Connect with us

Eveniment

Tradiții, obiceiuri și superstiții de BOBOTEAZĂ: Nu trebuie să te speli pe cap. Ce pățești dacă aluneci pe gheaţă

Publicat

Publicitate

În ziua de Bobotează, pe 6 ianuarie, preoții binecuvântează apele, iar tradiția spune că cei care se ating de apa sfințită sunt protejați de boli și necazuri. Cu toate acestea, superstițiile populare descurajează spălatul pe cap sau al hainelor în această zi, considerând că astfel „se spurcă apele”, scrie alba24.ro.

Apa are o semnificaţie specială în această zi; se spune că apa sfinţită luată are puteri miraculoase, astfel, în ziua de Bobotează nu se spală rufe.

De asemenea, se spune că nu e bine să te speli pe cap, pentru că se murdăreşte apa sfinţită. Unii bătrâni spun că dacă te vei spăla pe cap în ziua de Bobotează, o să ai dureri de cap tot anul.

Boboteaza: Preoții sfințesc apele, oamenii stropesc cu apa sfințită casele și animalele

În ziua de 6 ianuarie, preoţii sfinţesc apele, iar cu apa sfinţită oamenii îşi stropesc casele şi animalele. Restul de agheasmă pe care o primesc de la preot când vine cu Iordanul o păstrează în sticle, pentru leac.

În satele de pe malul unei ape, în timpul slujbei de Bobotează, s-a împământenit obiceiul ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar câţiva feciori curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi.

Boboteaza este, simbolic şi o sărbătoare a purificării naturii de forţele răului, prin apa sfinţită. Tot acum, în anumite zone ale ţării, se fac previziuni despre condiţiile meteorologice din acest an, dacă acestea vor fi sau nu favorabile recoltei.

Publicitate

Dincolo de obiceiurile creştine din această zi, în tradiţia românească se practică şi unele ritualuri păgâne de purificare, de alungare a spiritelor rele din gospodării şi animale.

Unii îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea, alţii aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote

boboteaza crucePotrivit unei alte credințe populare, atunci când preotul bagă sau aruncă crucea în apă, dracii ies de unde s-au ascuns şi fug pe câmp, dar nu pot fi văzuţi de oameni, ci doar de lupi, care îi urmăresc şi îi sfâşie.

Ce nu este bine să faci de Bobotează

În ziua Botezului Domnului nu este bine să lași haine la uscat, căci diavolii își caută scăpare, ascunzându-se sub ele. În popor se mai spune că două săptămâni după Bobotează nu se recomandă să speli în pârâuri rufele sau cămășile, căci diavolii abia așteaptă să se agațe de ele.

De asemenea, fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, potrivit credinţei populare.

Agheasma luată de la preot în ziua de Bobotează ajută la curăţarea gospodăriei de diavoli, moroi, șerpi, purici, boli, dar și de influența oamenilor malefici, precum favorizarea unor recolte bogate.

Boboteaza este o tradiţie veche în sânul Bisericii, prăznuirea ei fiind consemnată începând cu din secolul al III-lea. Încă de la început era considerată alături de Paşte şi Crăciun, una dintre cele mai importante sărbători din lumea creştină.

An de an, mii de litri de apă sunt sfinţiţi de preoţi pentru credincioşii care se îmbulzesc să ducă acasă o sticlă de agheasmă, pentru a-i feri de boli şi de rele tot anul ce vine.

agheasma1Apa sfinţită sau agheasma este elementul cel mai important al sărbătorii de Bobotează. Preoţii spun despre aceasta că este sfinţită şi capătă proprietăţi supranaturale prin intervenţia directă a Duhului sau Spiritului Sfânt.

Cel mai bun argument pentru a susţine sfinţenia acestei ape este faptul că aceasta nu se alterează în timp, păstrându-şi calităţile chiar şi un an sau doi.

Boboteaza: Secretul aghiasmei

Secretul stă, însă, spun oamenii de ştiinţă, în faptul că apa respectivă intră în contact cu argint, prin scufundarea crucii, şi cu busuiocul, ambele având proprietăţi antimicrobiene.

Argintul, introdus chiar pentru scurtă vreme în apă, omoară bacteriile de putrefacţie şi algele microscopice care se află în ea sau creează un mediu în care acestea nu se pot dezvolta.

Busuiocul este şi el cunoscut ca fiind o plantă cu proprietăţi antiseptice, iar cele două, în combinaţie, fac ca apa sfinţită să se conserve mult mai bine.

Busuiocul este şi el recunoscut pentru calităţile sale de vindecare a anumitor afecţiuni. Potrivit specialiștilor în medicina naturistă părţile aeriene ale plantei de busuioc prezintă importanţă atât în medicina umană, cât şi în cea veterinară.

Principiile sale active acţionează antiseptic intestinal, stimulează digestia, antimetic, antiinflamator renal şi intestinal, antiseptic pulmonar, antifungic, febrifug. La om e folosit în colici intestinale, balonări intestinale, vomă, gripă, răceală, bronşită acută şi cronică, dureri de cap, ulcer gastric, infecţii urinare, anorexie, diaree etc.

Ce prevestește vremea din ziua de Bobotează

Vremea din ziua de Bobotează o prevestește, conform credinţei populare, pe cea de peste an. Dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă.

Dacă bate crivățul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streașină, se va face vin bun. Totodata, daca de Bobotează pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi belșug și sănătate.

Sărbătoarea Bobotezei se asociază cu practicarea unor ritualuri care diferă, de multe ori, de la o zonă geografică la alta.

După liturghie, preotul, însoţit de credincioşii dintr-o localitate anume, merg în procesiune pe malul apei din localitatea respectivă pentru sfinţirea apei. Spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, care se spune că sunt cuibărite în apă.

Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni.

Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte Crucea de gheaţă a Bobotezei. Potrivit tradiţiei ortodoxe, agheazma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz.

Boboteaza – Sfinţirea cea mare a apei

La Bobotează, datina cea mai importantă era Iordanul sau Sfinţirea cea mare a apei. Încă din vechime, în tradiţia populară se spunea că oricine ar intra în această zi în apă va fi apărat de toate bolile.

Sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat lângă o fântână sau o apă curgătoare. Din Agheazma binecuvântată în această zi obişnuiau să bea toţi membrii familiei, iar o parte se punea şi în mâncarea vitelor, pentru ca şi acestea să fie sănătoase.

Şi în zilele nostre, în popor se spune că Boboteaza este dricul iernii; după gerul mare, tradiţional, zilei de Bobotează, iarna se pregăteşte să plece. În ziua de Bobotează, preoţii sfinţesc cu agheasmă oamenii, casele şi lucrurile din gospodăria fiecărui credincios.

Cu apă sfinţită se stropesc şi animalele din gospodărie-oile, porcii şi boii, animale binecuvântate de Dumnezeu. În schimb, nu se împrăştie agheasmă peste cai şi peste iepuri, care se pot preface în diavoli.

Cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor.

Boboteaza- momentul când cerurile se deschid

Tradiţia spune că Boboteaza este momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursita în dragoste.

Fetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie să „fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfinţit. Se spune că dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub perna înainte de a adormi, dar şi dacă postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea in vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătorească.

În unele zone ale țării, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete, din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase.

Apoi, cel pe care-l vor visa noaptea că le aduce apă este ursitul lor.

În Ajunul Bobotezei se ține post negru

Prin tradiţie, se ţine post negru (sau zi de sec) în Ajunul Bobotezei. Se spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

După ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obişnuiesc să se îmbăieze de trei ori în râu sau să-şi toarne apă pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot aşa se vor strânge peţitorii la uşa fetei respective.

Pe vremuri se obişnuia ca, în Ajunul Bobotezei, să se pregătească o masă bogată, asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului, cu 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Masa era sfinţită de preot, care umbla din casă în casă cu „Iordanul” sau „Chiralesa”. Exista credinţa că, strigând „Chiralesa”, care înseamnă „Doamne, miluieşte!”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie).

După sfinţirea mesei, o parte din mâncare se dădea animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

sursa: , crestinortodox.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Copiii din Todireni au transformat vacanța în sărbătoare la prima ediție a Școlii de vară „Din inima satului”

Publicat

Publicitate

În primele zile ale lunii iulie, curtea Școlii Gimnaziale din Todireni a devenit un adevărat atelier de culoare și descoperire. Lansată cu emoție de profesorii coordonatori Elena Liliana Brașoveanu și Marineta Ciobanu, Școala de vară „Din inima satului” a reunit zeci de copii dornici să îmbine joaca, tradiția și experimentul într‑o experiență educativă cât o vacanță întreagă.

Aventură, tradiție și știință – în aceeași grădină

Sprijinite de Asociația „Nectarie & Prietenii”, de Florentina Doroftei și Alexandra Gîtman, gazdele i‑au provocat pe cei mici la activități care au trecut, cu ușurință, de la artă la știință:

  • Pictură pe asfalt și pe pânză – curtea s‑a transformat într‑un covor multicolor, decorat cu inimi, flori și mesaje pentru comunitate.
  • Ateliere de lucru manual cu spice de grâu – copiii au împletit simboluri ale recunoștinței față de natură, readucând la viață tradiții locale.
  • Flori din sârmă plușată și colaje din materiale reciclate – exerciții de dexteritate și de imaginație care au scos la iveală mici artiști.
  • Experimentele „Bubble Snake” – momentul preferat al „micilor savanți”, în care spuma colorată și exclamațiile de uimire au umplut curtea de veselie.
  • Personaje din baloane și carton – moștruleți și vulpițe poznașe care au îmblânzit timiditatea și au stârnit râsete în cor.

Voluntariat cu model pedagogic

Întreaga desfășurare a fost sprijinită de voluntara Maria Brașoveanu, elevă la Liceul Pedagogic „Nicolae Iorga” din Botoșani, profil „Învățători/Educatori”. Cu răbdare și entuziasm, Maria a devenit nu doar ajutor de nădejde pentru profesori, ci și exemplu de implicare pentru copiii care își descoperă, la rândul lor, spiritul comunitar.

„Am văzut cum timiditatea se topește după primul penson înmuiat în culoare”, a remarcat profesoara Elena Liliana Brașoveanu, impresionată de curajul cu care participanții au îmbrățișat fiecare provocare.

Publicitate

O vacanță care continuă să crească
Prima săptămână a dovedit că satul poate fi un laborator viu de idei și prietenie. Urmează încă multe zile în care copiii din Todireni vor învăța să bată toaca, să coasă motive tradiționale sau să construiască mici roboți din materiale refolosite.

Organizatorii le mulțumesc partenerilor și sponsorilor „pentru generozitatea cu care au înțeles că bucuria copilăriei merită investită”. Iar promisiunea lor este clară: până la finalul verii, fiecare participant va pleca acasă cu un set nou de abilități, cu prieteni de nădejde și cu amintirea unui sat care a bătut, pentru câteva săptămâni, în ritmul inimii copiilor.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava deschide o extensie universitară la Botoșani

Publicat

Publicitate

Botoșani, 3 iulie 2025 – Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV) va deschide, începând cu anul universitar 2026–2027, o extensie universitară la Botoșani, marcând un moment semnificativ pentru dezvoltarea educației superioare în regiune.

Evenimentul a fost precedat de o întâlnire de lucru desfășurată joi, 3 iulie, la sediul Inspectoratului Școlar Județean Botoșani, la care a participat rectorul USV, prof. univ. dr. Mihai Dimian, alături de reprezentanți ai învățământului preuniversitar și ai autorităților locale. Scopul întâlnirii a fost consolidarea parteneriatului educațional dintre Suceava și Botoșani, precum și stabilirea etapelor pentru lansarea noii extensii universitare.

Noua structură educațională va găzdui atât programe de studii deja consacrate în oferta USV, cât și specializări noi, adaptate nevoilor pieței muncii locale și regionale. Inițiativa face parte dintr-un proiect amplu ce urmărește nu doar furnizarea de educație universitară în Botoșani, ci și dezvoltarea unui campus universitar integrat, în colaborare cu autoritățile locale.

Noua extensie universitară, aprobată de Senatul USV în luna martie a acestui an, se înscrie într-o strategie mai amplă de susținere a învățământului dual și de atragere a cadrelor didactice universitare calificate în județul Botoșani.

Această inițiativă va crea oportunități semnificative pentru tinerii botoșăneni, oferindu-le acces la studii universitare de calitate, aproape de casă, și contribuind totodată la dezvoltarea durabilă a comunității prin formarea de specialiști în domenii de interes strategic pentru regiune.

Conducerea Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava este felicitată pentru viziunea și deschiderea de care a dat dovadă, această colaborare promițând să devină un pilon solid în formarea profesională a noilor generații de botoșăneni.

Publicitate

„felicit conducerea Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava pentru deschiderea și viziunea de a extinde oferta educațională în județul nostru și îmi exprim încrederea că acest parteneriat va continua să crească și să aducă roade în beneficiul elevilor, părinților, profesorilor și al întregii comunități botoșănene”, a declarat șeful Inspectoratului Școlar Botoșani, Bogdan Suruciuc.

Citeste mai mult

Educație

Grădinița „Ștefan cel Mare și Sfânt” Dorohoi a adus vara în culori pentru preșcolari prin proiectul educațional „Grădi 9 în culori”

Publicat

Publicitate

În debutul vacanței de vară, Grădinița cu Program Prelungit „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Dorohoi a desfășurat proiectul educațional „Grădi 9 în culori” – un program special dedicat copiilor de vârstă preșcolară, realizat în colaborare cu mai multe instituții locale.

Derulat într-un mediu sigur și primitor, proiectul a urmărit stimularea creativității, dezvoltarea personală a celor mici și menținerea unei conexiuni active și plăcute cu grădinița, chiar și în afara anului școlar. Copiii au participat cu bucurie la ateliere tematice, jocuri educative și activități de explorare adaptate vârstei lor.

„Grădi 9 în culori” s-a dovedit a fi o inițiativă valoroasă de învățare nonformală, care a contribuit la consolidarea legăturilor dintre instituția de învățământ, comunitate și partenerii locali.

„Felicităm cadrele didactice pentru implicarea și dedicarea de care au dat dovadă în organizarea acestui proiect. Prin eforturile lor, experiența de învățare a copiilor a fost îmbogățită, aducând un plus de valoare și culoare vacanței de vară”, a transmis șeful Inspectoratului Școlar Botoșani, Bogdan Suruciuc.

 

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Ministerul Agriculturii anunță un apel de proiecte de 54 de milioane de euro pentru sprijinirea comunităților pescărești

Publicat

Publicitate

Ministerul Agriculturii, prin Autoritatea de Management pentru Programul pentru Acvacultură și Pescuit (AM POPAM), lansează un apel de proiecte în valoare de 54 de milioane de euro. Acest apel vizează sprijinirea dezvoltării locale în comunitățile în care se desfășoară activități de pescuit și acvacultură, cu scopul de a stimula economia locală și de a încuraja implicarea activă a locuitorilor prin inițiative de tip DLRC (Dezvoltare Locală sub Responsabilitatea Comunității).

Astfel, potrivit unui comunicat MADR, suma maximă totală care poate fi accesată de Grupurile de Acțiune Locală (GAL) este de 13,4 milioane de euro pentru activități de funcționare și animare a strategiilor de dezvoltare locală.

Solicitanții eligibili pot fi:

  • Parteneriate formate din reprezentanți ai intereselor socio-economice locale din sectoarele public și privat, constituite în baza Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, cu modificările și completările ulterioare.

Prioritățile apelului vizează: 

  • Dezvoltarea unei economii albastre durabile
  • Sprijinirea inițiativelor conduse de comunitate
  • Diversificarea activităților din sectorul pescuitului și acvaculturii

„Prin sprijinirea acestor grupuri de acțiune locală, MADR investește în viitorul comunităților pescărești, urmărind dezvoltarea economică sustenabilă, adaptată specificului fiecărei regiuni, inclusiv al celor de coastă”, se arată în comunicatul MADR.

Apelul se concentrează pe sprijinirea strategiilor care:

Publicitate
  • Implică comunitățile locale în luarea deciziilor.
  • Răspund nevoilor și valorifică oportunitățile din domeniul pescuitului și acvaculturii.
  • Contribuie la dezvoltarea unor economii locale durabile și reziliente.
  • Termenul limită pentru depunerea propunerilor de proiecte este 28 august 2025.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending