Publicitate

Piaţa ciocolatei a primit o serie de lovituri anul acesta, 2024 fiind unul dintre cei mai grei ani din industrie, în condiţiile în care preţul la cacao s-a dublat, iar TVA la produsele dulci a crescut de la 9% la 19%, a declarat, vineri, Adina Istrate, unul dintre organizatorii expoziţiei Chocolate Saga, ediţia specială de Crăciun, care se desfăşoară în acest weekend la Sala Polivalentă din Bucureşti.

„Suntem bucuroşi că ne revedem la ediţia de Crăciun, că am pus umărul la dezvoltarea acestei pieţe şi că am susţinut aceşti oameni talentaţi, care sunt ciocolatierii români. Ne bucurăm că am învăţat publicul ce înseamnă ciocolata de calitate, ce înseamnă măiestrie şi ce înseamnă inovaţie în tipuri de umpluturi şi forme. Astăzi o să fim un pic mai serioşi, pentru că piaţa ciocolatei a primit nişte lovituri anul acesta: s-a dublat preţul boabelor de cacao, avem o cotă specială de TVA, iar de două luni ne confruntam şi cu o criză pe piaţa europeană de lactate”, a precizat Istrate, într-o conferinţă de presă.

Specialiştii ciocolatieri afirmă că o pralină de 12 grame, care avea un cost de producţie de 0,80 de lei a ajuns să coste în prezent doi lei, iar la acest preţ se mai adaugă şi costurile cu ambalajul, cele de marketing şi transport.

Publicitate

„Preţul la o pralină de 12 grame, care trebuie să aibă o grosime a cojii de cel puţin doi milimetri, la care se adaugă umplutura, a crescut de la 0,80 lei la doi lei. La acest cost se mai adaugă ambalajul, marketingul, transportul şi mâna de lucru. Acestea sunt cu adevărat provocări, de aceea laboratoarele nu stau doar în producţia de bomboane. Gândiţi-vă că trebuie compensate costurile cu alte produse”, a subliniat Gabriela Berechet, doctor în gastrotehnică, profesor universitar la USAMV Bucureşti şi creatoarea pralinei care scade glicemia.

Potrivit acesteia, creşterea bobului de cacao la 10.000 de dolari pe tonă în luna februarie a venit pe fondul reducerii cantitative, ca urmare a efectelor încălzirii globale şi care s-a suprapus şi pe nişte boli ale plantelor.

„Evident că foarte greu s-a putut asigura ciocolata de origine, iar cei care au reuşit să lucreze cu ciocolată de origine şi nu cu amestecuri au avut provocarea vieţii lor anul acesta. Preţul a revenit un picuţ în prezent, dar din punct de vedere al legislaţiei fiscale, TVA 19% pentru produsele cu peste 10 grame zahăr la 100 de grame de produs finit este o problemă care împinge preparatorul să reducă conţinutul de zahăr folosind alte tipuri de îndulcitori. Şi OMS spune acum să nu ne bulucim pe produse cu îndulcitori, pentru că s-a descoperit că sunt mai periculoşi decât zahărul. Practic, îndulcitorii prezintă un pericol mai mare pentru microbiomul intestinal”, a explicat Berechet.

Publicitate

Toate aceste restricţii şi provocări de pe piaţă ar putea determina ciocolatierii să găsească alte soluţii mai ieftine pentru reducerea costurilor, cum ar fi înlocuirea ciocolatei, însă acest lucru a fost exclus din start de specialişti.

„În jurul meu s-a vehiculat faptul că s-ar putea în România, din cauza costurilor de producţie, să se înlocuiască ciocolata veritabilă, şi deja a apărut un nou unt de cacao. Pentru mine personal şi pentru business-ul meu, automat, am preferat să pierd din profit, adică să mă duc jos de tot decât să înlocuiesc ciocolata. Nu ştiu la ce nivel o să ajungă. Eu personal nu lucrez cu mai multe branduri, îmi place să lucrez cu ciocolată de origine pe care mi-am importat-o singură. Preţul la ciocolata basic, nu de origine, a ajuns de la 5 – 6 euro/kg undeva la 15 euro/kg din import, iar cel mai bun brand, ca să zic aşa, la nivel mondial, este cumva de trei ori acest preţ. Costurile sunt imense. Din păcate, reacţia tuturor când spui cât costă o pralină sau o cutie cu bomboane este: de ce, are aur în ea? Dar noi avem tot felul de ingrediente pe lângă ciocolată, care chiar produc o creştere a preţului. De exemplu, pudra de sfeclă, este undeva la un preţ între 800 şi 1.000 de lei pe kilogram, pudra de zmeură este undeva la 1.700 de lei kilogramul, un fistic bun ajunge la 400 lei kilogramul. Vreau să vă spun că preţul la ciocolată, la un moment, devine chiar cel mai mic preţ din componenta unei praline, pentru că mai avem tot felul de ingrediente”, a menţionat Carmela Dragomir, cel mai premiat ciocolatier român, care deţine ciocolateria artizanală Dulcelle din Câmpina şi care se pregăteşte de Cupa Mondială.

Consumul anual de ciocolată în România este în creştere faţă de anii precedenţi, undeva la 5 kilograme pe locuitor, în condiţiile în care media globală este la numai 0,9 kilograme/locuitor.

Publicitate

„Consumul anual în România este undeva la 4,9 – 5 kg de ciocolată. E în creştere faţă de anii trecuţi, dar ca să faceţi o comparaţie, în Elveţia este undeva la 10-11 kg, însă media globală se ridică la 0,9 kilograme. Deci stăm bine la nivel de consum. Evident că dulcele şi dulcele artizanal a devenit un trend sau devine uşor un trend, pentru că şi noi, împreună cu dumneavoastră, încercăm să trezim un pic conştiinţa publicului consumator de produse calitative, că este vorba aici de nutrienţi, de lucruri care le aduc şi beneficii, nu doar le satisface nevoia de dulce”, a adăugat Andreea Ilina, organizator al târgului Chocolate Saga.

Piaţa ciocolatei din România se ridică în prezent la 600 de milioane de euro, iar producţia locală la 50-60 de milioane, adică doar 10% din consum se produce local, restul fiind import. Deşi în creştere faţă de anii trecuţi, doar 60.000 de tone de ciocolată se procesează anual România.

„Lucrurile cumva se echilibrează şi la noi, oamenii au început să înţeleagă ingredientele de calitate. Adică nu poţi să compari o ciocolată Dubai de opt lei din retail cu o ciocolată care în mod normal are nişte ingrediente naturale şi sănătoase şi este peste 30-40 lei. Deci este o diferenţă clară de calitate. Nici nu cred că trebuie să guşti, aspectul e primul care se vede. Cum foarte puţini ştiu că o ciocolată nu se ţine în frigider pentru că îşi pierde calităţile. Aceasta este şi dorinţa noastră: de a creşte un pic dorinţa publicului de a consuma produse de calitate şi mai puţin produse de masă. Asta ne-am propus în continuare. Ce veţi descoperi la acest târg la nivel de arome, gusturi şi condimente? Pralinele cu mascarpone şi măsline sau cele cu camembert şi smochine, pralinele cu vin fiert, dar există şi arome şi gusturi mai puţin întâlnite: ciocolată cu jumări, ciocolată cu pălincă şi prune lojnite (afumate n.r.).Veţi vedea şi o colecţie de praline tricolore special create pentru Ziua Naţională şi turtă dulce în motive tradiţionale româneşti. Sunt produse absolut spectaculoase”, a menţionat Andreea Ilina.

Ciocolata cu jumări a fost lansată în anul 2021 de Atelierul de Ciocolată Krausz din localitatea Sântimbru (judeţul Harghita), iar părerile au fost şi pro şi contra legate de acest gust, însă lumea a cumpărat şi din curiozitate.

„Primul contract a fost pe 500 de tablete, pe urmă pe 2.000. Anul următor am făcut contracte pe 2.000 de tablete şi am vândut 4.000. Neapărat vreau să vând în ţară că îmi place să trăiesc aici. România e o piaţă foarte bună. Comportamentul cumpărătorului este mult mai lejer decât în vest. Brandul Krausz a fost numele de familie al străbunicii mele, de unde am moştenit casa şi unde practic facem aceste ciocolăţele. Preţul unei ciocolate cu jumări este de 37 de lei/100 de grame”, a declarat pentru AGERPRES administratorul firmei, Fazakas Szilard.

Nu în ultimul rând, organizatorii au a anunţat că anul acesta se va deschide primul magazin Bean to bar la Bucureşti, ceea ce înseamnă că acolo se află ciocolatierul care importă boabele de cacao, teaca de cacao, o prăjesc, după ce este fermentată, o decortitică şi o duc pe urmă până în zona de tabletă. Magazinul va găzdui întreg procesul de transformare a bobului de cacao, produsele din acel loc fiind complet naturale.

La târg este prezent şi cel mai bun ciocolatier din Europa de Sud-Est, Marinel Bejan, care a venit la ediţia specială de Crăciun a expoziţiei Chocolate Saga, cu bomboane cu fetească neagră, dar şi George Spanachi, de la Chocoholics, cel care a dat trendul ciocolatei Dubai în România.

Chocolate Saga, cel mai mare Festival al Ciocolatei din Romania, ediţia a 4-a de Crăciun, se desfăşoară la Sala Polivalentă, în Bucureşti, în perioada 22 -24 noiembrie 2023. Biletul de intrare costă 15 lei, iar copiii sub 10 ani şi persoanele cu dizabilităţi beneficiază de intrare gratuită. AGERPRES

Publicitate

China va extinde, de asemenea, perioada de şedere fără viză de la 15 zile la 30 de zile pentru cetăţenii tuturor celor 38 de ţări din cadrul programului său fără vize, a anunţat televiziunea de stat CCTV, scrie alba24.ro.

China a anunţat vineri că cetăţenii români vor putea călători fără vize în această ţară începând cu 30 noiembrie 2024.

China îşi va extinde regimul fără vize pentru a include România, Bulgaria, Croaţia, Muntenegru, Japonia şi alte ţări, începând cu 30 noiembrie 2024 şi până la 31 decembrie 2025, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing, relatează Reuters.

Publicitate

Publicitate

Meteorologii au actualizat prognoza și au emis un Cod Galben de vânt pentru județul Botoșani.

Potrivit acestora, astăzi, între orele 09:00 -15:00, vântul va prezenta intensificări cu viteze de 50 – 70 km/h.

Publicitate

Pentru a preveni situațiile de urgență, recomandăm cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

Publicitate

✔ fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;

✔ nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt și nu vă adăpostiți aproape de construcții improvizate;

Publicitate

✔ parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;

✔ îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;

✔ nu atingeți firele căzute la pământ.

În situații de urgență, care vă pun în pericol viață sau bunurile, sunați imediat la 112!

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Publicitate

Tot mai mulți angajați din România suferă de epuizare profesională sau burnout, femeile fiind mai afectate decât bărbați, dar și o bună parte dintre angajații români care lucrează în ture, relatează ADEVĂRUL.

Un studiu recent realizat de Centrul de Formare APSAP arată că printre motivele principale care duc la epuizarea fizică și mentală se află oboseala, munca peste program, programul de lucru dezechilibrat, munca repetitivă și lipsa de liniște sau intimitate acasă.

„Studiul nostru, la care au răspuns 2.053 de angajați din sectoarele privat și public, evidențiază că epuizarea emoțională, fizică și mentală (cunoscută sub denumirea de Burnout) reprezintă un sindrom real, cu un impact negativ considerabil asupra performanței angajaților, fiind un semnal de alarmă care nu trebuie ignorat.

Publicitate

Mai mult, conform studiilor medicale internaționale, epuizarea fizică și mentală declanșează boli cardiovasculare, tulburări ale sistemului nervos, depresie și alte afecțiuni, care pot afecta grav sănătatea oamenilor. Pe lângă munca în ture și munca repetitivă, este interesant faptul că românii au declarat că însăși conviețuirea cu alte persoane într-un spațiu restrâns îi face să se simtă constant epuizați, din lipsa de spațiu personal, liniște și intimitate, față de cei care locuiesc singuri”, declară Bogdan-Costin Fârșirotu, Președinte al Centrului de Formare APSAP și fondator al platformei Cursuri-funcționari.ro.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște burnout-ul ca un fenomen asociat muncii, subliniind importanța gestionării adecvate a stresului ocupațional, încă din anul 2019. În țări precum Olanda, angajatul care este diagnosticat cu burnout de către medic beneficiază de concediu medical până la 104 săptămâni, primind 77% din salariu. În România, burnout-ul nu este considerat încă o boală, dar în prezent există o dezbatere în Senat privind acordarea de concediu medical pentru epuizare fizică, scrie Adevărul.

Femeile resimt mult mai intens presiunea activității profesionale 

Publicitate

Studiul realizat de Centrul de Formare APSAP relevă faptul că femeile resimt mult mai des epuizarea la locul de muncă în comparație cu bărbații. Astfel, 33,16% dintre femei au declarat că se simt frecvent epuizate, față de doar 20,75% dintre bărbați. Deși femeile tind să muncească mai mult, să fie mai reziliente și să-și sprijine mai mult colegii, aceste eforturi suplimentare sunt deseori subapreciate în mediul profesional, evidențiind impactul disproporționat al stresului asupra angajaților.

Programul dezechilibrat și lipsa odihnei sporesc riscul de epuizare

Datele colectate relevă faptul că tipul de program de muncă influențează semnificativ nivelul de epuizare resimțit de angajați. Astfel, 40% dintre cei care lucrează în ture se confruntă frecvent cu epuizarea, în principal din cauza dificultății de a menține un program de somn regulat și a odihnei insuficiente. În comparație, doar 25,59% dintre angajații cu un program flexibil raportează aceeași intensitate a epuizării, subliniind impactul negativ al muncii în ture asupra sănătății și energiei angajaților.

Publicitate

Munca în ture perturbă odihna și organizarea unui program de somn constant, iar astfel crește considerabil riscul de burnout, în timp ce un program flexibil oferă o mai bună gestionare a oboselii.

Activitățile repetitive duc la epuizare

Persoanele care desfășoară activități repetitive, fără elemente de noutate sau stimulare, au raportat un nivel ridicat de epuizare, 42,79% dintre acestea afirmând că se simt frecvent epuizate. În schimb, doar 18,17% dintre cei care desfășoară activități creative experimentează aceleași niveluri de epuizare. Rutina poate deveni obositoare, monotonă, spre deosebire de activitățile creative care oferă mai multă stimulare și varietate.

Persoanele care au o activitate zilnică de rutină sunt mai predispuse la burnout, comparativ cu cele care desfășoară activități recreative, deoarece lipsa de varietate și monotonia pot contribui semnificativ la epuizarea emoțională și mentală. Activitățile repetate zilnic reduc motivația și satisfacția, creând o senzație de stagnare și lipsă de scop, care amplifică stresul și epuizarea.

Lipsa spațiului personal și conflictele între generații sporesc epuizarea

S-a constatat o diferență semnificativă între nivelurile de epuizare resimțite în funcție de numărul de persoane care locuiesc în același spațiu. Astfel, 65,49% dintre persoanele care împart spațiul de locuit cu una sau mai multe persoane se simt aproape întotdeauna epuizate, comparativ cu 29,44% dintre cei care locuiesc singuri.

O bună parte din angajați suferă de burnout

Conform studiului, persoanele care împart locuința cu mai mult de două persoane se confruntă cu un nivel mai ridicat al burnout-ului. Această situație poate fi atribuită stresului suplimentar cauzat de lipsa spațiului personal și de necesitatea gestionării relațiilor interpersonale într-un mediu comun. Atunci când trăiești într-un mediu cu mai multe persoane, poate să apară lipsa intimității și a spațiului pentru relaxare, ceea ce împiedică odihna și refacerea adecvată după o zi stresantă de muncă.

În plus, interacțiunile constante cu alți membri ai gospodăriei pot duce la tensiuni sau conflicte, mai ales dacă există diferențe de valori sau de stil de viață. Această situație poate amplifica stresul resimțit la locul de muncă, contribuind astfel la un nivel mai mare de epuizare emoțională și burnout. Gestionarea responsabilităților casnice comune sau a obligațiilor sociale legate de ceilalți poate adăuga o presiune suplimentară, împiedicând persoana să se deconecteze și să-și reîncarce energia mentală și emoțională.

Activitățile recreative – o soluție pentru prevenirea burnout-ului

Datele arată că lipsa activităților recreative este strâns legată de niveluri ridicate de epuizare. 40% dintre persoanele care nu se implică deloc în activități recreative se confruntă frecvent cu epuizarea, comparativ cu doar 24,74% dintre cei care desfășoară mai mult de 12 ore pe săptămână de activități recreative.

În schimb, cei care includ activități recreative în rutina lor au mai multe șanse să reducă riscul de burnout. Activitățile recreative, cum ar fi sporturile, hobby-urile sau socializarea, oferă o pauză mentală și contribuie la eliberarea de stres, îmbunătățind sănătatea mentală și bunăstarea generală. Aceste activități permit persoanelor să se relaxeze, să se încarce cu energie și să își mențină un echilibru sănătos între muncă și viața personală.

Studiul realizat de Centrul de Formare APSAP subliniază importanța unor măsuri proactive din partea companiilor pentru a susține sănătatea mentală și emoțională a angajaților. Este crucial ca managerii să identifice și să trateze rapid situațiile de burnout și stres profesional, pentru a asigura atât eficiența, cât și starea de bine a echipei.

Aceste rezultate relevă o nevoie acută de strategii de management al stresului și de susținere a angajaților. Printre măsurile recomandate se numără introducerea unor programe de asistență psihologică, flexibilitatea programului de lucru și crearea unor spații destinate relaxării la locul de muncă. Fără astfel de intervenții, burnout-ul reduce productivitatea și poate cauza probleme de sănătate pe termen lung în rândul angajaților.

Epuizarea psihică și fizică a devenit o realitate pentru mulți angajați din România, iar acest studiu reflectă necesitatea adoptării unor politici de sprijin la nivel organizațional. În fața acestor cifre, angajatorii au o responsabilitate clară de a promova un mediu de lucru sănătos și echilibrat, pentru a preveni efectele burnout-ului asupra performanței și bunăstării angajaților.

Ce este burnout-ul ocupațional

Burnout-ul ocupațional reprezintă o stare de epuizare emoțională, fizică și mentală asociată activității profesionale, care afectează profund gândirea și emoțiile angajaților. Aceasta poate influența negativ performanța și motivația, contribuind la apariția unor probleme grave de sănătate, precum afecțiuni cardiovasculare (hipertensiune), scăderea imunității, dureri musculare, tulburări endocrine și ale sistemului nervos, crescând astfel riscul de depresie și chiar al tentativelor de suicid.

Burnout-ul nu înseamnă stres, chiar dacă expunerea la stresul continuu duce la burnout. În același timp, burnout-ul nu înseamnă depresie. Acesta este mai degrabă un răspuns psihologic la stresul cronic asociat muncii, în timp ce depresia este o tulburare de sănătate mentală mai complexă, care poate apărea independent de stresul de la locul de muncă.

Epuizarea, în contextul burnout-ului în rândul angajaților, se referă la o stare de oboseală extremă și de epuizare fizică, mentală și emoțională, cauzată de expunerea prelungită la stres profesional. Aceasta afectează negativ capacitatea angajaților de a-și îndeplini sarcinile, diminuându-le productivitatea și afectându-le sănătatea generală și bunăstarea.

Sursa: Adevărul