Sfântul Ierarh Teotim, episcopul Tomisului – 20 aprilie

Sfântul Ierarh Teotim I Scitul era originar din Dacia Pontica și a trăit în a doua jumătate a secolului al IV-lea și la începutul celui următor, păstorind cetatea de la Marea Neagră, în jurul anilor 380 – 395.
Acest episcop urcă pe scaunul Eparhiei Tomisului pe la anii 385-390, după trecerea la cele veșnice a episcopului Gherontie al Tomisului. Ca episcop al Tomisului este amintit pentru prima dată în anul 392, de Fericitul Ieronim, în celebra sa lucrare „De viris illustribus”, despre care spune că era păstor strălucit, cu mare dragoste de Dumnezeu și de oameni, teolog învățat și scriitor talentat și neobosit. El afirmă că „a scris scurte tratate sub formă de dialoguri, în stilul vechii elocințe”, ceea ce dovedește vasta sa cultură în retorică și filosofia antică, greacă și latină.
Unele fragmente din scrierile Sfântului Teotim se păstrează în lucrarea Sfântului Ioan Damaschin (†749) „Paralele sfinte”, din care reiese că a scris omilii la unele texte Evanghelice. Istoricul Sozomen scrie despre el că era „scit” (daco-roman) de neam, că „traiul îi era modest” și că era un taumaturg (vindecător de boli). Iar Socrate, alt istoric paleocreștin, spune că fericitul episcop Teotim I era cunoscut de toți – împărați, episcopi, călugări, credincioși și barbari (adică păgâni) –, pentru evlavia și corectitudinea vieții sale. Prin scrierile sale patristice, Sfântul Ierarh Teotim este considerat creatorul Filocaliei românești fiind contemporan cu un alt Sfânt român, și anume Sfântul Ioan Casian. În gândirea sa Sfântul Ierarh Teotim a fost, desigur, influențat de Sfântul Ioan Gură de Aur și de părinții capadocieni. Deseori, sfântul Teotim amintește în scrierile sale despre liniștea minții și a inimii. Sub păstoria Sfântului Teotim mănăstirile și sihăstriile din Dobrogea secolului IV, renumite prin asceză și isihie (liniște), au trăit o epocă de aur, devenind în secolele V-VI cunoscute în întreg imperiul prin vestiții „călugări sciți”, răspândiți atât la nord de Dunăre până în Carpați, cât și la sud până la Ierusalim, Constantinopol, Roma și Africa. Bisericile înălțate de el, ale căror ruine se pot vedea și astăzi, erau mari, ornamentate cu mozaicuri, ceea ce dovedește numărul impresionant de credincioși, precum și frumusețea cultului și arhitecturii secolelor IV-V.
Ca misionar, Sfântul Teotim I era tot atât de râvnitor pentru Hristos ca și înaintașii săi. El avea mult de suferit din partea „barbarilor” migratori, pe care reușea să-i îmblânzească cu greu prin daruri, prin rugăciuni și prin sfințenia vieții sale. Din această pricină păgânii îl numeau „zeul romanilor”.
Pe la sfârșitul primului deceniu al secolului V, Sfântul episcop Teotim s-a strămutat cu pace la cele veșnice. Pentru viața sa curată, pentru opera sa misionară și pentru credința cu care a mărturisit pe Hristos, Biserica Ortodoxă l-a trecut în rândul sfinților, pomenirea lui făcându-se la 20 aprilie. În „Acta Sanctorum” se spun următoarele despre Sfântul Teotim I: „La Tomis, în Scithia, se face pomenirea Sfântului Teotim (Theotimos) episcopul, pe care l-au cinstit chiar barbarii necredincioși, pentru sfințenia și minunile lui”.

Cultura grâului de toamnă este afectată de secetă pedologică moderată şi puternică în Moldova, Dobrogea, Oltenia şi Muntenia, precum şi local în estul şi sudul Transilvaniei, potrivit unei analize a Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).

“La data de 19 aprilie 2024, în cultura grâului de toamnă, conţinutul de apă pe adâncimea de sol 0-100 cm prezintă valori scăzute şi deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată şi puternică), pe suprafeţe extinse din Moldova, Dobrogea, Oltenia şi Muntenia, local în estul şi sudul Transilvaniei”, spune ANM.

În schimb, rezerva de umiditate a solului se încadrează în limite satisfăcătoare şi apropiate de optim în Maramureş, Crişana şi Banat, în cea mai mare parte a Transilvaniei, local în nordul şi sudul Olteniei, în nordul, nord-vestul, vestul, sudul şi estul Munteniei şi, izolat, în estul Moldovei şi al Dobrogei.

La porumb, în stratul de sol 0-20 cm (ogor), aprovizionarea cu apă se situează în limite satisfăcătoare şi apropiate de optim în Crişana şi Transilvania, în cea mai mare parte a Munteniei şi a Moldovei, în centrul şi sud-vestul Dobrogei şi, izolat, în nord-estul Banatului.

În Oltenia şi Maramureş, local în nordul, centrul, estul şi sud-estul Dobrogei, în nordul, vestul şi nord-vestul Banatului, nordul, estul, centrul şi sudul Moldovei şi, izolat, în vestul şi sudul Munteniei, se înregistrează deficite de umiditate în sol.

Agricultorii din judeţul Prahova spun că, la această oră, situaţia culturilor de grâu este critică pe fondul secetei şi cer desfiinţarea sistemului antigrindină despre care susţin că nu protejează, în realitate, împotriva grindinei şi, mai mult, ar favoriza seceta.

Zeci de agricultori, unii însoţiţi de utilaje, au protestat pe 15 aprilie în comuna prahoveană Valea Călugărească, cerând oprirea sistemului antigrindină.

Şi fermierii din Arad se plâng de seceta accentuată de temperaturile neobişnuit de ridicate din ultima perioadă şi spun că plantele cultivate în toamnă, precum grâul, orzul şi rapiţa, s-au maturizat prematur din cauza căldurii, dar sunt subdezvoltate din cauza lipsei apei din sol.

Preşedintele Cooperativei “Fermierul Nădlăcan”, Milan Kelo, a declarat, luni, 15 aprilie, pentru AGERPRES, că deficitul de apă din zonă este 250 de litri pe metru pătrat începând din vara anului trecut şi până în prezent, iar de la începutul acestui an precipitaţiile căzute sunt la jumătate faţă de media anilor trecuţi.

Fermierul spune că în perioada 1 ianuarie – 31 martie au căzut doar 72 de litri de precipitaţii pe metru pătrat, adică o medie de 24 de litri pe lună, în timp ce media lunară normală este de 54 de litri în zona Nădlac.

“Avem deja crăpături în pământ din cauza secetei, iar culturile de toamnă suferă. Orzul şi grâul sunt cele mai afectate, nu s-au dezvoltat corespunzător. Dacă în următoarele zece zile nu plouă, iar prognoza arată că nu va ploua, estimăm pierderi de până la 30% la aceste culturi”, a spus Milan Kelo.

Similar, partea de sud a judeţului Vaslui se confruntă cu o secetă pedologică accentuată, iar în partea nordică se înregistrează secetă moderată, potrivit datelor furnizate de reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului (DAJ) Vaslui. Din cauza deficitului major de apă din sol, sunt semnalate probleme la culturile de grâu, rapiţă, orz sau orzoiacă, înfiinţate în toamna anului trecut, iar o parte dintre producătorii agricoli au întors deja culturile din cauza răsăririi neuniforme. AGERPRES

Cercetași din Italia – provincia di Venezia, comune di jesolo, regione deVenoto și cercetașii de la Centrul local „Cutezătorii” Botoșani din cadrul Organizației Naționale „Cercetașii României” vor desfășura în perioada 20-22 aprilie a.c. o serie de activități comune în cadrul programului „La pas de cercetaș în Europa”.
„Activitățile realizate în cadrul programului sunt încărcate de simbolismul autentic, atât al poporului român, cât și al poporului italian și au menirea de a insufla mai-tinerilor cercetași și voluntari dragostea față de trecutul țărilor pe care le reprezintă şi are ca principal scop asigurarea unui cadru optim de realizare în mod nonformal a uneie educații experiențiale benefice tinerei generații de cercetași, precum și promovarea principalelor evenimente istorice, obiective culturale, trasee turistice, tradiții și obiceiuri, din judeţul Botoşani (România) și provincia di Venezia (Italia)” a declarat Flavius Damean, lider a C.L „Cutezătorii” Botoșani.
Sâmbătă, 20 aprilie 2024:
Prima activitate inclusă în programul cercetașilor constă în participarea acestora la Casa Tineretului Botoșani la Atelierul de arte vizuale și urbanism coordonat în cadrul Asociației Culturale „Arlechin” de doamna profesoară Marilena Asăvoie, lideră de cercetași în echipa de coordonare a Centrului local „Cutezătorii” Botoșani.
Activitatea continuă cu prima deplasare din cadrul traseului tematic „Botoșani, orașul istoric al al geniilor” la obiectivele turistice și culturale din municipiul Botoșani: Casa Tineretului Botoșani- – Parcul „Mihai Eminescu”– Palatul Administrativ și Primăria Municipiului Botoșani– Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani – Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani – Biserica Uspenia – clădirile istorice din Centru Vechi al municipiului Botoșani – Biserica Ff. Gheorghe – Casa Memorială „Nicolae Iorga” din Botoșani.
În partea a doua a zilei, cercetașii se vor deplasa la Tipografia Ria, unde doamna Hrițcu Mariana va prezenta cercetașilor întrega activitate începută cu anul 1996, ulterior cu toții se vor îndrepta către Lacul cu nuferi și Casa Memorială „Mihai Eminescu” de la Ipotești, locul de naștere a marelui poet Mihai Eminescu.
În finalul zilei, cercetașii se vor deplasa la Casa Memorială „George Enescu” de la Liveni și unde vor desfășura activități de socio-culturale alături de membrii unității de cercetași din comuna George Enescu, județul Botoșani și ai ansamblului folcloric „Stejărelul – Vlăstarele lui Enescu”, coordonați de domnul Alin Chiorescu, având ca parteneri Primăria Comunei „George Enescu”, reprezentată de domnul primar Murariu Bogdan Tony. Activitățile sunt coordonate de luca sirri, liderul centrului de cercetași din comune di Jesolo, Italia și liderii și coordonatorii Centrului local „Cutezătorii” Botoșani: Remus Ursache, Viorel Hrițcu, Iuliana Damian, Adrian Lupu, Roxana Pricop, Flavius Damean, Monica Aruxandei, Ana Maria Hazaparu, Manuela Sorohan, Marilena Asăvoaie.
Duminică, 21 aprilie 2024:
Activitățile din data de 22 aprilie, încep la Casa Tineretului Botoșani unde va fi prezentat traseul mănăstirilor din țara de nord și va continuă cu vizita la Muzeul de etnografie și artă ,,Ștefan Luchian” din Ștefănești, județul Botoșani unde doamna profesor-muzeograf Carmen Munteanu va prezenta cercetașilor și tinerilor prezenți viața și opera marelui pictor Ștefan Luchian, urmată de excursia la mormintele urieșilor din evul mediu și vizita la Cimitirul Evreiesc din Ștefănești, cel mai important loc de pelerinaj din Europa pentru evreii hasidici, unde, dl. Simon Marcu, director al Centrului Jud. de Voluntariat Botoșani, membru al Comunității evreilor din Botoșani, va oferi cercetașilor, voluntarilor și tinerilor prezenți, informații despre simboluri, ivrit, kippa și rabinul Avrohom Mattisyohu Friedman, renumit pentru minunile pe care le-a făcut.
În partea a doua a zilei, cercetașii se vor deplasa la Centrul Cultural din orașul Săveni unde vor participa la cursurile de coregrafie și dans popular alături de membri unității de cercetași din orașul Săveni, coordonați de doamna Fociac Florentina, lideră de cercetași în echipa de coordonare a Centrului local „Cutezătorii” Botoșani și ai ansamlului „Floarea soarelui” având ca și coregraf pe domnul Laurențiu Cârligeanu și coordonator pe domnul director Luță Sorin, avân parteneri Primăria orașului Săveni, reprezentată de domnul primar Relu Petru Tîrzioru și domnul viceprimar Bogdan Ilie Catruc.
În finalul zilei, cercetașii se vor deplasa la Școala Gimnazială „Ioan Cernat” din comuna Havârna, județul Botoșani, reprezentată de doamna director Roberta Carla Mihalciuc, unde împreună cu membrii unității de cercetași din Havârna și grupurile artistice de la instituțiile de învățământ și Căminul cultural coordonat de domnul Roboschi Ionel, vor cânta muzică folk din repertoriul specific stilului italian și românesc, de asemenea vor învăța o suită de dansuri populare.
„După cum se știe, cercetăşia nu este numai pentru copii și tineri. Alături de micii și tinerii cercetași sunt adulții și voluntarii care sprijină organizația în funcție de timpul disponibil pe care îl pot aloca pentru implicarea în activitățile și proiectele cercetașilor, experiența personală și aptitudinile pe care le-au dobândit în cariera lor profesională. Încă de la început alături de colegii mei adulți voluntari, am reușit să ajutăm tinerii și copii cercetași să-și atingă potențialul și să deprindă noi abilități de relaționare, adaptare și cunoaștere a mediului înconjurător. De asemenea în realizarea activităților beneficiem de expertiza specialiștilor din Organizația Națională „Cercetașii României” și a mai multor instituții și autorități publice centrale și locale”, a declarat Sebastian Gheorghiu, director al Centrului local „Cutezătorii” Botoșani.
Principalii parteneri ai proiectului: Organizația Națională ,,Cercetașii României”, Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani, Palatul Copiilor Botoșani, Asociația ,,Arlechin”, SC ADMIR SRL, Tipografia RIA și Centrul Județean de Voluntariat Botoșani.
Informații suplimentare: www.cercetasiibotosani.ro / www.voluntariatbotosani.ro / www.arlechinromania.ro / www.saveni7days.ro