Connect with us

Eveniment

Tradițiile românilor: SUPERSTIŢII și obiceiuri de SFÂNTA MARIA MARE sau Adormirea Maicii Domnului

Publicat

Publicitate

Adormirea Maicii Domnului sau Sântămaria Mare este una dintre cele mai mari sărbători ale bisericii creştine și este prăznuită în 15 august. Marchează trecerea de la vară la toamnă şi totodată Ziua Marinei, Maica Domnului fiind ocrotitoarea marinarilor, scrie alba24.ro.

Pe lângă semnificaţia religioasă a sărbătorii, în Transilvania şi alte regiunie ale ţării sunt cunoscute o serie de obiceiuri şi superstiţii populare.

În Transilvania, există obiceiul ca femeile măritate să ducă la biserică, dis de dimineaţă, fructe din recolta de struguri şi de prune, dar şi miere, pentru a fi sfinţite de către preoţi şi împărţite apoi credincioşilor. De asemenea, fetele nemăritate culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică, aşezându-le la icoane. În modul acesta, se crede că familiile acestora vor fi protejate de boli şi de necazuri.
Tot din această zi de sărbătoare, femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului, pentru ca aceasta să le protejeze pe toată durata sarcinii şi să le ajute să nască prunci sănătoşi.

Tradiţia nu-i uită nici pe cei care au părăsit această lume, astfel că, în dimineaţa de 15 august se tămâiază mormintele.

Din 15 august se deschide şi sezonul nunţilor, acesta ţinând până la intrarea în postul Crăciunului. Perioada dintre Sfânta Marie Mare (15 august) şi Sfânta Marie Mică (8 septembrie) mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de Între Sântămării.

Această perioadă, spune tradiţia, este considerată a fi potrivită pentru semănăturile de toamnă.

Publicitate

În ziua de Sfântă Mărie, ciobanii îşi coboară turmele de oi de pe munte, semn că anotimpul călduros este pe sfârşite.

Pe de altă parte, cei care aveau vii mari obişnuiau ca în această zi să tocmească pandurii care să păzească viile.

De asemenea, în această zi bărbaţii îşi schimbau pălăria cu căciula iar cei care erau observaţi că purtau în continuare căciulă erau ironizaţi.

Totodată în această zi de sărbătoare era interzis dormitul pe prispă sau scăldatul în apele râurilor spurcate de cerb.

Tot în această zi se organizau şi târgurile şi iarmaroacele de toamnă.

Totodată, la sărbătoarea Sfintei Marii se adună ultimele plante de leac, putându-se afla totodată cum va fi toamna ce se apropie şi se culeg flori care se pun la icoane şi care mai apoi sunt bune pentru vindecarea anumitor boli.

În părţile Moldovei această sărbătoare este considerată sărbătoarea „morţilor” iar cu această ocazie sunt pomeniţi toţi strămoşii plecaţi în lumea celor drepţi care au purtat numele Sfintei Fecioare.

În Maramureş, sărbătoarea religioasă are o mare însemnătate, iar tradiţiile şi obicieurile de Sfânta Marie Mare încă se păstrează. Sunt organizate procesiuni religioase spre mănăstiri, iar la slujbele speciale participă câteva zeci de mii de oameni.

Mai multe lăcaşuri de cult din ţară ocrotite de Maica Domnului îşi serbează, miercuri, hramul.

Superstiţii legate de Sărbătoarea Sfânta Maria Mare

În multe sate româneşti nu se aprinde focul cu două zile înainte de această sărbătoare. Se spune că, în caz contrar, oamenii riscă să se îmbolnăvească, să le ia foc acareturile şi să ia boli care pocesc pentru cei ce mănâncă gătit la foc în aceste zile.

Gospodarii vor avea recoltele blestemate şi fără roade dacă vor lucra în această zi mare, iar vitele li se vor îmbolnăvi şi gospodăria se va destrăma.

Această sărbatoare se ţine mai ales pentru sănătate, pentru căsătorie, pentru naştere uşoară şi pentru vindecări.

Oamenii merg la biserică şi se roagă la Fecioara Maria: fetele de măritat pentru un „ursit” bun, femeile pentru temeiul gospodăriei, iar bărbaţii pentru recolte bogate.

De Sfânta Maria Mare, fetele nemăritate, care doresc să îşi găsească ursitul, trebuie să poarte în sân de-a lungul întregii zilei un fir de năprasnic (feriga în unele zone) şi să se roage la icoana Maicii Domnului, ţinând candela aprinsă.

Se spune că năprasnicul are puterea de a aduce dragostea fetei care îl poartă de Sfânta Maria Mare.

De Sfânta Maria Mare fetelor le este interzis să îşi taie părul şi să-l arunce la gunoi. De asemenea, este interzis scăldatul în ape curgătoare.

În alte zone, fetele care doresc să se mărite repede îşi pun busuioc proaspăt sub pernă, pentru a-şi visa jumătatea. Despre această zi se consideră că are o putere magică foarte mare, fapt pentru care, plantele de leac, culese de către tinerele necăsătorite, au forţa de a vindeca diferite boli.

Dacă unele obiceiuri se referă strict la femei şi la fete, nici bărbaţii nu sunt ocoliţi de păstrarea tradiţiei.

Aceştia, în data de 15 îşi schimbă pălăria cu căciula, iar cei care mai sunt văzuţi cu pălăria după această dată sunt luaţi în râs de ceilalţi săteni.

Tot acestora le este interzis să doarmă pe prispa casei, ori în târnaţ în această zi.

Se interzice scaldatul în apa râurilor spurcata de cerb şi dormitul pe prispă.

Bătrânii satelor transilvănene cred şi în zilele noastre, că, dacă în ziua de Sfântă Mărie Mare înfloresc trandafirii, toamna va fi una lungă şi călduroasă.

Alte semnificaţii

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este considerată şi sărbătoarea care desparte lunile de vară de cele de iarnă iar în această zi se sărbătoreşte şi Ziua Marinei deoarece Maica Domnului este considerată ocrotitoarea marinarilor.

Adormirea Maicii Domnului este sărbătoarea în amintirea zilei în care Fecioara Maria şi-a dat obştescul sfârşit iar informaţii despre această sărbătoare nu se găsesc în Sfintele Evanghelii, decât în tradiţia Bisericii.

A primit vestea morții sale de la un înger

În scrierile părinţilor orientali se spune că Maica Domnului a fost înştiinţată printr-un înger de mutarea ei din această viaţă.

De asemenea, se spune că apostolii aflaţi în acel moment în zone diferite ale lumii au fost aduşi pe nori pentru a fi prezenţi la acest eveniment.

Deoarece Apostolul Toma nu a putut fi prezent la înmormântare, când a ajuns după 3 zile acesta a cerut să fie deschis mormântul pentru a putea săruta mâinile Născătoarei, dar intrând el a găsit mormântul gol.

De-a lungul timpului în cuvântările Părinţilor Bisericii s-a afirmat faptul că Fecioara Maria a fost înviată de Fiul Său şi luată cu trupul în Împărăţa Cerurilor.

Pe de altă parte, tradiţia mai spune că după ce şi-a săvârşit misiunea apostolică ce i-a fost încredinţată, de a duce credinţa pe Muntele Athos, Maica Domnului dorea să se mute la Fiul Său.

Această cerere i-a fost îndeplinită şi astfel a fost săvârşită şi dorinţa creştinilor ca trupul Maicii Domnului să nu fie supus puteziciunii şi să fie luat la cer.

Tot tradiţia spune că înainte de Marea Judecată, Maica Domnului va da cu năvodul de trei ori prin iad, sufletele de acolo putând să se prindă de el şi astfel să se mântuiască de păcate.

Se mai spune că dracii, rămaşi fără sufletele oamenilor, se vor mânca între ei până când nu va mai rămâne niciunul.

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este prăznuită de ortodocşi şi catolici în fiecare an, pe data de 15 august. Ea este cunoscută în Apus sub numele de Înălţarea cu trupul la cer a Maicii Domnului.

Este sărbătoarea în amintirea zilei în care Fecioara Maria şi-a dat obştescul sfârşit. Nu se ştie cu exactitate nici anul, nici ziua când „a adormit Sfânta Fecioară”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (309)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

  1. D. Zeletin, în „Ateneu” nr. 1 din 2006, face o paralelă între Sadoveanu şi Vasile Voiculescu. Continuăm să reţinem: 21. SADOVEANU: „totul este elevaţie” – VOICULESCU: „totul este transfigurare”; 22. „estetul din el rămâne estet” – VOICULESCU: „eticul din el e în veşnică întârziere în a deveni estet, dar în această întârziere îi stă excelenţa”; 23. SADOVEANU: „face din suav notă majoră” – VOICULESCU: „dă materiei suavitatea enigmei”; 24. SADOVEANU: „oficiază riturile în perspectivă, deci pe orizontală” – VOICULESCU: „oficiază riturile în adâncime, deci pe verticală”; 25. SADOVEANU: „e braţul lui Aristotel” – VOICULESCU: „e braţul lui Socrate”; 26. SADOVEANU: „arată adâncimea orizontalului dizolvat în depărtare” – VOICULESCU: „arată adâncimea verticalului stratificat”; 27. SADOVEANU: „poezia prozei sale se aşterne peste lume aşa cum este” – VOICULESCU: „poezia prozei sale urcă asemenea unui abur de răvăşire prin cuget a lumii”;

Ionuţ Iamandi, în „Dilema veche” nr. 782 din 2019,  face o prezentare a cărţii lui Alexandr Zinoviev, „Homo Sovieticus”: „Există în „Homo Sovieticus” parabola cuplului tânăr şi fericit care locuia cu bătrâna lor bunică. La un moment dat, tinerii au constatat că din cauza bunicii, care se încăpăţânează să trăiască, nu prea aveau cum să se dezvolte în apartamentul limitat. Cuplul a conceput atunci un plan de înfometare a colocatarului devenit indezirabil. Planul însă a eşuat. Clănţănind din ultimii dinţi rămaşi, bunica umbla după mâncare prin casă şi, în pofida „tratamentului”, părea chiar mai vioaie şi mai sănătoasă. Abia când un „înţelept” le-a spus s-o îndoape, bunica a murit. În logica binară a lui Zinoviev, Rusia, chiar şi cea sovietică, e tocmai această bunică, ce supravieţuieşte cu puţin. O omoară numai abundenţa occidentală, care-i perverteşte traiul simplu organic. Dar şi în acest scenariu, problema e că unii o ţin minte pe bunică de când era mai tânără şi mai expansivă”;

 

Simona Preda, în „Ramuri” nr.1 din 2019,  scrie despre cartea lui Jorge Luis Borges, „Tangoul. Patru conferinţe” (traducere din limba spaniolă de Andrei Ionescu, Iaşi, Editura „Polirom”, 2018).  Merită reţinute câteva referiri care privesc acest dans excepţional: 1. „Tangoul este legat indisolubil de Buenos Aires şi de trei personaje: cuţitarul, junele de familie bună şi femeia uşoară, iar anul apariţiei sale ca dans clandestin a fost 1880”; 2. „Tangoul s-a născut în cartierele mărginaşe, în casele de pierzanie de acolo şi iniţial a fost respins de către societate şi considerat un dans vulgar”; 3. „Să ne gândim că lumea ştie puţine lucruri despre această ţară, în afară de două cuvinte. Aceste cuvinte se referă la un om şi la o muzică. Muzica este tangoul, iar omul este gauchoul”; 4. „Anii de apogeu ai tangoului sunt 1910 – 1914”; 5. „primul război mondial va îneca tangoul, dar nu îl va suprima”; 6. „Tangoul ne dă tuturor un trecut imaginar, că ascultând tangoul simţim cu toţii cum, în chip magic, am murit în colţul străzii într-o încăierare”;

Publicitate

La pagina 21 a jurnalului său, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018), Camelia Răileanu scrie despre Horaţiu Ioan Laşcu: „Fratele L. îmi povesteşte de înmormântarea lui Horaţiu. Am aflat de moartea lui chiar înainte de operaţie, de la fratele D. dar nu ştiu de ce vestea înmormântării mă cutremură mai mult decât vestea morţii. Înainte de Paşti citeam în ziar despre singura lui carte, „Înălţarea”. Acum s-a înălţat de-adevăratelea. La 19 ani el scria deja dispoziţii finale. El a trăit propria sa legendă. Cred că s-a dus la moarte recitindu-şi „Înălţarea”, aşa cum eu m-am dus la operaţie cântând „Red River Valley”, un trist cântec de dragoste pe care trebuie să-l fi cântat fetele sudiste când le plecau iubiţii în timpul Războiului de Secesiune. Un poet, Grigore Vieru (parcă) spunea că durerea nu e de sânge. Durerea e de ţărână. Diferenţa dintre durerea lui Horaţiu şi durerea mea este diferenţa dintre durerea de ţărână şi durerea de sânge. Horaţiu a fost pentru mine o legendă din anii liceului. Legenda poetului tânăr care ratase reuşita din prima la facultate şi cochetase cu moartea. Eu am intrat în liceu când el l-a absolvit. Şi măcar de-am fi bătut palma, ca la ştafetă. Eu am intrat în facultate când el a absolvit-o. Horaţiu era doar un nume. Profesorii spuneau acel nume. (…) Cu cărarea lui dreaptă, cuminte, în părul şaten nu părea nici poet, nici viitor profesor”;

Cristian Pătrăşconiu, în „Ramuri” nr. 1 din 2019, publică o cronică la cartea  lui Thierry Wolton intitulată „O istorie mondială a comunismului. Încercare de investigaţie istorică – Cu pumnul de fier. Călăii” (Editura „Humanitas”, 2018). Reţinem: „E firească, desigur, întrebarea „Cine au fost călăii comunismului?” Iată, sintetic, în cuvintele Thierry Wolton: „Sunt toţi cei care făceau parte din nomenclatura comunistă. Fie conducătorii, fie membri de partid, fie poliţia politică. Cum i-am ordonat? Dacă ar fi să fac un fel de top, un fel de „hit parade” al călăilor din istorie, aş începe cu Lenin – pentru mine, el ocupă poziţia numărul unu şi mi se pare că este cel mai rău dintre toţi. Spun aceasta mai ales că restul călăilor comuniştzi nu au făcut altceva decât să cânte pe muzica pe care a făcut-o Lenin.  Pentru mine, aşadar, Lenin e călăul cel mai crunt din comunism şi după el nu vine  Stalin, aşa cum s-ar putea crede, ci Mao. Şi după Mao Tze Dung, Stalin şi kmerii roşii”;

 

Citeste mai mult

Administratie

Magia sărbătorilor a început la Botoșani cu Autobuzul lui Moș Crăciun

Publicat

Publicitate

Primăria Municipiului Botoșani, în colaborare cu Eltrans, aduce bucuria Crăciunului în oraș prin lansarea Autobuzului lui Moș Crăciun! Decorat festiv și plin de veselie, autobuzul fermecat circulă pe traseele 101 și 102 în perioada 18, 19 și 20 decembrie, între orele 9:00 – 12:00 și 14:00 – 17:00.

Copiii au ocazia să se bucure de o atmosferă de poveste, cu muzică de sărbătoare, zâmbetele Crăciunițelor și, bineînțeles, de întâlnirea cu Moș Crăciun, care apare doar la anumite ore pentru a aduce și mai multă bucurie celor mici.

De asemenea, autobuzul are o cutie specială pentru scrisori, unde micuții pot lăsa dorințele lor pentru Moș Crăciun. În Ajun, trei dintre aceste scrisori vor fi selectate, iar autorii lor vor primi cadouri speciale din partea Moșului!
Participarea la această activitate este complet gratuită, iar toți copiii din Botoșani sunt invitați să urce în autobuz și să se lase purtați de magia sărbătorilor.

Pentru detalii suplimentare, contactați Eltrans.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Duminică, Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Din străbuni, din oameni buni…”, ajuns anul acesta la a XLIX-a ediție

Publicat

Publicitate

Urmează unul dintre cele mai frumoase festivaluri din județul nostru și anume Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Din străbuni, din oameni buni…”, ajuns anul acesta la a XLIX-a ediție. Botoșănenii sunt așteptați  duminică, 22 decembrie 2024, în centrul Municipiului Botoșani, pentru a ne bucura de frumusețea tradițiilor de iarnă botoșănene și moldovenești.

Întrucât va fi un eveniment de amploare prin prezența a 36 de formații de datini și obiceiuri de iarnă (30 din județ și 6 din județele vecine), aproximativ 1200 de participanți – traficul și accesibilitatea de deplasare în municipiu vor suferi modificări.

Astfel, în ziua festivalului, traficul pe strada Cuza Vodă va fi oprit de la ora 9:30 până la ora 22:00, iar în intervalul orar 11:00 – 12:00 traficul va fi restricționat pe traseul paradei formațiilor: Primăria Municipiului Botoșani – Str. Cuza Vodă – Casa Sindicatelor – Liceul „A.T. Laurian” – Podul de Piatră – Calea Naţională – Direcţia Muncii – Hotel Rapsodia – Str. Cuza Vodă. Rugăm înțelegere! Știm că suntem în perioada aglomerată dinaintea sărbătorii Crăciunului și deja traficul este aglomerat, astfel încât duminică, dacă puteți, evitați deplasarea cu automobilul personal prin centrul Municipiului Botoșani, pentru a preveni eventualele neplăceri.

Parada va fi însoțită și de două trăsuri cu cai, de aceea îndemnăm să nu vă apropiați de animale, pentru a nu se speria și reacționa agresiv.

De asemenea, avem rugămintea de a nu utiliza obiecte pirotehnice și de a nu consuma substanțe psihoactive sau alcoolice pe domeniul public.

Mulțumim Consiliului Județean Botoșani, Primăriei Municipiului Botoșani, Inspectoratului Județean de Jandarmi Botoșani, Inspectoratului Județean de Poliție Botoșani, Poliției Locale Botoșani, Poliției Rutiere Botoșani, Inspectoratului pentru Situații de Urgențe Botoșani pentru sprijinul pe care ni-l oferă în organizarea acestui grandios festival!

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

PROGRAMUL special de lucru în ceea ce privește activitatea de colectare a deșeurilor menajere, de pe teritoriul Comunei Mihai Eminescu

Publicat

Publicitate

Primăria Comunei Mihai Eminescu, vă aduce la cunoștință faptul că în perioada Sărbătorilor de Iarnă, PROGRAMUL special de lucru în ceea ce privește activitatea de colectare a deșeurilor menajere, de pe teritoriul Comunei Mihai Eminescu, este următorul:

LOCALITĂȚI ZILE PROGRAM
Cătămărești-Deal (partea dreaptă a DN29B, Botoșani-Dorohoi) Miercuri, 25.12.2024 LIBER
Stâncești, Baisa, Hudum și Manolești Joi, 26.12.2024 Program normal
Ipotești și Cătămărești-Vale Vineri, 27.12.2024 Program normal
Cătămărești-Deal (partea dreaptă a DN29B, Botoșani-Dorohoi) Miercuri, 01.01.2025 LIBER
Stâncești, Baisa, Hudum și Manolești Joi, 02.01.2025 Program normal
Cervicești, Cucorăni și Cătămărești-Deal (partea stângă a DN29B, Botoșani-Dorohoi) Luni & Marți,
06 și 07.01.2025
Program normal

 

De asemenea, programul pe zile, de colectare a deșeurilor reciclabile și a deșeurilor menajere pentru anul 2025, este următorul:

IANUARIE

ZILE LOCALITĂȚI
17 Cătămărești-Deal, Manolești, Baisa, Hudum
27 Cătămărești-Deal, Manolești, Baisa, Hudum
28 Stâncești, Cătămărești-Vale, Ipotești, Cucorăni, Cervicești

 

FEBRUARIE

Publicitate
ZILE LOCALITĂȚI
14 Cătămărești-Deal, Manolești, Baisa, Hudum
24 Cătămărești-Deal, Manolești, Baisa, Hudum
25 Stâncești, Cătămărești-Vale, Ipotești, Cucorăni, Cervicești

 

MARTIE

ZILE LOCALITĂȚI
14 Cătămărești-Deal, Manolești, Baisa, Hudum
31 Cătămărești-Deal, Manolești, Baisa, Hudum
25 Stâncești, Cătămărești-Vale, Ipotești, Cucorăni, Cervicești

APRILIE

ZILE LOCALITĂȚI
18 Cătămărești-Deal, Manolești, Baisa, Hudum
28 Cătămărești-Deal, Manolești, Baisa, Hudum
29 Stâncești, Cătămărești-Vale, Ipotești, Cucorăni, Cervicești

 

MAI

ZILE LOCALITĂȚI
16 Cătămărești-Deal, Manolești, Baisa, Hudum
26 Cătămărești-Deal, Manolești, Baisa, Hudum
27 Stâncești, Cătămărești-Vale, Ipotești, Cucorăni, Cervicești

 

IUNIE

ZILE LOCALITĂȚI
13 Cătămărești-Deal, Manolești, Baisa, Hudum
30 Cătămărești-Deal, Manolești, Baisa, Hudum
24 Stâncești, Cătămărești-Vale, Ipotești, Cucorăni, Cervicești

 

IULIE

ZILE LOCALITĂȚI
18 Cătămărești-Deal, Manolești, Baisa, Hudum
28 Cătămărești-Deal, Manolești, Baisa, Hudum
29 Stâncești, Cătămărești-Vale, Ipotești, Cucorăni, Cervicești

 

AUGUST

ZILE LOCALITĂȚI
15 Cătămărești-Deal, Manolești, Baisa, Hudum
25 Cătămărești-Deal, Manolești, Baisa, Hudum
26 Stâncești, Cătămărești-Vale, Ipotești, Cucorăni, Cervicești

 

SEPTEMBRIE

ZILE LOCALITĂȚI
12 Cătămărești-Deal, Manolești, Baisa, Hudum
29 Cătămărești-Deal, Manolești, Baisa, Hudum
30 Stâncești, Cătămărești-Vale, Ipotești, Cucorăni, Cervicești

 

OCTOMBRIE

ZILE LOCALITĂȚI
17 Cătămărești-Deal, Manolești, Baisa, Hudum
27 Cătămărești-Deal, Manolești, Baisa, Hudum
28 Stâncești, Cătămărești-Vale, Ipotești, Cucorăni, Cervicești

 

 

NOIEMBRIE

ZILE LOCALITĂȚI
14 Cătămărești-Deal, Manolești, Baisa, Hudum
24 Cătămărești-Deal, Manolești, Baisa, Hudum
25 Stâncești, Cătămărești-Vale, Ipotești, Cucorăni, Cervicești

 

DECEMBRIE

ZILE LOCALITĂȚI
12 Cătămărești-Deal, Manolești, Baisa, Hudum
29 Cătămărești-Deal, Manolești, Baisa, Hudum
30 Stâncești, Cătămărești-Vale, Ipotești, Cucorăni, Cervicești

 

 

Colectarea deșeurilor menajere prin sistemul „din poartă în poartă” va începe în toate localitățile comunei din data de 13.01.2025, după cum urmează:

ZILE LOCALITĂȚI
Luni Cervicești și Cucorăni
Marți Cătămărești-Deal (partea stângă a DN29B, Botoșani-Dorohoi)
Miercuri Cătămărești-Deal (partea dreaptă a DN29B, Botoșani-Dorohoi)
Joi Stâncești, Baisa, Hudum și Manolești
Vineri Ipotești și Cătămărești-Vale

 

 

Amintim faptul că, este INTERZISĂ, aruncarea în pubelele pentru deșeurile menajere și reciclabile, a următoarelor tipuri de deșeuri:

  • Deșeuri voluminoase (mochete, covoare, piese de mobilier, plăpumi, saltele, etc.)
  • Deșeuri rezultate din demolări sau/și construcții (pământ din excavații, moloz, beton, echipamente sanitare, gresie, faianță, geam tras, tâmplărie, etc.)
  • Deșeuri vegetale sau/și biodegradabile (crengi, frunze, iarbă, flori, excrementele animalelor, animale moarte, etc.)

Primăria Comunei Mihai Eminescu, vă recomandă să solicitați sprijinul companiilor ce au depozit și își desfășoară activitatea pe raza comunei, pentru aruncarea deșeurile interzise a fi aruncate în pubelele pentru deșeurile menajere și reciclabile și enumerate mai sus.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending