Vineri, după-amiază, cei aproximativ 130 de participanți la cea de-a doua serie a Programului de Tabere ARC 2025, desfăsurat la Centrul de Agrement ,,,Codrii de Aramă” Agafton, au primit vizita jandarmilor botoșăneni.

Programul de Tabere ARC, organizat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni este destinat elevilor, studenților și tinerilor români din afara granițelor țării și are ca scop dezvoltarea abilităților de comunicare în limba română, informarea tinerilor asupra istoriei românilor și aprofundarea cunoștințelor de cultură și civilizație românească.

Jandarmii le-au prezentat câteva aspecte din evoluția în timp a Jandarmeriei Române, de la înființarea acesteia pe 3 aprilie 1850 și până în prezent, misiunile executate și competențele legale ale jandarmilor, precum și măsurile de autoprotecție pe timpul participării la tabără, în vederea prevenirii producerii unor fapte antisociale.

Activitatea a continuat cu procedee de autoapărare executate de elevii jandarmi Daniel și Iustin, după care grupa conductori câini de serviciu a executat un exercițiu de disciplină canină și de intervenție pentru prinderea unui infractor care nu se supune somațiilor.

Activități similare se vor desfășura și ka următoarele patru serii ale Taberelor ARC 2025 de la Agafton, la care participă în total aproximativ780 de elevi și tineri români din Ucraina și Republica Moldova.

Premierul României, Ilie Bolojan, susține vineri, 11 iulie, o conferință de presă la Palatul Victoria. Mai exact, prim ministrul fac declarații legate de cel de al doilea pachet de măsuri fiscale, scrie alba24.ro. 

În urmă cu câteva zile, premierul României, a declarat că cel de al doilea pachet de măsuri fiscale vizează reforma pensiilor speciale, a companiilor de stat și combaterea evaziunii.

Ministrul a spus că acest pachet ar urma să ajungă pe mesele parlamentarilor până la sfârșitul lunii iulie.

Cele mai importante declarații

• Avem nevoie de stabilitate politică, iar asta înseamnă noi pachete de măsuri.
• Pachetele vor fi prezentate în următoarele două saptămâni.
• Un pachet important ține de reforma societăților comerciale la care acționar este statul.
• Vom asigura toată transparența companiilor de stat. Măsura va intra în vigoare de săptămâna viitoare. Unii s-au instalat pentru câțiva ani de zile pe baza unor indicatori de performanță care sunt formali din păcate, care nu înseamnă indicatori specifici care țin de industria respectivă, și dacă ți-ai făcut ședințele lunare și dacă bifezi câte ceva ai rezolvat o bună parte din indicatori. Indicatorii financiari sunt reduși în așa fel încât nu există indicatori care să arate clar că la o societate care este în pierdere există indicatori relevanți.
• Vom modifica legislația, propunem scăderea numărului de membri în conducere și plafonarea indemnizațiilor.
• Vom modifica legislația, cu un număr mai mic de membri în bordul de conducere și vom micșora salariile.
• E nevoie să creștem eficiența acestor companii, iar indicatorii să fie cerți. Reducerea subvenției date de stat, îmbunătățirea serviciilor, profiturile suplimentare să revină statului.
• E nevoia de închiderea societăților care acumulează pierderi mai mulți ani consecutivi.
• Nu vom mai putea tolera astfel de situații în care câștigurile sunt net diferențiate față de performanță.
• Modificarea legislației fiscale. Este vorba despre măsuri de încasare a taxelor. Trebuie să creștem gradul de încasare. Spre exemplu pentru a combate munca la negru trebuie controale serioase. Trebuie să finalizăm digitalizarea ANAF, din analize de risc se vede unde sunt problemele. Trebuie să modificăm legislația pe componenta de insvolvență, de creanțe. Trebuie să ne mărim capacitatea de a executa silit și confisca.
• Limitarea mandatelor celor care conduc ANAF-ul.
• A doua direcție importantă: Reducerea risipei din sistemul de sănătate.
• O componentă importantă de cheltuieli sunt cele pe Sănătate. Nu mă refer la fondurile europene sau bugetele de investiții, mă refer la sumele care intră în sistem prin casa de sănătate.
• În urmă cu 10 ani, 2014, 2015 ponderea cheltuielilor din veniturile curente ale statului erau 11%, acum au crescut la 14-16%. Asta înseamnă niște sume foarte mari. De exemplu, 2021 – 49 de miliarde, 2022- 54 miliarde, 2023 – 59 de miliarde, 2024-73 miliarde, 2025 – estimat 77 de miliarde.
• La întâlnirea cu președintele CNAS am fost informat că avem nevoie de cel puțin 10 miliarde ca să putem termina acest an.
• Dacă nu s-ar întâmpla nimic până la sfârșitul anului vom ajunge la 16%. Acest nivel se apropie de cel din pandemie din 2020, doar atunci am mai avut o așa creștere, în rest ne-am stabilizat undeva la 11%.
• Se vede că în ultimii ani aceste cheltuieli pe componenta de sănătate sunt mult mai mari, cu cel puțin 10%, față de creșterea veniturilor. Nu este o direcție bună.
• Un alt pachet important este reforma administrației publice. Tot pachetul trebuie pus în practica. Aici ne referim la impozitarea proprietății, dar și la alte măsuri care țin de administrația locală.
• Este nevoie să creștem capacitatea administrativă. Trebuie să le creștem capacitatea de încasare a datoriilor.
• O altă componentă este descentralizarea jocurilor de noroc. Mai exact este nevoie ca primăria din localitate să autorizeze intensitatea jocurilor de noroc. Au nevoie de jocuri de noroc, sau nu. Orașele noastre sunt invadate de jocuri de noroc.
• Administrații locale mai eficiente. Trebuie să renormăm personalul. Mai exact să țină cont de numărul de locuitori. Normările trebuie făcute pe baze reale.
• Trebuie să redimensionăm acest aparat (cel local).
• Trebuie să evaluăm funcționarii, să existe o evaluare periodică a angajaților din sistemul public.
• Pensionarea magistraților: Pensii speciale. Avem câteva realități care nu pot fi contestate. Avem o pensionare prea rapidă a magistraților. Se pensionează undeva la 48 de ani.
• Dacă începi imediat după ce ai terminat facultatea, la 48 de ani te poți pensiona. Trebuie să creștem vârsta, nu știu, 30, 35 de ani de muncă. Să se facă nu foarte departe de vârsta standard de pensionare de 65 de ani.
• A treia componentă: nivelul pensiei. Astăzi pensia este 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. Un salariu brut înseamnă în general un salariu net +40-50%. Asta înseamnă că 80% din salariul brut este mai mare decât salariul net.

  Cred că o formulare corectă și cinstită – 80% din salariul net și nu mai e cazul să pui dar nu mai mult decât ultimul salariu. Este o prevedere bună, corectă și cinstită. Acestea vor fi elementele de bază după care vom discuta în perioada următoare ca să ajungem la o soluție ca după consultarea magistraților să venim cu o soluție corectă, Și sistemul de justiție trebuie să își câștige încrederea oamenilor.

  Trebuie și o nouă lege de salarizare, care să nu scadă veniturile, dar să nu mai avem atâtea sporuri. Să avem o salarizare clară, transparentă, predictibilă, au notat reporterii g4media.ro.

  Publicitate

Ilie Bolojan a anunțat reformarea companiilor la care statul este acționar majoritar. Acesta a precizat că mare parte dintre societățile comerciale pe care statul le administrează sunt ”mult sub potențialul piețelor în care lucrează”, relatează alba24.ro. 

Premierul a spus că în curând vor fi publicate toate datele ce țin  de conducerea fiecăriei companii de strat dar și de indicatorii pe care conducerea acestora trebuie să le atingă.

Mai mult de atât acesta a spus că indicatorii de perfomanță sunt făcuți momentan pentru a putea fi atinși foarte ușor. Prim ministrul a spus că se va modifica legislația, și că propune scăderea numărului de membri în conducere și plafonarea indemnizațiilor.

O parte dintre companiile de stat sunt cu mult sub potențialul piețelor

”Reforma companiilor în care acționar majoritar este statul. Din păcate o bună parte din aceste active pe care le administrează sunt mult sub potențialul piețelor în care lucrează.

Mă refer la pierderi mai mici, la o mai bună calitate a serviciilor oferite, chiar la pofituri mai mari pe care statul să le poată investi și în general o bună administrare a acestor active.

Se vor modifica indicatorii de performanță

Vom publica de săptămâna viitoare toate datele ce țin de conducere și indicatori. Vom modifica indicatorii de performanță. Unii s-au instalat pentru câțiva ani de zile pe baza unor indicatori de performanță care sunt formali din păcate, care nu înseamnă indicatori specifici care țin de industria respectivă, și dacă ți-ai făcut ședințele lunare și dacă bifezi câte ceva ai rezolvat o bună parte din indicatori.

Indicatorii financiari sunt reduși în așa fel încât nu există indicatori care să arate clar că la o societate care este în pierdere există indicatori relevanți. Vom modifica legislația, propunem scăderea numărului de membri în conducere și plafonarea indemnizațiilor.

E nevoie să creștem eficiența acestor companii, iar indicatorii să fie cerți, reducerea subvențiilor de stat, calcularea corecă a numărului de angajați, profiturile suplimentare să revină statului.

De asemenea e nevoie de reducerea pierderilor sau închiderea societăților care acumulează pierderi mai mulți ani consecutiv. Vom propune modificarea de legislație ca numărul de societăți care sunt gestionate de AMEPIP să nu mai gestioneze 1400 de societăți, cam cât spune că gestionează, că nu le poate gestiona, iar numărul acesta să se reducă la maximum 200.

Societăți cu mai mulți oameni în consiliile de administrație decât angajați

Sunt societăți cu mai mulți oameni în consiliile de administrație decât angajații. Cei care sunt în conducere trebuie să se zbată din greu să atingă indicatorii, pentru că fiecare ban pe care îl pierdem zilnic printr-o proastă administrare înseamnă cumulat miliarde de euro pentru țara noastră.

Nu o să fie simplu, pentru că această negociere va putea avea loc dacă oamenii își dau seama că vor fi ridicoli sau va trebui să intrăm într-un război cu ei, dar nu mai putem tolera această situație.

Este un grup de lucru care s-a format pentru acest pachet de măsuri, condus de domnul Anastasiu, și din care fac parte ministerele care sunt autorități tutelare pentru principalele companii.

Ce exemple a dat Ilie Bolojan

Aș vrea să vă dau două exemple:

Unul din indicatorii bancari după care poți judecat o bancă este randamentul capitalului. Băncile noastre de stat cu management performant, cu salarii de peste 20.000 net, cu comitete, cu indemnizații maxime, realizează randamente care sunt jumătate față de băncile din piață. Toate băncile statului, să fim bine înțeleși.

Cred că e mult loc de mai bine, pentru că de acolo statul român poate să facă politici financiare, poate să încaseze mai multe profituri.

Mă gândesc de exemplu la CFR, sau Metrorex, în fiecare an statul român subvenționează cu miliarde de lei aceste companii. CFR Călători din total cifra de afaceri are 80% din subvenții și 20% din venituri proprii. În Europa, subvenționarea este în medie între 30-60%. În Marea Britanie, treburile funcționează fără subvenții. Iar noi suntem în situația cu 80% subvenție, de-abia suntem pe zero.

Astfel de lucruri dacă le vom mai tolera, risipa bugetară va continua. Dacă nu oprim aceste spargeri pe care le avem, vom reveni de unde am plecat”, a declarat Ilie Bolojan, citat de g4media.ro.

”Spor de femeie” pentru bărbați: Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunţat, joi, că a aflat întâmplător că la Societatea de Administrare a Participanţilor în Energie (SAPE), companie de stat, bărbaţii încasează ”spor de femeie”, dacă există cel puţin o femeie în consiliul de conducere. 

”Eram săptămâna trecută la birou, la final de program, pe la opt seara, şi semnam mapa şi am avut curiozitatea să văd care sunt acei indicatori de performanţă, pentru că nu sunt de acord să promovez acte care nu sunt foarte bine verificate înainte. (…)

Am văzut că îşi ating indicatorii de performanţă cei din Consiliul de Administraţie, dacă cei din companie fac cursuri de formare profesională în timpul anului şi pot să demonstreze asta, şi dacă e o femeie în boardul de conducere al companiei şi automat ei o să-şi încaseze sumele aferente, nu ştiu care e exact indemnizaţia, dar câteva mii bune de lei pe lună”, a declarat Bogdan Ivan, joi seară, la Antena 3.

Potrivit informaţiilor prezentate în timpul emisiunii, indemnizaţia este de 56.000 de lei pe lună.

Ministrul Energiei a precizat că, în același timp, modul de organizare al companiei lasă de dorit.

”E o companie pe care am descoperit-o şi eu când am ajuns la minister. Ideea companiei e una deşteaptă, dar modul în care a fost optimizată cred că mai lasă de dorit.

Concret, e un lucru foarte simplu: gestionează un fond de aproximativ 100 milioane euro pentru investiţii în energie care pot fi folosiţi mai departe pentru a-i investi punctual împreună cu băncile în proiecte mari de energie.

Acum sunt nemulţumit de cum arată şi am trimis Corpul de Control la compania SAPE pentru a primi un raport oficial referitor la activitatea de acolo şi la capacitatea managerială a celor care conduc această companie”, a spus Ivan.

”Spor de femeie” pentru bărbați: Ce venituri incredibile a avut fostul șef SAPE, în 2024

Fostul președinte al directoratului SAPE în 2024, Bogdan Codruț Stănescu este unul dintre cei mai bine plătiți bugetari din România. Acesta a condus instituția până în aprilie 2025.

În timp, a ocupat zeci de funcții la stat, dintre care unele concomitent și a strâns o avere uriașă, care cuprinde case, apartamente, terenuri, bijuterii și mașini.

Potrivit declarației rectificative depuse în 2025, acesta a câștigat în anul fiscal trecut sume enorme. În total, a obținut peste un milion de lei.

567.134 a încasat de la SAPE, 254.669 de la SNGN Romgaz SA FIGN Depogaz Ploiești, 168.000 de la Rompetrol Rafinare, 38.000 de lei de la Prefectura Argeș și 2.800 de lei de la Curtea de Arbitraj București.

Veniturile familiei au fost completate de soție, care și ea a adus acasă peste 300.000 de lei, din poziția de consilier juridic la Ministerul Justiției.

Vezi declarația de avere completă AICI.

Deși familia a încasat peste 1,3 milioane de lei, Stănescu nu a declarat nici un ban în conturile bancare.