Connect with us

Eveniment

Trecerea la ora de vară: cât de mult ne afectează viața și economia. Ceasurile se dau înainte

Publicat

Publicitate

Ora de vară 2023: Ceasurile se vor da înainte cu o oră la finalul lunii martie, atunci când România trece la ora de vară. Motivul este acela că se dorește o utilizare mai eficientă la luminii naturale.
Când se schimbă ora: România trece la ora de vară 2023 în noaptea de 25 spre 26 martie. Ceasurile se dau înainte cu o oră, ora 3.00 devenind ora 4.00.

Duminică, 26 martie 2023 va fi cea mai scurtă zi din an, cu 23 de ore.

Schimbarea orei dăunează sănătății și este rea pentru economie. SUA și Europa încearcă să renunțe la schimbările sezoniere, dar fără prea mult succes, scrie publicația Wired, citată de TVR.

Majoritatea lumii a evitat sau a abandonat practica, dar în SUA și Europa legislatorii n-au reușit acest lucru.

Istoria schimbării orei
Statele au început să treacă de la ora standard de iarnă la cea de vară în timpul Primului Război Mondial, pentru a reduce costurile energiei – o oră cu lumină naturală în plus reducea timpul petrecut seara cu luminile aprinse.

Americanul Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui.

Publicitate

Ideea folosirii orei de vară este atribuită însă neozeelandezului George Vernon Hudson, entomologul care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi a venit cu această idee în 1895.

Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva țări din Europa.

Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu anul 1916 (între 30 aprilie — 1 octombrie).

Au urmat britanicii, ce au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai — 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

Pe continentul european, schimbarea se face în toate țările, cu excepția Islandei, Belarusului și Rusiei.

„În restul lumii, opinia publică este neclintită – există mai multe țări care nu-și schimbă ora”, spune Ariadna Güell Sans, unul dintre coordonatorii Inițiativei de la Barcelona privind utilizarea timpului pentru o societate sănătoasă, o organizație specializată în politici legate de timp.

Potrivit cercetărilor, datul ceasurilor înainte sau înapoi, chiar dacă este vorba de o singură oră, are un impact negativ asupra economiei, siguranței rutiere și sănătății.

Cu toate acestea, SUA, Europa și alte câteva state nu par dispuse să renunțe la acest obicei. Dificultatea, spune Güell Sans, este luarea deciziei de a rămâne la ora standard sau la cea de vară.

Și Europa încearcă să renunțe la schimbarea orei. În 2019, Parlamentul European a votat pentru abolirea schimbării orei, dar nu a primit aprobarea necesară din partea Consiliului European, celălalt organ legislativ al Uniunii Europene.

Consiliul a pasat problema în curtea puterii executive a UE – Comisia Europeană – pentru o evaluare a impactului.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CNAIR amâna cele 400 de radare fixe până în 2027. România rămâne fără sistem modern de monitorizare a traficului

Publicat

Publicitate

Deși Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunța instalarea a 400 de radare fixe încă din vara acestui an, proiectul a fost blocat înainte de a începe. Lipsa finanțării împiedică lansarea licitației, iar specialiștii estimează că sistemul nu va deveni funcțional mai devreme de 2027, informează cluj24.ro.

CNAIR a lansat, în 2023, planul de achiziție și montare a 400 de radare fixe pe drumurile naționale, autostrăzi și drumuri expres. Sistemul urma să fie conectat la platforma națională de monitorizare a traficului e-SIGUR și să contribuie la reducerea vitezei excesive pe șosele. Deși termenul inițial de finalizare era vara acestui an, proiectul nu a trecut nici de etapa licitației, conform ProMotor.

Finanțarea, principala piedică

Compania de Drumuri nu poate lansa procedura de achiziție a camerelor de supraveghere din cauza lipsei banilor. Bugetul estimat pentru proiect este de 79 de milioane de lei fără TVA, iar sursele de finanțare vizate erau atât PNRR, cât și fondurile de la bugetul de stat. Până când acestea nu vor fi clar stabilite, licitația nu poate fi pornită.

Chiar și în scenariul optimist al lansării licitației în 2025, procesul ar putea dura până la un an și jumătate. Abia apoi ar urma instalarea camerelor și conectarea lor la sistemul național. Astfel, șansele ca radarele fixe să fie funcționale în 2026 sunt extrem de mici, ceea ce împinge termenul spre 2027.

România, fără niciun radar fix

În prezent, România nu are niciun radar fix în funcțiune, se bazează exclusiv pe radarele mobile ale Poliției Rutiere: 1.186 de aparate, dintre care 700 sunt tip pistol și pot fi montate pe trepied, restul fiind instalate pe autospeciale.

Publicitate

Amenzi și permise suspendate

Chiar și fără radare fixe, sistemul e-SIGUR și dotările Poliției Rutiere au dus la un număr mare de sancțiuni. În primele șase luni ale anului au fost aplicate aproximativ 350.000 de amenzi pentru viteză. Totodată, aproape 33.000 de șoferi au rămas fără permis de conducere pentru perioade de trei sau patru luni.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop

Publicat

Publicitate

Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop s-a născut în satul Silvaşu, de lângă Hunedoara. A trăit în secolele XV-XVI şi încă din tinereţe s-a închinoviat în obştea călugărilor de le Prislop, ducând o viaţă aleasă şi plăcută lui Dumnezeu, împletită cu munca şi săvârşirea de fapte bune.

Ctitorie a Sfântului Nicodim de la Tismana, Mănăstirea Prislop este situată la 13 kilometri de Haţeg, fiind unul dintre cele mai importante aşezăminte monahale ortodoxe din Transilvania.

Cuviosul Ioan a trăit în pustnicie, într-o peşteră săpată chiar de el; a găsit un loc, situat la 500 metri de mănăstire, pe malul prăpăstios al râului Slivuţ, unde şi-a săpat o chilie de piatră, cunoscută sub numele de „chilia” sau „casa sfântului”. Restul zilelor şi le-a petrecut în această peşteră, în neîncetate rugăciuni şi ajunări, întocmai ca marii nevoitori din primele veacuri creştine.

Viaţa lui plină de sfinţenie s-a sfârşit prea devreme. Spune tradiţia populară că, pe când îşi făcea o fereastră la chilia lui, doi vânători de pe versantul celălalt al prăpastiei l-au împuşcat, fără să ştie cine era. Aşa s-a săvârşit din viaţă Cuviosul Sihastru sau Sfântul Ioan de la Prislop. Trupul său a fost îngropat într-un loc rămas necunoscut de nişte călugări, care l-au luat şi l-au dus în Ţara Românească.

De-atunci, „casa sfântului” a devenit un loc de pelerinaj şi de reculegere sufletească pentru toţi cei ce caută alinare, mângâiere şi întărire în locurile frumoase ale Prislopulu

Publicitate
Citeste mai mult

Actualitate

Luna străbate zona de cer în care se află Pleiadele. Fenomenul poate fi urmărit cu ochiul liber, dacă e senin

Publicat

Publicitate

Luna traversează, în noaptea de vineri spre sâmbătă, zona de cer în care se află roiul stelar Pleiade, informează dr. Adrian Șonka, astronom la Observatorul „Amiral Vasile Urseanu”, scrie alba24.ro.

„În doar șase ore, Luna va trece peste cele mai strălucitoare stele din roi, iar noi vom putea observa cu ochiul liber, prin binoclu sau telescop, numeroase dispariții și reapariții de stele. Fenomenul nu se va mai repeta în 2025. (…)

Eu vă propun să stați comod și să priviți timp de câteva ore această trecere, începând cu ora 22:30, când Luna se află spre răsărit.

Nu trebuie să știți unde sunt Pleiadele: căutați Luna, pentru că se va afla chiar în dreptul lor”, a scris Adrian Șonka pe pagina sa de Facebook, potrivit Agerpres.

Într-o declarație pentru Radio România Actualități, astronomul a explicat că, prin trecerea Lunii în fața roiului stelar Pleiade, se produc mai multe ocultări succesive ale stelelor.

„Luna se mișcă pe cer și acoperă stelele din roi, care dispar și apoi reapar; și dispar, și reapar. Se numesc ocultații. Și se văd frumos, dacă e senin”, a precizat el.

Publicitate

De asemenea, Șonka a atras atenția asupra unui alt fenomen ce va putea fi observat doar prin telescop, în luna noiembrie, când inelele lui Saturn nu vor mai fi vizibile.

Astronomul a subliniat că fenomenul are loc o dată la 15 ani și a mai putut fi urmărit ultima dată în 2009.

„Saturn se va vedea fără inele. Acestea se vor observa doar din muchie – fiind foarte subțiri, nu se mai disting prin telescop. Deci, veniți la observator”, a precizat Adrian Șonka.

Citeste mai mult

Eveniment

DSU dezminte afirmațiile BNS privind concedierile: Măsurile propuse nu au niciun impact asupra personalului operativ

Publicat

Publicitate

Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) dezminte, vineri, afirmațiile Blocului Național Sindical (BNS) potrivit cărora s-ar pregăti concedieri în serviciile de ambulanță și creșterea costurilor de funcționare prin reorganizarea acestora, susținând că măsurile propuse nu au niciun impact asupra personalului operativ din cadrul serviciilor de ambulanță.

DSU a clarificat că nu se va face nicio concediere în rândul personalului operativ, care include pompierii și medicii SMURD. Măsurile propuse de DSU vizează doar posturile de conducere și pe cele din administrație, în vederea unei optimizări a structurii organizatorice.

DSU susține că prin aceste măsuri se dorește o mai bună eficiență a sistemului, fără a fi afectată activitatea de intervenție.Blocul Național Sindical susține că DSU vizează o restructurare care va duce la concedierea unui număr de 5.000 de angajați din sistem, inclusiv a celor operativi.

Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending