi a altora ca el dar, din păcate, în lumea reală trăiam tot noi şi alţii asemenea nouă, obidiţi, izolaţi, aflaţi departe de starea de fapt a unei lumi întregi şi târşindu-ne picioarele pe la interminabile cozi, sperând să procurăm ceva de mâncare – un adevărat lux al acelor timpuri”;

CREZUL  PROGRAMATIC ŞTEFAN AUG. DOINAŞ   A fost descoperit de Constantin Cubleşan în patru versuri din poezia „Orologiul de gheaţă” (vezi „Apostrof” nr. 1 din 2017): „Treptat izbăvit de pământul greoi, / desprins de lumeşti simulacre, / mă-atrage un cer limpezit ca un sloi / cântând din văpăile-i sacre”. Explică, în susţinerea punctului de vedere, Constantin Cubleşan: „Poetul imaginează, în fantastice tablouri, o lume dincolo de cea a pedestrei realităţi în care există el, vorbind, metaforic, fireşte, de nevoia împlinirii umane într-o altfel de dăruire, într-o altfel de cheltuire a energiilor creatoare, din patimi adevărate, iluminate de idei demiurgice”;

PARABOLA  SOMONULUI:  Am întâlnit-o la Dumitru Ţepeneag, într-un interviu dat lui Farkas Jeno şi publicat în „România literară” nr. 23-24 din 1998:

„F. J.: Unde fug personajele?

1. Ţ.: Ele fug spre moarte, domnule Farkas. Adică spre locul unde se va încheia romanul.
2. J.: Şi locul dumneavoastră? Căci autorul se tot pregăteşte să meargă în Bretagne pentru a-şi depune ouăle, adică romanul.
3. Ţ.: (…) Dar dacă tot aţi propus „parabola somonului”, ştiţi că somonul se întoarce în apele natale pentru a-şi depune ouăle. Nu de ocean are el nevoie ca să creeze şi să moară (…) Când apele natale vor fi pregătite să mă primească aşa cum se cuvine, vă voi da de ştire. Sensul general al unui roman e şi acela al vieţii: personajele, autorul, cititorii şi criticii, cu toţi ne îndreptăm spre aceeaşi ţintă. Acest punct terminus, pe care ne-am obişnuit să-l numim moarte, e de altfel condiţia de posibilitate a artei, a creaţiei”;