Aula Magna a Colegiului Naţional “A. T. Laurian” a găzduit sâmbătă, 30 martie 2024, ce-a de-a XIII-a ediţie a Festivalului francofon regional de artă teatrală „Parole et théâtre”.
La deschiderea oficială au participat domnul inspector școlar general, prof. Bogdan-Gheorghe Suruciuc, doamna inspector de limbi moderne, prof. Irina Telişcă, reprezentanţii conducerii celor trei licee organizatoare, domnul prof. Ioan Onofrei, doamna prof. Beatrice-Cătălina Păpădie, domnul prof. Ştefan Oltean, membrii juriului, profesori invitaţi, elevi concurenţi şi voluntari, părinţi, susţinători, profesori organizatori.
Instituţiile organizatoare ale acestei ediţii a festivalului au fost Colegiul Naţional „A. T. Laurian” Botoşani, Liceul de Artă „Ştefan Luchian”, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Botoşani și Asociaţia română a profesorilor de limbă franceză (ARPF) – filiala Botoşani.
El reprezintă o primă etapă a festivalului-concurs, adică pentru concurenţii care s-au înscris la participarea directă din cadrul festivalului (toţi participanţii din judeţul Botoşani).
Prezentatorii acestei ediţii au fost elevii de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”: Robu Andreea şi Păduraru Raul-Ionuţ.
Juriul a fost format din: Irina Mititelu – președinte al juriului, actor la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoşani, Andreea-Gabriela Suceveanu, profesor de artă muzicală Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Botoşani, Diana-Alina Rusu, profesor de franceză Colegiul Naţional „A.T.Laurian” Botoşani, Manuela Drobotă, profesor de franceză Şcoala Gimnazială Nr. 12 Botoşani, Mihaela-Dorina Barbacaru, preşedinte ARPF Botoşani, profesor de franceză Şcoala Gimnazială Nr. 12 Botoşani.
Publicitate
Sponsorul acestei ediţii a fost Societatea franceză 5F (parteneriat de colaborare cu profesorii Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” Botoşani).
Concursul pentru participarea directă a fost organizat pe trei secţiuni: teatru, recitare artistică, interpretare vocal-instrumentală. Concursul a avut mai mult de 60 de momente artistice, unde au evoluat copii din mai mult de 25 de şcoli, iar întreg festivalul a fost un regal de „artă teatrală”. Premiile acordate în cadrul acestei etape a festivalului sunt:
Premiul I, Trofeu– Trupa „Les éléphants”, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Botoşani
Premiul II – Trupa „Les espiègles”, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Botoşani
Premiul II – Trupa „Travail en cour”, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Botoşani
Premiul II – Trupa „Les zanimés”, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Botoşani
Premiul III – Trupa „Parol”, Liceul Tehnologic „Ştefan cel Mare şi Sfânt” Vorona
Premiul III – Trupa „ThéQuatre”, Școala Gimnazială „Elena Rareş” Botoşani
Menţiunea I – Trupa „Les Gardiens des Sourires”, Şcoala Gimnazială „Elena Rareş” Botoşani
Menţiunea II – Trupa „Molière”, Şcoala Gimnazială „Ştefan cel Mare” Botoşani
Premii individuale gimnaziu
Rol principal feminin – Purice Iulia, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Botoşani
Rol principal masculin – Pânzariu Leonardo, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Botoşani
Rol secundar feminin – Zaiţ Daria, Şcoala Gimnazială „Ştefan cel Mare” Botoşani
Rol secundar masculin – Flişcu Cezara, Şcoala Gimnazială „Ştefan cel Mare” Botoşani
Recitare gimnaziu
Premiul I, Trofeu – Popovici David – Școala Gimnazială nr. 17 Botoşani
Premiul II – Andronache Ana, Colegiul Naţional „August Treboniu Laurian” Botoşani
Premiul III – Ionescu Maria Ilia, Colegiul Naţional „August Treboniu Laurian” Botoşani
Menţiune – Albotă Raluca-Maria, Școala Gimnazială nr. 17 Botoşani
Interpretare vocal-instrumentală gimnaziu
Premiul I, Trofeu – Cracană Eric, Colegiul Naţional „August Treboniu Laurian” Botoşani
Premiul I – Lazăr Ilinca, Colegiul Naţional „August Treboniu Laurian” Botoşani
Premiul II – Nistor Denisa-Ioana, Şcoala Gimnazială nr. 1 Corlăteni
Premiul II – Hăilă Delia-Teodora, Şcoala Gimnazială „Octav Băncilă” Corni
Premiul III – Grup vocal „Enfants et oiseaux”, Şcoala Gimnazială nr. 1 Corlăteni
Premiul III – Grup vocal „Les Francofilles”, Colegiul Naţional „August Treboniu Laurian” Botoşani
Menţiunea I – Penciuc Mara, Școala Gimnazială nr. 17 Botoșani
Menţiunea I – Stan-Muraru Maria, Școala Gimnazială „Grigore Antipa” Botoșani
Menţiunea II – Purice Laura-Alexandra şi Grădinaru Elena, Colegiul Naţional „August Treboniu Laurian” Botoşani
Menţiunea II – Gugescu Teodora, Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare”, Botoșani
Menţiunea III – Pătrăuceanu Maria-Magdalena, Şcoala Gimnazială „Octav Băncilă” Corni
Menţiunea III – Petrescu Oana-Maria, Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt ” Vorona
Asociaţia Română a Profesorilor Francofoni filiala Botoşani a acordat 15 de premii pentru calitatea limbii franceze.
Pentru organizarea festivalului s-au mobilizat mai mult de 40 de elevi voluntari din cele 3 licee organizatoare: Colegiul Naţional „August Treboniu Laurian”, Liceul de Artă „Ştefan Luchian” şi Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Botoşani. Ei au susţinut concurenţii, au pregătit recuzita necesară trupelor, au asigurat liniştea în sală, au imortalizat momentele artistice şi au asigurat buna derulare a întregului concurs. Festivalul a creat o emulaţie deosebită în rândul concurenţilor, a coordonatorilor de trupă, a voluntarilor şi a susţinătorilor.
„Această ediţie a festivalului Paroles et théâtre, desfăşurată anul acesta în luna francofoniei demonstrează faptul că mulţi elevi artişti sunt şi francofoni la Botoşani, iar francofonia a unit concurenţi, profesori organizatori, îndrumători şi invitaţi, elevi-voluntari, părinţi şi susținători asigurând pe tot parcursul spectacolului o efervescență motivantă”, a transmis Inspector școlar general, Prof. Bogdan Gheorghe SURUCIUC.
Iată și câteva imagini surprinse cu această ocazie:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Procesul dintre botoșăneanul Ion Clămparu, considerat cel mai temut interlop român din Europa, și un medic a ajuns într-un veritabil joc de „alba-neagra” judiciară între instanțele din Alba și Cluj. Cele două tribunale și-au declinat succesiv competența, pasând dosarul de la unul la altul, situație care a dus la sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, chemată acum să stabilească instanța competentă, relatează alba24.ro.
Dosarul îl are ca reclamant chiar pe Clămparu, cunoscut în lumea interlopă sub porecla „Cap de Porc”. De această dată, fostul lider al celei mai mari rețele de prostituție din Spania nu se află în postura de inculpat, ci susține că a devenit victimă într-un conflict cu o doctoriță, pe care o acuză că i-ar fi întrerupt tratamentul medical.
Litigiul a ajuns astfel într-un blocaj procedural, după ce atât Tribunalul Alba, cât și Tribunalul Cluj au considerat că nu sunt competente să judece cauza, declinând dosarul unul către celălalt. În lipsa unui acord, decizia finală privind instanța care va judeca procesul urmează să fie luată de ÎCCJ.
Mai exact Clămparu se judecă pentru un tratament întrerupt în 2020. Acesta este încarcerat în Penitenciarul de Maximă Siguranță Aiud, unde execută o pedeapsă de 25 de ani de închisoare. Clămparu îi cere medicului despăgubiri morale în cuantum de 200.000 lei. Deși acesta a intentat acțiunea în civil, în 2023, magistrații din Cluj și Alba și-au declinat dosarul de la o instanță la alta.
Alba neagra între Alba și Cluj
Mai pe scurt nici nu a început judecarea cauzei, ci în ultimii trei ani a fost doar în perioada de declinare de la o instanță la altă instanță. Cea mai recentă decizie a fost dată de magistații Tribunalului Alba, în data de 28 ianuarie 2026.
Pe scurt, magistrații din Alba au decis că dosarul trebuie judecat de magistrații din Cluj. Asta în condițiile în care în trecut cei din Cluj l-au trimis la Alba.
Publicitate
Drept urmare cum ambele instanțe au declinat cazul s-a ajuns la un conflict negativ de competență. Asta însemană că Înalta Curte de Casație și Justiție va decide pe ce instanță se va judeca cauza.
Pentru ce se judecă cel mai temut interlop al României din Europa
Clămparu spune că o doctoriță din Cluj Napoca i-a întrerupt tratamentul, tratament pe care îl lua pentru o afecțiune gravă la ficat. Mai exact, Ioan Clămparu a fost diagnosticat cu o boală grava la ficat în 2020 și urma un tratament injectabil săptămânal cu Pegasys, în Penitenciarul Aiud. Însă la un moment dat un medic a decis să întrerupă tratamentul injectabil.
Drept urmare, Clămparu a făcut mai multe acțiuni și cereri prin care a vrut să afle de ce i-a fost întrerupt tratamentul.
Lipsa de toleranță la medicament
Medicul a luat decizia de a întrerupe medicamentul pentru ca pacientul să nu dezvolte o formă severă de COVID și lipsa de tolerență la medicamentul administrat, pe baza analizelor de sânge trimise din penitenciar către unitatea medicală.
După 4 săptămâni în care tratamentul a fost stopat fără justificare şi în mod cu totul neprofesional, dna dr (…) a studiat mai amănunțit standardele medicale pe care le cunoştea oricum, sens în care şi-a reconsiderat poziția.
Întreruperea prematură a tratamentului şi reluarea lui ulterioară, la distanță de o lună, au făcut ca organismul să nu mai recepteze tratamentul în maniera așteptată şi chiar să conducă la înrăutățirea iremediabilă a stării sale de sănătate
Clămparu a precizat că medicul i-a întrerupt tratamentul administrat cu încălcarea protocolului medical în vigoare și cu „încălcarea obligaţiei fundamentale” de a-l informa în legătură cu motivele deciziei şi consecințele continuării sau întreruperii administrării medicației.
Apoi după plângerile sale făcute la conducerea Penitenciarului Aiud, tratamentul a fost reluat. Însă în urma întreruperii, Clămparu a notat că starea sa de sănătate s-a agravat.
Medicul s-a apărat
Doctorița care a întrerupt tratamentul a precizat că ”s-a apreciat corect faptul că tratamentul a fost întrerupt în mod justificat, datorită faptului că pacientul a prezentat o lipsă de toleranţă, criteriu de întrerupere a terapiei prevăzut expres în protocol. S-a ajuns la această concluzie prin analiza valorilor unor constante din timpul tratamentului anterior întreruperii, precum şi prin observarea creşterii valorilor după întreruperea definitivă a tratamentului”, se arată în documentul citat.
Mai mult de atât a arătat că ”tratamentul a fost întrerupt nu doar din cauza riscului de infectare cu virusul SARS COV 2, ci mai ales datorită lipsei de toleranță la tratament. De altfel, din consimțământul informat aflat în foaia de observație a pacientului rezultă, contrar afirmațiilor acestuia, că a luat la cunoştinţă, sub semnătură, despre posibilitatea de întrerupere a tratamentului”, a mai notat medicul.
Însă, Clămparu îi cere medicului care lucrează în spitalul Cluj, suma de 200.000 lei, pentru întreruperea tratamentului medical.
Instanța care va judeca cazul va fi decisă de Înalta Curte de Casație și Justiție.
”Cap de porc” spaima Europei
Între anii 2000-2004 Ioan Clămparu a pus bazele celei mai mari rețele de prostituție din Spania. Acesta ducea din România și Republica M0ldova sute de fete la prostituție în Spania.
Ziarele vremii spun că în fiecare noapte gruparea interlopă pe care Ioan Clămparu o conducea ducea în jur de 150 de femei la prostituție în parcul Casa de Campo.
A devenit cunoscut după modul brutal în care trata femeile obligate la prostituție. În timp rețeaua lui a devenit cea mai cunoscută rețea de prostituție din Europa, iar el cel mai de temut interlop român al Europei.
Liderii Partidul Social Democrat au decis, în ședința Consiliului Politic Național desfășurată astăzi, să susțină adoptarea, în regim de urgență, a pachetului de relansare economică și a pachetului de solidaritate, măsuri menite să protejeze populația în fața creșterii accelerate a costului vieții.
Anunțul a fost făcut de senatorul Doina Federovici, liderul PSD Botoșani, care a subliniat că adoptarea imediată a celor două pachete este „absolut obligatorie” și nu poate fi blocată de negocieri politice sau dispute legate de funcții și scenarii de guvernare.
Potrivit PSD, limita de suportabilitate a populației a fost deja depășită, iar România nu își mai permite experimente financiare care afectează direct cetățenii și mediul economic. Prioritatea acestui moment este costul vieții și nivelul de trai al românilor.
Pachetul de relansare economică este considerat vital pentru menținerea locurilor de muncă și supraviețuirea firmelor românești, în timp ce pachetul de solidaritate vizează pensionarii cu venituri mici, familiile vulnerabile, copiii cu dizabilități, persoanele cu handicap și veteranii.
Impactul bugetar total al măsurilor este estimat la 3,39 miliarde de lei, urmând să beneficieze peste 5 milioane de persoane la nivel național.
Sprijin financiar pentru pensionari
În ceea ce privește pensionarii, PSD propune acordarea unui sprijin financiar în două tranșe egale, în lunile aprilie și decembrie, pentru aproximativ 2,8 milioane de persoane. Astfel, 1,24 milioane de pensionari cu venituri sub 1.500 de lei ar urma să primească 1.000 de lei, 497.000 de pensionari cu venituri între 1.501 și 2.000 de lei – 800 de lei, iar 612.000 de pensionari cu venituri între 2.001 și 3.000 de lei – 600 de lei.
Publicitate
De asemenea, PSD susține introducerea unei scheme de sprijin pentru persoanele vulnerabile după liberalizarea prețurilor la gaze, pe un model similar celui aplicat în sectorul energiei electrice.
Social-democrații au transmis că nu vor accepta reduceri ale bugetului Educației și vor susține menținerea investițiilor în infrastructura mare de transport, sănătate, agricultură și comunitățile locale, la nivelul anului 2025. Adoptarea celor două pachete este considerată esențială înainte de aprobarea bugetului consolidat pentru anul 2026.
Facturile la gaze ale românilor au crescut semnificativ în ianuarie 2026, ajungând cu până la 30% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut. Analiza aparține Asociația Energia Inteligentă, iar concluziile sunt prezentate de președintele organizației, Dumitru Chisăliță.
Potrivit datelor centralizate, consumul de gaze al populației a fost cu aproximativ 18% mai mare în ianuarie 2026 comparativ cu ianuarie 2025, pe fondul gerului persistent. Deși stocurile din depozite au fost mai mari cu circa 11%, acest surplus nu a fost suficient, iar România a apelat masiv la importuri.
Gazele din import au venit însă la prețuri ridicate, cu până la 40% mai mari decât cele din producția internă, iar în unele cazuri chiar cu peste 80% peste prețul reglementat. În ianuarie 2025, România era exportator net de gaze, situație care s-a schimbat radical în acest an.
Asociația estimează că majorarea facturilor se datorează în proporție de aproximativ 20% creșterii consumului și de circa 5% creșterii prețului gazelor, restul fiind influențat de structura sistemului energetic și de dependența de importuri în perioadele de ger.
Concret, pentru apartamentele izolate, creșterile pot însemna între 100 și 150 de lei în plus pe factură, iar pentru locuințele neizolate sau case, majorarea poate ajunge la 200–400 de lei într-o singură lună.
„Problema nu este doar frigul, ci faptul că România intră în fiecare iarnă nepregătită, cu locuințe ineficiente energetic și pierderi mari de căldură”, avertizează Dumitru Chisăliță.
Publicitate
Specialiștii subliniază că, fără investiții serioase în reabilitare termică și eficiență energetică, astfel de creșteri vor deveni o constantă în fiecare sezon rece.