Connect with us

Eveniment

Tradiții, obiceiuri și superstiții de BOBOTEAZĂ: Nu trebuie să te speli pe cap. Ce pățești dacă aluneci pe gheaţă

Publicat

acum 3 luni

Publicitate

În ziua de Bobotează, pe 6 ianuarie, preoții binecuvântează apele, iar tradiția spune că cei care se ating de apa sfințită sunt protejați de boli și necazuri. Cu toate acestea, superstițiile populare descurajează spălatul pe cap sau al hainelor în această zi, considerând că astfel „se spurcă apele”, scrie alba24.ro.

Apa are o semnificaţie specială în această zi; se spune că apa sfinţită luată are puteri miraculoase, astfel, în ziua de Bobotează nu se spală rufe.

De asemenea, se spune că nu e bine să te speli pe cap, pentru că se murdăreşte apa sfinţită. Unii bătrâni spun că dacă te vei spăla pe cap în ziua de Bobotează, o să ai dureri de cap tot anul.

Boboteaza: Preoții sfințesc apele, oamenii stropesc cu apa sfințită casele și animalele

În ziua de 6 ianuarie, preoţii sfinţesc apele, iar cu apa sfinţită oamenii îşi stropesc casele şi animalele. Restul de agheasmă pe care o primesc de la preot când vine cu Iordanul o păstrează în sticle, pentru leac.

În satele de pe malul unei ape, în timpul slujbei de Bobotează, s-a împământenit obiceiul ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar câţiva feciori curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi.

Boboteaza este, simbolic şi o sărbătoare a purificării naturii de forţele răului, prin apa sfinţită. Tot acum, în anumite zone ale ţării, se fac previziuni despre condiţiile meteorologice din acest an, dacă acestea vor fi sau nu favorabile recoltei.

Publicitate

Dincolo de obiceiurile creştine din această zi, în tradiţia românească se practică şi unele ritualuri păgâne de purificare, de alungare a spiritelor rele din gospodării şi animale.

Unii îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea, alţii aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote

boboteaza crucePotrivit unei alte credințe populare, atunci când preotul bagă sau aruncă crucea în apă, dracii ies de unde s-au ascuns şi fug pe câmp, dar nu pot fi văzuţi de oameni, ci doar de lupi, care îi urmăresc şi îi sfâşie.

Ce nu este bine să faci de Bobotează

În ziua Botezului Domnului nu este bine să lași haine la uscat, căci diavolii își caută scăpare, ascunzându-se sub ele. În popor se mai spune că două săptămâni după Bobotează nu se recomandă să speli în pârâuri rufele sau cămășile, căci diavolii abia așteaptă să se agațe de ele.

De asemenea, fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, potrivit credinţei populare.

Agheasma luată de la preot în ziua de Bobotează ajută la curăţarea gospodăriei de diavoli, moroi, șerpi, purici, boli, dar și de influența oamenilor malefici, precum favorizarea unor recolte bogate.

Boboteaza este o tradiţie veche în sânul Bisericii, prăznuirea ei fiind consemnată începând cu din secolul al III-lea. Încă de la început era considerată alături de Paşte şi Crăciun, una dintre cele mai importante sărbători din lumea creştină.

An de an, mii de litri de apă sunt sfinţiţi de preoţi pentru credincioşii care se îmbulzesc să ducă acasă o sticlă de agheasmă, pentru a-i feri de boli şi de rele tot anul ce vine.

agheasma1Apa sfinţită sau agheasma este elementul cel mai important al sărbătorii de Bobotează. Preoţii spun despre aceasta că este sfinţită şi capătă proprietăţi supranaturale prin intervenţia directă a Duhului sau Spiritului Sfânt.

Cel mai bun argument pentru a susţine sfinţenia acestei ape este faptul că aceasta nu se alterează în timp, păstrându-şi calităţile chiar şi un an sau doi.

Boboteaza: Secretul aghiasmei

Secretul stă, însă, spun oamenii de ştiinţă, în faptul că apa respectivă intră în contact cu argint, prin scufundarea crucii, şi cu busuiocul, ambele având proprietăţi antimicrobiene.

Argintul, introdus chiar pentru scurtă vreme în apă, omoară bacteriile de putrefacţie şi algele microscopice care se află în ea sau creează un mediu în care acestea nu se pot dezvolta.

Busuiocul este şi el cunoscut ca fiind o plantă cu proprietăţi antiseptice, iar cele două, în combinaţie, fac ca apa sfinţită să se conserve mult mai bine.

Busuiocul este şi el recunoscut pentru calităţile sale de vindecare a anumitor afecţiuni. Potrivit specialiștilor în medicina naturistă părţile aeriene ale plantei de busuioc prezintă importanţă atât în medicina umană, cât şi în cea veterinară.

Principiile sale active acţionează antiseptic intestinal, stimulează digestia, antimetic, antiinflamator renal şi intestinal, antiseptic pulmonar, antifungic, febrifug. La om e folosit în colici intestinale, balonări intestinale, vomă, gripă, răceală, bronşită acută şi cronică, dureri de cap, ulcer gastric, infecţii urinare, anorexie, diaree etc.

Ce prevestește vremea din ziua de Bobotează

Vremea din ziua de Bobotează o prevestește, conform credinţei populare, pe cea de peste an. Dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă.

Dacă bate crivățul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streașină, se va face vin bun. Totodata, daca de Bobotează pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi belșug și sănătate.

Sărbătoarea Bobotezei se asociază cu practicarea unor ritualuri care diferă, de multe ori, de la o zonă geografică la alta.

După liturghie, preotul, însoţit de credincioşii dintr-o localitate anume, merg în procesiune pe malul apei din localitatea respectivă pentru sfinţirea apei. Spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, care se spune că sunt cuibărite în apă.

Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni.

Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte Crucea de gheaţă a Bobotezei. Potrivit tradiţiei ortodoxe, agheazma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz.

Boboteaza – Sfinţirea cea mare a apei

La Bobotează, datina cea mai importantă era Iordanul sau Sfinţirea cea mare a apei. Încă din vechime, în tradiţia populară se spunea că oricine ar intra în această zi în apă va fi apărat de toate bolile.

Sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat lângă o fântână sau o apă curgătoare. Din Agheazma binecuvântată în această zi obişnuiau să bea toţi membrii familiei, iar o parte se punea şi în mâncarea vitelor, pentru ca şi acestea să fie sănătoase.

Şi în zilele nostre, în popor se spune că Boboteaza este dricul iernii; după gerul mare, tradiţional, zilei de Bobotează, iarna se pregăteşte să plece. În ziua de Bobotează, preoţii sfinţesc cu agheasmă oamenii, casele şi lucrurile din gospodăria fiecărui credincios.

Cu apă sfinţită se stropesc şi animalele din gospodărie-oile, porcii şi boii, animale binecuvântate de Dumnezeu. În schimb, nu se împrăştie agheasmă peste cai şi peste iepuri, care se pot preface în diavoli.

Cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor.

Boboteaza- momentul când cerurile se deschid

Tradiţia spune că Boboteaza este momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursita în dragoste.

Fetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie să „fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfinţit. Se spune că dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub perna înainte de a adormi, dar şi dacă postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea in vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătorească.

În unele zone ale țării, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete, din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase.

Apoi, cel pe care-l vor visa noaptea că le aduce apă este ursitul lor.

În Ajunul Bobotezei se ține post negru

Prin tradiţie, se ţine post negru (sau zi de sec) în Ajunul Bobotezei. Se spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

După ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obişnuiesc să se îmbăieze de trei ori în râu sau să-şi toarne apă pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot aşa se vor strânge peţitorii la uşa fetei respective.

Pe vremuri se obişnuia ca, în Ajunul Bobotezei, să se pregătească o masă bogată, asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului, cu 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Masa era sfinţită de preot, care umbla din casă în casă cu „Iordanul” sau „Chiralesa”. Exista credinţa că, strigând „Chiralesa”, care înseamnă „Doamne, miluieşte!”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie).

După sfinţirea mesei, o parte din mâncare se dădea animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

sursa: , crestinortodox.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Educație

Rezultate Simulare BAC 2025: Unul din trei elevi de clasa a XII-a nu a luat nota 5 la limba română

Publicat

acum 5 minute

marți, 08.04.2025

de

Publicitate

33% dintre elevii de clasa a XII-a care au dat simularea la Bac 2025 nu au luat nota 5 la limba română, potrivit rezultatelor publicate de Ministerul Educației, marți, 8 aprilie. Asta înseamnă o scădere de 8% față de 2024. La proba obligatorie a profilului, Istorie sau Matematică, cei mai mulți elevi, 36%, nu au reușit să obțină nota 5, procent similar cu cel de anul trecut, iar la proba la alegere a specializării a scăzut procentul elevilor care nu au luat 5, cu aproape 6%.

  • Pentru a trece proba e necesară o notă de minimum 5, însă examenul este promovat dacă media este de peste 6.
  • Edupedu.ro a scris despre Generația Experiment 2012-2025, cea mai mică generație de elevi ca număr de înscriși la școală, cu un parcurs școlar marcat de abandon, stagnare curriculară și lipsa de coerență a reformelor educaționale.

Ministerul Educației a publicat marți, rezultatele de la simulare Bac 2025, care a avut loc în perioada 24 -27 martie. 33% dintre elevii prezenți la proba de limba română nu au obținut nota 5, adică 33.330 de elevi, cu aproape 8% mai puțin decât anul trecut.

La simularea de Bac 2025, în total au fost evaluate 101.433 lucrări la limba română, dintre care peste 14.600 au fost note între 1 și 4.99. Cele mai multe note au fost între 5 și 6, peste 25 de mii.

Număr lucrări cu note între 1 și 1.99 – 1.469

Număr lucrări cu note între 2 și 2.99 – 4.155

Număr lucrări cu note între 3 și 3.99 – 9.158

Publicitate

Număr lucrări cu note mai mari sau egale cu 5: 67.793, adică 66,84%.

Rezultate la nivel național, pe tranșe de note:

  • La disciplina obligatorie a profilului: Istorie sau Matematică, 36% nu au luat nota 5, adică peste 36.000 de elevi. Procentul este similar cu cel de anul trecut, 35%. De remarcat, anul acesta, numărul elevilor cu note între 1 și 2 este similar cu cel al elevilor care au luat între 9 și 10.

În total au fost evaluate 99.958 de lucrări dintre care:

Număr lucrări între 1 și 1.99 – 9.894

Număr lucrări cu note între 2 și 2.99 – 6.685

Număr lucrări cu note între 3 și 3.99 – 8.491

Număr lucrări cu note între 9 și 9.99 – 9.314

Număr lucrări cu note mai mari sau egale cu 5: 63.250, adică 63,28%.

Rezultate la nivel național, pe tranșe de note:

  • La proba la alegere a profilului și specializării 29% dintre elevi nu au luat nota 5, față de 35% anul trecut.

Număr lucrări evaluate: 98.347.

Număr lucrări cu note mai mari sau egale cu 5: 68.313.

Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 69,46%.

Proba: E.b) – Limba maternă

Număr lucrări evaluate: 5.554.

Număr lucrări cu note mai mari sau egale cu 5: 4.582.

Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 82,5%.

Rezultate la nivel național, pe tranșe de note:

Circa 100.000 de elevi de clasele a XII-a și a XIII-a au participat de la probele scrise de la simularea examenului de Bacalaureat 2025, potrivit datelor de prezență ale Ministerului Educației și Cercetării (MEC). 20% din această cohortă nu s-a prezentat la aceste simulări, cel puțin la proba la alegere de miercuri. Ministerul susține că sunt 123.000 de elevi înscriși în ultimul an de liceu.

Potrivit comunicatului Ministerului Educației:

  • „Lucrările scrise ale elevilor care au susținut simularea probelor scrise din cadrul examenului de bacalaureat se află în unitățile de învățământ în care elevii au susținut probele scrise.
  • Profesorii care predau disciplinele la care s-au susținut probele simulării au acces la lucrările elevilor din clasele în care susțin cursuri, precum și la borderourile de evaluare corespunzătoare. Conducerile unităților de învățământ vor pune la dispoziția cadrelor didactice borderourile de evaluare transmise de la nivelul Ministerului Educației și Cercetării prin inspectoratele școlare, pentru a fi folosite în procesul de vizualizare a lucrărilor de către candidați.
  • În contextul utilizării platformei de evaluare digitalizată, Ministerul Educației și Cercetării va face publice, în cursul acestei săptămâni, statistici privind gradul de reușită pe fiecare item, pe tipuri de probă, la nivel național.

Precizăm că datele care stau la baza acestei sinteze au fost extrase din platforma de evaluare digitalizată și prelucrate la nivelul Ministerului Educației și Cercetării. Informațiile care permit astfel de analize, precum și analize ale gradului de reușită pe itemi vor fi disponibile la nivelul fiecărui inspectorat școlar județean/Inspectoratului Școlar al Municipiului București, respectiv al fiecărei unități de învățământ odată cu transmiterea borderourilor de evaluare.

Rezultatele vor fi analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ prin discuții cu elevii, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri adecvate fiecărei situații în parte, scopul fiind îmbunătățirea performanțelor școlare”.

Cum vor fi comunicate rezultatele, conform procedurii

„Rezultatele înregistrate la probele scrise ale simulării examenului național de bacalaureat 2025 au fost transmise inspectoratelor școlare județene/ISMB. La momentul transmiterii acestei informări, rezultatele sunt în curs de a fi transmise de la nivelul inspectoratelor școlare către fiecare unitate de învățământ sub forma cataloagelor cu notele finale.

Dat fiind numărul mare de discipline/tipuri de subiecte, borderourile asociate fiecărei evaluări vor fi transmise în cursul acestei zile de către Ministerul Educației și Cercetării inspectoratelor școlare județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București, urmând a fi distribuite de către inspectorate către fiecare unitate de învățământ cel târziu până la sfârșitul acestei săptămâni”, anunță Ministerul Educației.

Rezultatele simulărilor nu vor fi publice, ci transmise individual fiecărui elev printr-un cod unic. „Rezultatele obținute la simulările naționale nu sunt afișate și nu sunt făcute publice” (art. 19 (1)), iar „comunicarea rezultatelor se face anonimizat, utilizându-se codurile individuale care înlocuiesc numele și prenumele candidaților” (art. 19 (4)).

Dacă elevii doresc, notele obținute la simulare pot fi trecute în catalog, dar doar la cererea scrisă a acestora sau a părinților. „La solicitarea scrisă a elevului sau a părintelui/tutorelui, notele obținute la simulările naționale pot fi trecute în catalog” (art. 20 (2)).

Calendarul examenului național de bacalaureat – Sesiunea iunie-iulie 2025:
  • 16 – 20 decembrie 2024: Înscrierea candidaților pentru susținerea probelor A, B, C, D din cadrul examenului național de bacalaureat – 2025
  • 27-29 ianuarie 2025: ⁠Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
  • 29-31 ianuarie 2025: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
  • 3-5 februarie 2025: ⁠Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
  • 5-7 februarie 2025: Evaluarea competențelor digitale – proba D
  • 30 mai – 4 iunie 2025: Susținerea probelor A, B, C, D pentru elevii beneficiari ai unor burse de studiu în străinătate
  • 2-6 iunie 2025: Înscrierea candidaților la probele scrise ale primei sesiuni de examen
  • 6 iunie 2025: Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a
  • 10 iunie 2025: Limba și literatura română – proba E.a) – probă scrisă
  • 11 iunie 2025: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – probă scrisă
  • 13 iunie 2025: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – probă scrisă
  • 16 iunie 2025: Limba și literatura maternă – proba E.b) – probă scrisă
  • 20 iunie 2025: ⁠Afișarea rezultatelor la probele scrise, vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor

30 iunie 2025: ⁠Afișarea rezultatelor finale

23-24 iunie 2025: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor

Citeste mai mult

Eveniment

Un tânăr de 23 de ani a vrut să ajute, dar s-a ales cu dosar penal

Publicat

acum 17 minute

marți, 08.04.2025

de

Publicitate

Polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Stânca efectuează cercetări cu privire la un cetățean român, care s-a prezentat la controlul de frontieră cu un autovehicul care figura radiat din circulație.

În data de 05 aprilie a.c., în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca–ITPF Iași, s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de control necesare trecerii frontierei, pe sensul de ieșire din țară, un cetățean român, în vârstă de 23 de ani, la volanul unui autoturism înmatriculat în Croația.
Colegii noștri au efectuat verificări specifice, în urma cărora s-a concluzionat că autoturismul figurează radiat de către autoritățile din Croația.
Tânărul a declarat polițiștilor de frontieră că nu avea cunoștință că autoturismul este radiat din circulație, el fiind rugat de un cetățean moldovean să conducă autoturismul până în R. Moldova.
Polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducerea unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare și conducerea unui autovehicul neînmatriculat. La finalizarea cercetărilor, se vor lua măsurile legale care se impun.

Citeste mai mult

Eveniment

„Plicul pentru medic”, transformat în donație pentru spital. Legea prin care pacienții își pot exprima recunoștința, promulgată

Publicat

acum 32 de minute

marți, 08.04.2025

de

Publicitate

Schimbare importantă și interesantă în sistemul de sănătate din România. Legea promulgată de Ilie Bolojan oferă o alternativă legală și transparentă la binecunoscutul „plic pentru medic” — un obicei informal care a persistat ani de zile din cauza deficiențelor sistemului și a recunoștinței personale a pacienților. Acum, pacienții care vor să își arate aprecierea față de cadrele medicale pot face donații oficiale direct către unitatea medicală unde au fost tratați, scrie alba24.ro.

Administraţia Prezidenţială a transmis, marţi, că preşedintele interimar Ilie Bolojan a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea alineatului (2) al articolului 34 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 (PL-x 277/02.05.2018).

”Pacientul poate face donaţii unităţii sanitare unde a fost îngrijit, cu respectarea dispoziţiilor legale în materie”, spune legea.

Vezi mai jos elemente din expunerea de motive:

”Oferirea unui cadou medicului reprezintă o constantă în comportamentul pacientului român, prins la mijloc în lupta dintre dreptul la recunoştinţă şi implicaţiile penale ale unui astfel de gest.

Referitor la dreptul la recunoștință, apreciem că acesta nu poate fi considerat un argument valid în favoarea menținerii practicii “plicului pentru medic”.

Publicitate

La momentul actual, acest drept nu se transpune în plan financiar și la alte categorii profesionale, precum polițiștii, pompierii sau profesorii, unde putem vorbi, de asemenea, despre crearea unei legături interpersonale ca urmare a unor acțiuni cu rezultate deosebite.

În plus, practica judiciară a ultimilor ani a demonstrat că dreptul la recunoștință ascunde, de cele mai multe ori, o condiționare a actului medical.

Deși nu pot fi culpabilizați toți doctorii, statul român a profitat de perpetuarea acestei cutume, lăsând în grija pacienților o parte din responsabilitatea ce îi corespunde: optima și eficienta susținere financiară a sistemului românesc de sănătate.

Dincolo de aspectele menționate, nu ne dorim completa anulare a dreptului la recunoștință al pacientului.

El poate fi veridic în anumite situații, motiv pentru care susținem ca acesta să se manifeste doar prin donațiile transmise către unitatea medicală în care pacientul a fost îngrijit, nu și către medici sau alți angajați ai centrelor sanitare.

Deși, în efectuarea unui act medical, aportul adus de doctor este cel mai important, rezultatul final este reprezentat de un cumul de acțiuni, implicând întregul sistem medical, sistem ce poate obține un plus de calitate prin utilizarea adecvată a donațiilor primite.

Întrucât noțiunea de “plăți suplimentare” din art. 34 alin. (2) este neclară, fiind ambiguă transpunerea ei în practică, propunem menținerea doar a posibilității de a face donații către unitatea medicală.

Citeste mai mult

Educație

FOTO: „Procesul etichetelor” la Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” din Botoșani, o activitate interactivă despre alegeri alimentare și sănătate

Publicat

acum 42 de minute

marți, 08.04.2025

de

Publicitate
Luni, 7 aprilie 2025, la Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” din Botoșani, a avut loc o activitate specială dedicată  deschiderii programului național „Săptămâna Verde” și ”Zilei Mondiale a Sănătății. 
În parteneriat cu Asociația pentru Protecția Consumatorilor (APC) Botoșani, elevii au participat la o dezbatere interactivă având ca temă interpretarea etichetelor produselor alimentare și impactul acestora asupra sănătății. Activitatea, intitulată „Procesul etichetelor”, este un format educațional creat de APC Botoșani și implementat cu succes în mai multe școli din județ în anii anteriori.
Evenimentul a reunit circa 100 de elevi din trei clase, coordonați de doamna profesoară Dana Bârsan, alături de doamnele profesoare Cătălina Andriesei, Irina Ioniță și Manuela Rusu.
Elevii au adus etichete ale unor produse alimentare comercializate local, care au fost analizate în cadrul unor echipe formate din 5-6 membri. Fiecare echipă a avut roluri bine stabilite: lider, navigator online, specialist în inteligență artificială, comunicator și membri activi. Numele echipelor au fost originale și creative: „Matematicienii”, „Echipa de șoc”, „Fetele din prima bancă”, „Craii de la răsărit” sau „Gumă”…
Un juriu ad-hoc, format din alți 12 colegi, a evaluat prestațiile echipelor, calitatea etichetelor și a produselor analizate.
Fiecare echipă a extras aleatoriu o etichetă, a identificat reglementările legale privind etichetarea produselor în România și a analizat eticheta respectivă în raport cu aceste norme, cu gusturile personale și cu impactul produsului asupra sănătății. În urma unei sesiuni de lucru de 15 minute, comunicatorii au prezentat concluziile, iar reprezentantul APC Botoșani a oferit îndrumare la cerere pe parcursul activității.
Prezentările au fost primite cu interes și aplauze din partea colegilor. Juriul a întocmit un clasament al echipelor, al etichetelor și al produselor, în funcție de conformitatea cu legislația și atractivitatea pentru consumatori.
La final, doamna profesoară Dana Bârsan a declarat:
„Vă mulțumim frumos pentru activitatea interesantă. Copiii au fost încântați!”
Fiecare echipă a fost premiată cu cărți și publicații oferite de Comisia Europeană.
Concluzii din partea APC Botoșani:
Tinerii manifestă un interes crescut pentru o alimentație sănătoasă și devin mai atenți la informațiile de pe ambalajele produselor. De exemplu, o echipă a apreciat un produs local – dulceață de trandafiri cu peste 60% petale și conținut redus de zahăr, combinat cu zahăr invertit. Un alt grup a remarcat pozitiv un produs cu semințe de chia. În schimb, o echipă întreagă a refuzat o băutură carbogazoasă populară din cauza conținutului ridicat de zahăr (peste 11%) și a conservanților (benzoat). Alte rezerve au fost exprimate față de produse cu un număr excesiv de aditivi alimentari.
S-au discutat și riscurile asociate cu ingrediente controversate precum glutamatul de sodiu, uleiul de palmier sau chiar microplasticele, recent descoperite în apă îmbuteliată sau gumă de mestecat.
Întreaga activitate – de la conceperea formatului până la redactarea acestui comunicat – a fost susținută de inteligența artificială ChatGPT, în cadrul unui demers de promovare a utilizării responsabile și creative a tehnologiei în educație.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending