Banca Naţională a României nu consideră că obiectivul de trecere la zona euro este fezabil în acest moment, a declarat marţi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
“Banca Naţională nu consideră că în momentul actual obiectivul de a trece la zona euro este fezabil într-o anumită perspectivă, pentru că totul depinde de maniera în care ţara va reuşi cu politici corecte, consistente, să reducă deficitul public spre 3%. Dacă asta se poate face în patru ani, în cinci ani, în şapte ani, probabil că atunci vom avea şi o trecere la euro, nu mai devreme. Lucrurile sunt legate”, a afirmat Mugur Isărescu, la audierile din Comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului.
Potrivit acestuia, o ţară precum România nu îşi poate îndeplini obiectivele – autostrăzi, investiţii – cu venituri bugetare mai mici de 30% din PIB decât prin lichidarea evaziunii şi reducerea pe cât posibil a facilităţilor fiscale, dar şi prin voinţă politică.
“Nu văd cum s-ar putea reduce deficitul adus în norme europene sub 3% altfel decât prin combinaţia de măsuri pe o parte de cheltuieli şi pe o parte de venituri. Numai pe partea de cheltuieli rezonabil, oricine are posibilitatea să se uite la cifre, să facă nişte calcule, este imposibil. (…) Nu găsiţi ţară europeană, cu excepţia Irlandei, care e un caz cu totul specific, unde veniturile bugetare să fie sub 30%. (…) Nu văd modelul în care aceasta ţară, care trebuie să mai facă şi autostrăzi şi investiţii şi aşa mai departe, poate să-şi găsească echilibrul cu venituri bugetare mai mici de 30%. Şi atunci trebuie crescute aceste venituri, pentru ca deficitul să se restrângă. Şi cum se pot face: unu – lichidarea evaziunii, doi – reducerea pe cât posibil a facilităţilor fiscale. (…) Reducerea pe cât posibil a favoritismelor, a normelor, portiţelor prin care se acordă facilităţi fiscale. Şi ultima – trebuie hotărât legat de impozitare. Nu există să zic o imposibilitate aici. (…) Fondul Monetar o să vină din nou şi o să ne pretindă. Nu suntem în situaţia de a face un acord cu FMI, n-avem câtuşi de puţin, datoria publică este sub 60%, deci acesta nu este o necesitate. Dar să facem reforma fiscală ca să ne creadă pieţele şi să se reducă costurile şi să se reducă costurile finanţării, asta da”, a explicat Mugur Isărescu.
El a adăugat că măsuri şi variante de măsuri există, se pot concepe. “E vorba de voinţă politică, de o decizie care categoric nu poate să fie luată într-un an electoral”, a punctat oficialul BNR.
Isărescu consideră, pe de altă parte, că firmele cu capital străin ar trebui finanţate din ţară, prin bănci, pentru a nu se mai împrumuta din exterior, adăugând că se vede în datoria externă privată a României faptul că Dacia se împrumută parţial prin Renault.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Cătălin Silegeanu, candidat AUR Botoșani la Senat, dezavuează campania candidaților PNL Botoșani pentru alegerile parlamentare, pe care îi acuză de ipocrizie și superficialitate. El spune că modul în care liberalii critică activitatea aleșilor în funcție este „o strategie cinică” a unor personaje care pozează în neprihăniți.
„Într-o campanie care respiră mai degrabă ipocrizie decât onestitate, candidații PNL Botoșani pentru alegerile parlamentare au ales să critice superficial activitatea actualilor deputați și senatori. Sub pretextul transparenței, aceștia scanează paginile de Facebook ale colegilor de breaslă, ajungând la concluzii grăbite: absența unui număr de telefon sau a unor detalii clare despre inițiativele legislative ar fi dovada unei activități parlamentare precare. Însă adevărata ipocrizie se ascunde dincolo de aceste aparențe”, spune liderul AUR.
Acesta a evidențiat în special atacurile împotriva fostului lider PNL Botoșani, Costel Șoptică, pe care unii dintre candidații liberali îl critică, deși a fost promovat și susținut de același partid.
Publicitate
„Primul exemplu elocvent este atacul îndreptat împotriva fostului președinte PNL Botoșani, Costel Șoptică. Cu un dispreț deloc mascat, unul dintre candidați îl acuză că „doar se plimbă cu barca”, ignorând convenabil că acest Șoptică a fost nu doar promovat și susținut de același PNL, dar a ocupat funcția de președinte cu binecuvântarea partidului. Paradoxul este evident: același PNL care își critică propriul fost lider ne asigură că el nu a avut activitate parlamentară, doar pentru ca peste patru ani, sub o altă conducere, să ne spună probabil același lucru despre candidații de astăzi. Adevărul e că ineficiența nu cunoaște limite temporale în politică”, subliniază Cătălin Silegeanu.
Un alt punct de controversă menționat de Silegeanu este modul cinic în care actualul președinte PNL Valeriu Iftime se raportează la cei care nu îi mai aduc foloase.
Publicitate
„Valeriu Iftime, actualul președinte al PNL Botoșani, a preluat conducerea organizației fără a fi votat de membrii locali, ci printr-o numire dictată de la București, grație relațiilor sale puternice cu conducerea centrală. Doar cu câteva luni în urmă, Iftime îl avea pe Șoptică alături într-o conferință de presă, susținând că are multe de învățat de la acesta și că experiența lui îi va fi de folos în rolul său de lider. Astăzi, însă, candidații lui Iftime îl tratează pe Șoptică drept un balast politic, deși acesta continuă să fie un reprezentant PNL la nivel național. Fără îndoială, politica locală se dovedește a fi un teren al ipocriziei, unde alianțele sunt efemere”, arată candidatul AUR la Senat.
De asemenea, acesta a evidențiat o atitudine selectivă a candidaților liberali, care evită să critice anumite figuri din partid, precum senatorul Cristian Achiței, cunoscut pentru absențele sale din plen, doar pentru că acesta beneficiază în continuare de susținerea conducerii.
„De remarcat este și faptul că actualii candidați evită cu grijă să adreseze vreo critică senatorului Cristian Achiței, deși acesta deține un record trist în privința absențelor din plen. De ce? Pentru simplul motiv că Achiței nu a căzut în dizgrațiile lui Iftime, cum a pățit camaradul său, Costel Șoptică. Așadar, critica selectivă dezvăluie o strategie cinică, menită să protejeze pe cei care încă se bucură de susținerea conducerii. Un alt nivel al ipocriziei vine din pretențiile actualilor candidați de a promova transparența prin simpla afișare a unui număr de telefon sau a unei adrese de email, ca și cum aceasta ar fi esența activității unui parlamentar. În realitate, activitatea unui ales se măsoară în proiecte legislative, în interpelări și în contribuții la dezbaterile din plen, nu în orele petrecute la telefon sau pe rețelele sociale”, explică liderul AUR Botoșani.
Cătălin Silegeanu a concluzionat că această campanie electorală este marcată de „promisiuni și atacuri la persoană”, în loc să fie axată pe adevărata activitate parlamentară. El consideră că botoșănenii merită mai mult decât simple critici de fațadă și ipocrizie politică.
În calendarul ortodox, Moșii de toamnă se țin înainte de începerea Postului Crăciunului – de obicei în ultima sâmbătă din luna octombrie sau în prima sâmbătă din luna noiembrie, între 26 octombrie și 8 noiembrie. În anul 2020, „Moșii de toamnă” s-au sărbătorit în data de 31 octombrie, deoarece următoarea sâmbătă cădea forte târziu (7 noiembrie) și era Vecernia Sfinților Mihail și Gavriil.
Părintele Profesor Ene Branişte, în „Liturgica Generală”, afirma că „… sâmbăta Moşilor de toamnă este zi de cinstire a celor adormiţi. În Biserica Ortodoxă Română, regăsim la sfârşit de octombrie şi început de noiembrie această sâmbătă, în care facem pomenirea generală a celor adormiţi, sub numele de Moşii de toamnă. În această zi îi pomenim pe strămoşii, moşii, părinţii, fraţii, surorile, fiii, fiicele și toate rudele noastre, trecuţi la Domnul şi a tuturor sufletelor celor dintr-o rudenie şi seminţie cu noi, care mai înainte au adormit în nădejdea învierii şi a vieţii veşnice” (Ene Braniște – Liturgica generală, Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1985).
Sâmbăta Morților este o zi de amintire și de rugăciune pentru cei plecați dintre noi. În anul 2023, conform rânduielilor tipiconale, Moșii de toamnă cad pe data de 4 noiembrie.
Ce se face de Moșii de toamnă?
În biserici, oamenii scriu numele morților dragi pe pomelnice și le duc la altar, împreună cu o lumânare aprinsă și cu o prescură. Preoții oficiază Sfânta Liturghie și citesc pomelnicele, punând părți din prescura pentru morți pe Sfântul Disc, lângă Sfântul Agnet, simbol al Trupului lui Hristos. Oamenii se roagă pentru sufitele celor trecuți în lumea drepților. După Sfânta Liturghie, se oficiază slujba parastasului. Apoi, credincioșii se duc la morminte, unde se fac slujbe pentru pomenirea morților. Se curăță mormintele, se pun ori și buchete funerare și lumânări aprinse și se dă de pomană pentru cei adormiți.
Ce se împarte de Moșii de toamnă?
Se duc la biserică într-un coș, pentru sfințire în cadrul slujbei de pomenire:
• o farfurie cu colivă și păhărele mici cu colivă, pentru împărțit;
• o sticlă cu vin;
• prescuri sau un colac împletit;
• lumânări (una de pus în gura sticlei cu vin, câte una pentru fiecare farfurie și păhărel cu colivă și câte una pentru fiecare prescură sau colac);
• pachete cu alimente (legume, fructe, dulciuri, mâncare gătită – în general se împart alimentele preferate ale persoanei decedate).
Pentru preot sunt necesare:
• tămâie;
• cărbune;
• prosop;
• două lumânări (una se dă odată cu pomelnicul, înainte de slujbă, iar cealaltă împreună cu prosopul, la citirea pomelnicelor).
După slujbă, păhărelele cu colivă și pachetele cu alimente se împart.
Publicitate
Ce nu se dă de pomană de Moșii de toamnă?
Nu este bine să împarți de Moșii de toamnă:
• țigări;
• alcool;
• obiecte care au aparținut răposatului.
Biserica şi-a manifestat întotdeauna grija faţă de cei care au plecat în veşnicie, consacrându-le ziua de sâmbătă pentru pomenirea generală a morţilor, rânduind cântări speciale în amintirea acestora.
„Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta cre¬dință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gân¬¬dul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri lumi-noase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată dure¬rea, întristarea și sus¬-pinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac”.
România se află în topul european ca număr de ovine și caprine. Iar vârful de lance românesc în cercetare și dezvoltare de noi variații și rase în domeniul ovin, se află în județul Botoșani. Stațiunea de Cercetare de la Popăuți este unicat în Europa reușind să creeze o super-oaie, scrie Adevărul.
Conform statisticilor oficiale, România se află pe locul doi la nivel european privind numărul de oi și capre, după Spania. Cu alte cuvinte, miorița reprezintă o adevărată bogăție națională. Și asta în condițiile în care tradiția creșterii oilor pe teritoriul României are o vechime de peste două milenii iar mioarele românești, mai ales anumite specii, sunt preferate pe piața arabă. Iar vârful de lance al cercetării și creerii de rase și variații performante la ovine este o stațiune de cercetare din județul Botoșani. Stațiunea de Cercetare a Ovinelor și Caprinelor de la Popouți este una dintre cele mai performante instituții de cercetare ale zootehniei românești. Specialiștii spun că este o adevărată șansă a țării noastre la nivel european, mai ales că instituția de cercetare de la Popăuți ar urma să fie recunoscută oficial la nivel european. Aici a fost creată, genetic, o rasă unicat în Europa, o adevărată delicatesă în țările arabe, una dintre cele mai cerute la export.
Cercetare în domeniul ovinelor cu o tradiție de aproape opt decenii
Creșterea animalelor a fost o ocupație tradițională a localnicilor de pe teritoriul județului Botoșani de astăzi. În plus, Botoșaniul era o zonă agricolă de tradiție, cu mari moșieri și crescători de animale. În plus, datorită comerțului și a dezvoltării zonei încă de la începutul secolului al XIX lea, în Botoșani au fost înființate primele insituții de cercetare și dezvoltare în domeniul zootehnic. Propriu-zis, stațiunea de Cercetare de la Popăuți a fost înființată în 1909. Dar pe atunci era mai degrabă depozit pentru tauri din rasa Sura de Stepă. Abia în anul 1947 s-a înființat Institutul de Cercetări Zootehnice și, mai apoi, stațiuni de Cercetare în toată țara. La Botoșani a fost înființată Stațiunea de Cercetare a Ovinelor și Caprinelor de la Popăuți, comuna Răchiți, având ca obiect de activitate, exact cum îi spune și denumirea, cercetarea acestor specii. Propriu-zis cercetătorii aveau ca scop să îmbunătățească rasele și să le facă mai performante. Și asta au și făcut.
Super-oaia din laboratoarele de cercetare de la Botoșani
Reprezentativă pentru Stațiunea de Cercetare de la Popăuți este o rasă de oaie unică în Europa. Se numește Karakul de Botoșani și este o creație genetică a specialiștilor de la această instituție. Totul începe în anul 1925 când câțiva mari fermieri și cu fonduri de la Ministerul Agriculturii, de la aceea vreme aduc primii 75 de berbeci karakul din Rusia. Karakul este o rasă specifică Asiei Centrale, cu o serie de caracteristici aparte, în special părul lung, capul alungit și grăsimea abundentă de la coadă. Până în anul 1948, efectivele au crescut ajungându-se pânăa câteva sute de capete. Odată cu hotărârea specificului Stațiunii de Cercetare de la Popăuți, cercetătorii s-au apucat de treabă încă din anul 1948. Scopul era să realizeze o nouă rasă de oaie, prin încrucișarea dintre mioarele autohtone, din rasa țurcană și berbecii karakul din Asia Centrală, mai relatează Adevărul.
Berbeci din rasa karakul de Botoșani FOTO adevărul
Prin încrucișări genetice realizate la modul științific s-a ajuns, după aproximativ patru decenii de cercetare și muncă, la o nouă rasă, karakul de Botoșani. Aceată rasă a fost omologată în anul 1988 și a rămas, datorită calităților sale deosebite, unicat la nivel european. Avea rezistența rasei autohtone la care se adăugau caracteristicile extraordinare ale karakulului asiatic. Era o rasă apreciată în special pentru pielicele de o frumusețe unică. „Este unică la nivel mondial, din punct de vedere al paletei de culori, dar și al calității. Nu există o altă rasă cu așa mare varietate de culori“, spune Ionică Nechifor, director al Stațiunii de Cercetare Popouți, dar și crescător de oi karakul. Totodată, karakul de Botoșani a ajuns faimoasă în țările arabe, unde este o delicatesă datorită gustului cărnii dar și a grăsimii. Conform standardelor, o femelă karakul ajunge la 45 de kilograme, iar berbecii ajung și la 75 de
Pielicele de top la nivel mondial l-au fermecat până și pe Ceaușescu
Cercetarea la Popăuți nu s-a oprit odată cu omologarea rasei. De mai bine de patru decenii se caută în permanență soluții de ameliorare și de diversificare a acestei rase. Inclusiv crearea unor rase noi. Una dintre cele mai mari realizări este diversificarea paletei de culori la pielicele, tot prin încrucișări și studii genetice. Este o oaie unicat ca diversitate de culori a pielicelelor. De altfel, karakul de Botoșani este renumită pentru culoarea neagră, lucioasă, strălucitoare a pielicelei, din care se făceau căciuli de „Astrahan”.
Publicitate
Ionică Nechifor cu un miel din rasa karakul FOTO Adevărul
„Este cea mai valoroasă linie din cadrul rasei karakul. Nu se mai întâlneşte la nicio altă rasă din cadrul speciei ovine şi este o linie extrem de rară, care nu se întâlneşte oriunde. În România nu mai există asemenea linie“, spune directorul Stațiunii de Cercetare. Varietatea este foarte mare. Există inclusiv o varietate de pielicele roz, rezultate evident din încrucișări și cercetări genetice. Această pielicică roz face furori la târgurile de profil. Căciulile, cojoacele și pielicele de karakul de Botoșani sunt căutate efectiv peste tot în lume. Dar mai ales în Germania, Canada, Rusia și Ucraina. Pielicele de karakul au câștigat un premiu important, în 2009, la Messe Berlin, un târg expozițional, aflat în top 10 mondial. O haină din pielicele de astrahan costă și 3000 de euro.”Nicio stațiune nu a reușit să omologheze șase linii de culoare în cadrul unei rase la specia ovină”
Cu toate aceste realizări, Stațiunea de Cercetare de la Popăuți s-a zbătut, după anii ’90, într-o subfinanțare cruntă, acumulând datorii enorme. La începutul anilo 2000 ajunsese în paragină. Salvarea a venit acum șapte ani, atunci când statul român, prin Ministerul Agriculturii, a achitat datoriile istorice ale stațiunii iar conducerea instituției a elaborat un plan de redresare foarte eficiente. Având în vedere că stațiunea de cercetare deține suprafațe întinse de teren, aproximativ 1000 de hectare, s-a investit masiv în utilaje agricole. Mai precis, s-au investit patru milioane de lei în utilaje agricole performante.
Pământul a fost cultivat la modul profesionist, modern, ajungându-se la recolte bune. În anul 2021, stațiunea avea un excedent de un milion de lei, obținut din exploatarea terenurilor agriciole. S-au făcut și reparații, plus investiții. Stațiunea a renăscut. În plus, găzduiește și evenimente științifice, dar și târguri pentru fermieri. La toate acestea se adaugă numeroase proiecte, de câteva milioane de euro pentru dotarea laboratoarelor de cercetare și alte modernizări.
Publicitate
Datorită cercetărilor și a rezultatelor obținute, Stațiunea de Cercetare de la Popăuți este considerată una dintre cele mai importante stațiuni de cercetare zootehnice din România. Ba chiar, conducerea vrea să o omologheze la nivel european. „Nicio o altă stațiune nu a reușit să omologheze șase linii de culoare în cadrul unei rase la specia ovină”, spune Ionică Nechifor.
Un nou proiect al Consiliului Județean Botoșani intră în linie dreaptă!,Construirea unui nou bloc de locuințe de serviciu, prin intermediul ANL, a fost scoasă la licitație.
„Construirea de locuințe pentru specialiști face parte din programul pe care l-am propus și implementat la Consiliul Județean. Am depășit toate piedicile birocratice pentru cel de-al doilea bloc de locuințe din Strada Ștefan cel Mare (faza a II-a a proiectului), iar Agenția Națională pentru Locuințe a demarat procedura de licitație pentru realizarea acestuia”, a declarat Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani.
Ofertele pot fi depuse în cadrul licitației până pe 18 noiembrie.
Noul bloc va avea un regim de înălțime S+P+3E și o suprafață desfășurată de 2.008,18 metri pătrați. Acesta va fi compus din 20 de unități locative: 15 apartamente cu două camere și 5 cu o cameră.
Clădirea va fi conformă cu standardele actuale NZEB de eficiență energetică ridicată, fiind dotată cu pompe de căldură și panouri fotovoltaice pentru asigurarea apei calde menajere și a căldurii. De asemenea, bloc va fi dotat cu sisteme de ventilare cu recuperare de căldură descentralizate, care vor fi amplasate în camerele de locuit ale apartamentelor.
Valoarea totală a acestui proiect finanțat de Agenția Națională pentru Locuințe, inclusiv TVA și realizarea documentațiilor tehnice, este de 13,8 milioane de lei.
Publicitate
„Continuăm dezvoltarea județului! Atragem fonduri naționale și europene pentru fiecare domeniu de activitate în parte. Județul Botoșani are nevoie de proiecte care să se și concretizeze. Ceea ce am promis, am și realizat în acest mandat de președinte al Consiliului Județean”, a conchis Doina Federovici.