Connect with us
Publicitate

Actualitate

Tu din ce categorie faci parte? Studiu: Câți români consumă apă plată îmbuteliată și câți beau apă de la chiuvetă

Publicat

Publicitate

O treime dintre români (33%) obişnuiesc să consume cel mai des apă îmbuteliată plată, iar 12% apă îmbuteliată carbogazoasă. Asta în timp ce patru din zece români consideră că pot bea apă direct de la chiuvetă fără să le fie afectată în vreun fel sănătatea, potrivit unui studiu de specialitate, dat publicităţii, relatează Agerpres.

Conform datelor centralizate de Reveal Marketing Research, accesibilitatea preţului este cel mai important criteriu care influenţează decizia de cumpărare a apei îmbuteliate, plate (56%) şi carbogazoase (50%). În prezent, 45% dintre români aleg să consume cel mai des apă îmbuteliată, comparativ cu 58%, în 2021.

De asemenea, cei mai mulţi dintre români continuă să consume cel mai des apă îmbuteliată, plată (33%) sau carbogazoasă (12%), 21% aleg să filtreze apa de la chiuvetă cu ajutorul unui filtru de robinet sau a unei căni filtrante, în timp ce 17% declară că preferă să bea apa de la chiuvetă fără să o filtreze.

Publicitate

„Totuşi, interesul de a consuma apă îmbuteliată, plată sau carbogazoasă, a înregistrat o scădere semnificativă în ultimii doi ani, ajungând de la 58% la 45%, în prezent.

O potenţială motivaţie a acestei schimbări în comportamentul consumatorilor este reprezentată de scumpirile în lanţ ale produselor (inclusiv a apei îmbuteliate), aspect ce îi determină pe români să caute activ alternative mai economice.

Îndreptându-ne atenţia către evoluţia părerilor despre apa de la chiuvetă, în continuare 1 din 2 români consideră că aceasta nu este complet potabilă dacă nu este filtrată”, se menţionează în studiu.

Publicitate

Pe de altă parte, ponderea celor care consideră că pot bea apă direct de la chiuvetă fără să le fie afectată în vreun fel sănătatea este în creştere de la 30%, în 2021, la 38% în 2023, iar această atitudine este împărtăşită într-o măsură semnificativ mai mare de către persoanele mature de peste 56 de ani (51%).

În ceea ce priveşte cantitatea de apă cumpărată, 60% din totalul celor intervievaţi obişnuiesc să cumpere cel mai des ambalaje de 2 litri, iar peste jumătate (56%) preferă bidoanele de 5 litri, urmate de cele de 1 litru şi 0,5 litri, ambele înregistrând scoruri de 36%.

În acest context, Generaţia Z (18-24 ani) manifestă un interes mult mai ridicat în a cumpăra cantităţi mai mici de 0,5 litri (57%) sau 1 litru (64%), aceasta fiind şi categoria de vârstă care preferă în mai mare măsură să aibă o sticlă cu apă când sunt pe drum (88% vs. 67% total eşantion).

Publicitate

La categoria apă minerală carbogazoasă, ambalajele de 2 litri continuă să fie cele populare (65%), acestea fiind preferate într-o măsură semnificativ mai mare de către persoanele cu vârste între 45-55 ani (74%). În topul preferinţelor urmează sticlele de 1 litru (30%) şi cele de 0,5 litri (28%).

Potrivit sursei citate, accesibilitatea preţului este cel mai important criteriu care influenţează decizia de cumpărare a apei îmbuteliate, plate (56%) şi carbogazoase (50%).

În cazul apei minerale plate, cele mai importante criterii identificate sunt preţul accesibil (56%), mărimea ambalajului (37%), compoziţia apei (31%) şi experienţa anterioară cu brandul (30%).

La apa minerală carbogazoasă, în top se regăsesc: preţul accesibil (50%), experienţa anterioară cu brandul (30%), calitatea produsului (29%) şi mărimea ambalajului (27%).

Studiul de specialitate a înregistrat şi cele mai importante atribute când vine vorba despre apa îmbuteliată. Astfel că, atât în cazul apei minerale plate, cât şi a celei carbogazoase cele mai importante atribute sunt deopotrivă: provenienţa dintr-o sursă naturală/izvor(47%, respectiv 50%), calitatea ridicată a produsului (42%, respectiv 46%) şi accesibilitatea preţului (40%, respectiv 43%).

Cele mai des întâlnite momente de consum în ceea ce priveşte consumul de apă îmbuteliată plată sunt acasă (79%), pe drum (67%) sau la serviciu/şcoală (67%).

Pe de altă parte, apa minerală carbogazoasă este consumată mai degrabă acasă (65%) sau la terase/restaurante(61%).

Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online, în perioada 15 – 21 martie, pe un eşantion de 1.005 respondenţi, utilizatori de Internet, din mediul urban şi rural. Eroarea maximă de eşantionare este +/-3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Alexandra Huțu, candidat PSD la Senatul României

Publicat

Publicitate

”Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi Alexandra Huțu, deputatul și candidatul PSD pentru Senatul României.

Alexandra Huțu a vorbit despre inițiativele sale legislative din ultimii patru ani din Camera Deputaților dar și despre planurile sale ca viitor senator în Parlamentul Românei alături de unul dintre cei mai tineri primari ai PSD din județul Botoșani, primarul comunei Gorbănești, Ionuț Lucian Melinte.

Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare. (CMF: 11240017)

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Cateheza demonstrativă în Parohia „Sfinții Voievozi” Cristești susținută de preotul Mihai Bendiac

Publicat

Publicitate
Elevii clasei a VIII-a A de la Școala Gimnazială Nr. 1 Cristești au participat la Cateheza „Dumnezeu se descoperă mai ușor oamenilor încercați de boală sau suferințe fizice”.
Au fost prezenți părintele Bogdan Azamfirei , coordonatorul activităților catehetice la nivel de protopopiat, părintele Daniel-Constantin Țăranu, misionar protopopesc, părintele Ciornei Mihai-Gabi Bucătăriu, de la Bălușeni, părintele Claudiu Ionescu de la Buzeni și părintele Ovidiu Lungu de la Unguroaia care a conferențiat în partea a doua a întâlnirii.
„Mulțumirile se adresează tinerilor noștri, părintelui Bendiac Mihai Paroh la Parohia Cristești II și conferențiarul de astăzi, doamnei profesor de religie Feciuc Mihaela și părinților participanți”, au transmis organizatorii evenimentului.
Sursa: Protopopiatul Botoșani

Citeste mai mult

Eveniment

România şi Bulgaria se pot alătura pe deplin spaţiului Schengen în ianuarie 2025

Publicat

Publicitate

România şi Bulgaria se pot alătura pe deplin spaţiului Schengen de liberă circulaţie din ianuarie 2025, a declarat vineri ministrul de interne ungar, Sandor Pinter, care a adăugat că decizia finală va fi luată la reuniunea miniştrilor de interne ai UE din 11 decembrie, informează Reuters.

România şi Bulgaria, membre ale Uniunii Europene şi NATO, au aderat parţial la Schengen în martie, după un acord cu Austria care s-a opus iniţial aderării lor pe motiv că trebuie să facă mai mult pentru a preveni imigraţia ilegală.

Deşi controalele la frontierele aeriene şi maritime dintre România şi Bulgaria şi celelalte 27 de ţări membre ale zonei Schengen au fost ridicate, negocierile cu Austria privind intrarea în Schengen şi cu graniţele terestre au continuat pe tot parcursul anului 2024, aminteşte Reuters.

Publicitate

„Cele două ţări au făcut paşi importanţi pentru a obţine statutul de membru cu drepturi depline”, a declarat ministrul de interne ungar Sandor Pinter, într-o conferinţă de presă, după discuţii cu omologii săi român, bulgar şi austriac. ”Suntem… cu un pas mai aproape ca Bulgaria şi România să devină membre cu drepturi depline ale Schengen”, a adăugat el.

Pinter a anunţat că un pachet de măsuri de securitate va fi prezentat la reuniunea miniştrilor de interne din UE din 11 decembrie, între care aranjamente pentru cel puţin 100 de poliţişti de frontieră pentru a proteja graniţa dintre Turcia şi Bulgaria.

România şi Bulgaria se află pe rute majore pentru comerţul ilegal cu arme şi droguri, precum şi pentru traficul de persoane, dar Comisia Europeană a declarat, după o investigaţie amănunţită, că cele două ţări au îndeplinit toate cerinţele Schengen.

Publicitate

România a descris opoziţia Austriei ca fiind nejustificată, citând date de la agenţia de frontieră Frontex care arată că migranţii ilegali au intrat în UE în principal din Balcanii de Vest, nu din România.

„România şi Bulgaria aparţin pe deplin spaţiului Schengen. Eliminarea controalelor la frontierele terestre interne este ultimul obstacol. Salut rezultatul pozitiv al discuţiilor informale de astăzi (vineri – n.r.), la Budapesta. Urmează decizia oficială a @EUCouncil”, a reacţionat pe platforma X preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

 

Publicitate


La rândul său, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a salutat tot pe platforma X „evoluţia pozitivă în privinţa aderării depline la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei” şi a menţionat că legislativul european a fost vârful de lance al acestui demers de la bun început.


”Un Schengen mai puternic înseamnă o Europă mai puternică”, a apreciat Metsola, care a adăugat că aşteaptă cu nerăbdare o decizie finală în următoarele zile.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a apreciat la rândul său că „cetăţenii României şi Bulgariei aparţin Schengen şi merită să beneficieze pe deplin de libertăţile” acestui spaţiu comun.

„Astăzi am făcut un pas important către o decizie pozitivă a Consiliului de luna viitoare”, a declarat politiciana suedeză, care la 11 decembrie nu va mai fi comisar pentru afaceri interne. Portofoliul ei urmează să fie preluat de austriacul Magnus Brunner, dacă votul din plenul Parlamentului European de săptămâna viitoare validează – aşa cum este de aşteptat – noua Comisie Europeană, care îşi va începe activitatea la 1 decembrie, notează EFE. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Dezvoltare accelerată a rețelei de drumuri din Botoșani în mandatul Doinei Federovici

Publicat

Publicitate

În timpul administrației Federovici, rețeaua de drumuri din județul Botoșani a cunoscut o dezvoltare fără precedent. „În ultimii patru ani, am modernizat și reabilitat peste 300 de kilometri, adică jumătate din rețeaua de drumuri județene și am demarat proiecte pentru modernizarea a încă 50 de kilometri. Investițiile în infrastructura rutieră sunt cele mai sigure pentru viitorul nostru, pentru că fără drumuri bune nu putem vorbi de atragerea investitorilor, de dezvoltarea zonei de business și implicit de crearea de locuri de muncă bine plătite”, a declarat Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.

 

Cele mai importante sectoare de drum județean modernizate sau în plin proces de modernizare sunt:

Publicitate
  • Drumul Strategic – 106 kilometri, care străbat 14 comune de pe teritoriul județului Botoșani: Răuseni, Călărași, Hlipiceni, Todireni, Albești, Trușești, Dângeni, Hănești, Dobârceni, Mihălășeni, Gorbănești, Blândești, Sulița și Lunca;
  • Drumul Mănăstirilor – 12,7 kilometri: Vorona – Oneaga (Cristești) – Pădureni (Coșula)
  • Prăjeni – Plugari – 2,8 kilometri, care scurtează drumul spre Iași, dar pe care administrația liberală i-a condamnat la „epoca de piatră”;
  • Sectoarele de drum modernizate prin PNDL – 24,2 kilometri: Corlăteni – Dimăcheni; Ibănești – Cristinești; Coțușca – Ghireni și Ionășeni – Mășcăteni;
  • Stabilizările alunecărilor de teren de la Roma – Nicșeni și Dumeni – Havârna;
  • 100 de kilometri de covoare asfaltice;
  • Proiectele derulate prin PNI „Anghel Saligny” – 42 de kilometri: Viișoara – Coțușca (recepționat); Avrămeni – Panaitoaia – Dimitrie Cantemir – Mitoc și Dobârceni – Murguța – Ștefănești (ambele finalizate); Lozna – Călinești – Talpa și Oroftiana; Bajura – Baranca (aflate în diferite stadii de execuție);
  • Mileanca – Codreni – Puțureni – Coțușca – 15 kilometri (în execuție);
  • Borolea – Hănești – 5,5 kilometri (în execuție);

 

Pe lângă aceste drumuri, am lăsat în licitație modernizarea Drumului Vămii (aproximativ 50 de kilometri), pentru care am obținut o finanțare europeană de 60 de milioane de euro din Programul Regional 2021-2027. De altfel, Botoșani este singurul județ din Regiunea de Nord-Est care a semnat contractul de finanțare”, a mai spus Doina Federovici

 

Publicitate

Nici drumurile naționale nu au fost neglijate, în ultimii ani finalizându-se două proiecte promovate de parlamentarii PSD, Botoșani – Târgu Frumos și Botoșani – Ștefănești. „Ne-am ținut de cuvânt și am modernizat cele două drumuri naționale importante ale județului nostru. Le mulțumesc colegilor parlamentari, domnului ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, și reprezentanților DRDP pentru că au susținut și găsit soluțiile pentru implementarea acestor investiții. Împreună am reușit să trecem peste votul împotrivă dat de parlamentarii PNL, atunci când în Parlament s-a dezbătut amendamentul la Legea bugetului, care să permită finanțarea acestor investiții. Liberalii au știut doar să se laude, dar când au trebuit să facă ceva și pentru județul nostru au dat înapoi”, a subliniat liderul social-democraților botoșăneni, Doina Federovici.

 

Aceasta a reamintit că județul Botoșani are nevoie de conectarea la drumurile de mare viteză, fără de care nu se poate dezvolta județul. „Atunci când am vorbit prima dată de Autostradă pentru Botoșani, toți au privit cu neîncredere și mulți chiar au luat în derâdere acest proiect major. Astăzi, suntem în postura de a avea trei oferte pentru sectorul de autostradă care va străbate județul la Tudora. De asemenea, proiectul Drumului Expres Botoșani – Suceava, care va avea o descărcare la Huțani pentru a lega și zonele Bucecea și Dorohoi de rețeaua de drumuri de mare viteză a avansat rapid în ultimul an”, a mai spus Doina Federovici, insistând pe necesitatea continuării acestor proiecte pentru Botoșani.

Publicitate

 

Investim în drumuri, investim în oameni! Doar așa putem să dezvoltăm județul și să creăm locuri de muncă bine plătite pentru botoșăneni! Pe 1 decembrie, vă invităm să ne susțineți în alegerile parlamentare. Votați pentru continuitatea acestor proiecte și pentru un viitor mai bun pentru toți. Alegeți candidații PSD, poziția 3 pe buletinul de vot! Împreună, suntem mai puternici și mai uniți!”, a conchis Doina Federovici.

 

Raportul de activitate al Doinei Federovici ca președinte al Consiliului Județean pentru perioada 2020-2024 se poate consulta pe pagina https://www.psdbotosani.ro/ la secțiunea:

 

INVESTIȚII PENTRU BOTOȘANI 2020-2024

 

chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.psdbotosani.ro/wp-content/uploads/2024/11/Raport_D_Federovici_compressed.pdf

 

CMF11240017

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending