Connect with us

Eveniment

Tradiții, obiceiuri și superstiții de BOBOTEAZĂ: Nu trebuie să te speli pe cap. Ce pățești dacă aluneci pe gheaţă

Publicat

Publicitate

În ziua de Bobotează, pe 6 ianuarie, preoții binecuvântează apele, iar tradiția spune că cei care se ating de apa sfințită sunt protejați de boli și necazuri. Cu toate acestea, superstițiile populare descurajează spălatul pe cap sau al hainelor în această zi, considerând că astfel „se spurcă apele”, scrie alba24.ro.

Apa are o semnificaţie specială în această zi; se spune că apa sfinţită luată are puteri miraculoase, astfel, în ziua de Bobotează nu se spală rufe.

De asemenea, se spune că nu e bine să te speli pe cap, pentru că se murdăreşte apa sfinţită. Unii bătrâni spun că dacă te vei spăla pe cap în ziua de Bobotează, o să ai dureri de cap tot anul.

Boboteaza: Preoții sfințesc apele, oamenii stropesc cu apa sfințită casele și animalele

În ziua de 6 ianuarie, preoţii sfinţesc apele, iar cu apa sfinţită oamenii îşi stropesc casele şi animalele. Restul de agheasmă pe care o primesc de la preot când vine cu Iordanul o păstrează în sticle, pentru leac.

În satele de pe malul unei ape, în timpul slujbei de Bobotează, s-a împământenit obiceiul ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar câţiva feciori curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi.

Boboteaza este, simbolic şi o sărbătoare a purificării naturii de forţele răului, prin apa sfinţită. Tot acum, în anumite zone ale ţării, se fac previziuni despre condiţiile meteorologice din acest an, dacă acestea vor fi sau nu favorabile recoltei.

Publicitate

Dincolo de obiceiurile creştine din această zi, în tradiţia românească se practică şi unele ritualuri păgâne de purificare, de alungare a spiritelor rele din gospodării şi animale.

Unii îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea, alţii aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote

boboteaza crucePotrivit unei alte credințe populare, atunci când preotul bagă sau aruncă crucea în apă, dracii ies de unde s-au ascuns şi fug pe câmp, dar nu pot fi văzuţi de oameni, ci doar de lupi, care îi urmăresc şi îi sfâşie.

Ce nu este bine să faci de Bobotează

În ziua Botezului Domnului nu este bine să lași haine la uscat, căci diavolii își caută scăpare, ascunzându-se sub ele. În popor se mai spune că două săptămâni după Bobotează nu se recomandă să speli în pârâuri rufele sau cămășile, căci diavolii abia așteaptă să se agațe de ele.

De asemenea, fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, potrivit credinţei populare.

Agheasma luată de la preot în ziua de Bobotează ajută la curăţarea gospodăriei de diavoli, moroi, șerpi, purici, boli, dar și de influența oamenilor malefici, precum favorizarea unor recolte bogate.

Boboteaza este o tradiţie veche în sânul Bisericii, prăznuirea ei fiind consemnată începând cu din secolul al III-lea. Încă de la început era considerată alături de Paşte şi Crăciun, una dintre cele mai importante sărbători din lumea creştină.

An de an, mii de litri de apă sunt sfinţiţi de preoţi pentru credincioşii care se îmbulzesc să ducă acasă o sticlă de agheasmă, pentru a-i feri de boli şi de rele tot anul ce vine.

agheasma1Apa sfinţită sau agheasma este elementul cel mai important al sărbătorii de Bobotează. Preoţii spun despre aceasta că este sfinţită şi capătă proprietăţi supranaturale prin intervenţia directă a Duhului sau Spiritului Sfânt.

Cel mai bun argument pentru a susţine sfinţenia acestei ape este faptul că aceasta nu se alterează în timp, păstrându-şi calităţile chiar şi un an sau doi.

Boboteaza: Secretul aghiasmei

Secretul stă, însă, spun oamenii de ştiinţă, în faptul că apa respectivă intră în contact cu argint, prin scufundarea crucii, şi cu busuiocul, ambele având proprietăţi antimicrobiene.

Argintul, introdus chiar pentru scurtă vreme în apă, omoară bacteriile de putrefacţie şi algele microscopice care se află în ea sau creează un mediu în care acestea nu se pot dezvolta.

Busuiocul este şi el cunoscut ca fiind o plantă cu proprietăţi antiseptice, iar cele două, în combinaţie, fac ca apa sfinţită să se conserve mult mai bine.

Busuiocul este şi el recunoscut pentru calităţile sale de vindecare a anumitor afecţiuni. Potrivit specialiștilor în medicina naturistă părţile aeriene ale plantei de busuioc prezintă importanţă atât în medicina umană, cât şi în cea veterinară.

Principiile sale active acţionează antiseptic intestinal, stimulează digestia, antimetic, antiinflamator renal şi intestinal, antiseptic pulmonar, antifungic, febrifug. La om e folosit în colici intestinale, balonări intestinale, vomă, gripă, răceală, bronşită acută şi cronică, dureri de cap, ulcer gastric, infecţii urinare, anorexie, diaree etc.

Ce prevestește vremea din ziua de Bobotează

Vremea din ziua de Bobotează o prevestește, conform credinţei populare, pe cea de peste an. Dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă.

Dacă bate crivățul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streașină, se va face vin bun. Totodata, daca de Bobotează pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi belșug și sănătate.

Sărbătoarea Bobotezei se asociază cu practicarea unor ritualuri care diferă, de multe ori, de la o zonă geografică la alta.

După liturghie, preotul, însoţit de credincioşii dintr-o localitate anume, merg în procesiune pe malul apei din localitatea respectivă pentru sfinţirea apei. Spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, care se spune că sunt cuibărite în apă.

Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni.

Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte Crucea de gheaţă a Bobotezei. Potrivit tradiţiei ortodoxe, agheazma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz.

Boboteaza – Sfinţirea cea mare a apei

La Bobotează, datina cea mai importantă era Iordanul sau Sfinţirea cea mare a apei. Încă din vechime, în tradiţia populară se spunea că oricine ar intra în această zi în apă va fi apărat de toate bolile.

Sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat lângă o fântână sau o apă curgătoare. Din Agheazma binecuvântată în această zi obişnuiau să bea toţi membrii familiei, iar o parte se punea şi în mâncarea vitelor, pentru ca şi acestea să fie sănătoase.

Şi în zilele nostre, în popor se spune că Boboteaza este dricul iernii; după gerul mare, tradiţional, zilei de Bobotează, iarna se pregăteşte să plece. În ziua de Bobotează, preoţii sfinţesc cu agheasmă oamenii, casele şi lucrurile din gospodăria fiecărui credincios.

Cu apă sfinţită se stropesc şi animalele din gospodărie-oile, porcii şi boii, animale binecuvântate de Dumnezeu. În schimb, nu se împrăştie agheasmă peste cai şi peste iepuri, care se pot preface în diavoli.

Cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor.

Boboteaza- momentul când cerurile se deschid

Tradiţia spune că Boboteaza este momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursita în dragoste.

Fetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie să „fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfinţit. Se spune că dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub perna înainte de a adormi, dar şi dacă postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea in vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătorească.

În unele zone ale țării, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete, din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase.

Apoi, cel pe care-l vor visa noaptea că le aduce apă este ursitul lor.

În Ajunul Bobotezei se ține post negru

Prin tradiţie, se ţine post negru (sau zi de sec) în Ajunul Bobotezei. Se spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

După ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obişnuiesc să se îmbăieze de trei ori în râu sau să-şi toarne apă pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot aşa se vor strânge peţitorii la uşa fetei respective.

Pe vremuri se obişnuia ca, în Ajunul Bobotezei, să se pregătească o masă bogată, asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului, cu 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Masa era sfinţită de preot, care umbla din casă în casă cu „Iordanul” sau „Chiralesa”. Exista credinţa că, strigând „Chiralesa”, care înseamnă „Doamne, miluieşte!”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie).

După sfinţirea mesei, o parte din mâncare se dădea animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

sursa: , crestinortodox.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Biserica vie a Sfintei Teodora de la Sihla. A doua prăznuire a hramului în Botoșani. Popas duhovnicesc cu zeci de preoți și credincioși

Publicat

Publicitate

La Botoșani, o nouă parohie prinde viață în mijlocul unei comunități care dă semne că se întoarce la valorile credinței. Parohia „Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla”, aflată la al doilea hram, strânge în jurul său credincioși hotărâți să ridice din temelii un nou lăcaș de cult, simbol al rezistenței prin credință.

Părintele Cătălin Ailenei, tânărul preot aflat în fruntea acestei misiuni, cheamă botoșănenii să devină ctitori ai unei biserici care, deocamdată, trăiește doar în inimile celor ce o visează. Botoșaniul trăiește o mângâiere duhovnicească, ridicarea unui nou altar de rugăciune, sub ocrotirea Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla. Este o lucrare care nu se măsoară în cărămizi și beton, ci în evlavie și jertfelnicie, în încrederea că Dumnezeu lucrează prin oameni, iar oamenii devin unelte vii ale harului.

Parohia „Sfânta Teodora de la Sihla” din Botoșani, desprinsă anul trecut din Parohia „Pacea”, a sărbătorit, ieri, cel de-al doilea hram, nu într-o biserică de zid, ci într-o biserică vie, formată dintr-o obște de credincioși care și-au făcut din suflet altar. Și chiar dacă locul de rugăciune încă nu s-a înălțat din temelii, sărbătoarea a fost prilej de mare bucurie duhovnicească.

La Biserica „Buna Vestire”, prin bunăvoința părintelui paroh Dan Afloarei, care a oferit adăpost acestei tinere parohii, s-a săvârșit, miercuri seară, Slujba Vecerniei cu Litie, oficiată de un sobor de preoți condus de părintele protopop Petru Fercal. Cuvintele părintelui Dan Afloarei, rostite cu blândețe, au întărit sufletele celor prezenți: „Temerarii trebuie respectați. Părintele Cătălin a venit să construiască o biserică în vremuri foarte grele. Dar o lucrare a lui Dumnezeu nu se poate face decât în echipă.”

Și ce echipă mai frumoasă poate exista decât aceea a credincioșilor care, seară de seară, își unesc rugăciunea pentru ca un vis să prindă contur? Deși nu există încă o biserică de piatră, biserica vie, formată din credincioșii închinători ai Sfintei Teodora, s-a dovedit a fi mai mare decât orice catedrală, încât la slujbă nu aveai unde să arunci un ac, mulți oameni stând afară, dar legați prin suflet de altarul dinăuntru.

La strană, cântăreții bisericești au umplut sufletele de pace și nădejde. Cântarea „Acum slobozește pe robul Tău, Stăpâne…” a fost ca o revărsare de lumină peste inimile celor prezenți, într-un moment de rugăciune ce va rămâne întipărit în istoria acestei parohii.

Publicitate

În cuvântul său, părintele protopop Petru Fercal, acest arhiereu al cuvântului, a subliniat frumusețea acestei lucrări de început: „Să păstrăm dragostea de Biserică, așa cum ne-au învățat strămoșii noștri. Prin osteneala părintelui Cătălin și prin ajutorul lui Dumnezeu, Botoșaniul va avea încă un altar al luminii, unde sufletele să se mântuiască”.

În fața unei asemenea provocări, părintele Cătălin Ailenei a mărturisit cu emoție că această cale nu poate fi urmată decât cu sprijinul celor care iubesc Biserica: „Sfânta Teodora nu ne va lăsa. Știu că fiecare rugăciune, fiecare mână de ajutor, fiecare jertfă se va întoarce în dar duhovnicesc pentru toți cei care pun suflet în această lucrare”.

Este important de precizat că Biserica „Buna Vestire” nu are ca al doilea hram sărbătoarea Sfintei Teodora de la Sihla, ci doar găzduiește temporar slujbele oficiate de părintele Cătălin, până când, cu ajutorul lui Dumnezeu, parohia își va vedea ridicat propriul paraclis și apoi biserica mult dorită.

Astăzi, credincioșii Botoșaniului sunt chemați nu doar să privească, ci să devină ctitori ai unei lucrări sfinte. Să urmeze pilda înaintașilor care, în vremuri poate mai grele decât cele de acum, au zidit biserici ca semn al dragostei față de Dumnezeu și al mărturisirii credinței.

A fi ctitor nu este doar un gest de donație, ci o chemare la împreună-lucrare cu Hristos. Numele ctitorilor va fi zugrăvit în pronaosul bisericii, dar va fi scris și în Cartea Vieții. Rugăciunile rostite pentru ctitori la fiecare Sfântă Liturghie sunt mărturie că binefacerea nu se pierde niciodată înaintea lui Dumnezeu.

Parohia „Sfânta Teodora de la Sihla” nu ridică doar ziduri, ci o biserică vie împodobită cu florile minunate ale credinței adevărate.

Joi, credincioșii sunt așteptați la Sfânta Liturghie în cinstea Sfintei Cuvioase Teodora, la Biserica „Buna Vestire”

Citeste mai mult

Eveniment

Bacalaureat 2025, sesiunea de toamnă: Probele scrise încep pe 11 august. Ghid pentru candidați și modele de subiecte

Publicat

Publicitate

Bacalaureat 2025, sesiunea a doua: probele scrise încep din 11 august. Până atunci, în perioada 4-8 august se desfășoară probele de competențe. Primele rezultate vor fi comunicate în 18 august, până la ora 12.00. Candidații vor putea cere să-și vadă lucrările corectate, înainte să depună contestații, informează alba24.ro.

Rezultatele finale vor fi cunoscute în 26 august.

Candidații mai au câteva zile să-și consolideze cunoștințele pentru a participa la probele scrise.

Bacalaureat 2025 sesiunea a doua. Probele scrise

Proba obligatorie este la:

  • matematică – pentru profilul real din filiera teoretică, toate profilurile din filiera tehnologică şi profilul militar şi profilul pedagogic – specializarea învăţători-educatoare, din filiera vocaţională
  • istorie – pentru profilul umanist din filiera teoretică şi pentru toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia celor menţionate mai sus

Proba la alegere este la:

  • fizică, chimie, biologie sau informatică – pentru profilul real din filiera teoretică, pentru profilul tehnic şi profilul resurse naturale şi protecţia mediului din filiera tehnologică şi pentru profilul militar din filiera vocaţională
  • geografie, filosofie, logică şi argumentare, economie, psihologie şi, după caz, sociologie – pentru profilul umanist din filiera teoretică, pentru profilul servicii din filiera tehnologică şi pentru toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia celui menţionat

Bacalaureat 2025 sesiunea a doua: reguli la examen

În sălile în care se vor desfășura probele scrise, candidații nu vor avea voie să intre cu obiecte (ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete etc.), mijloace electronic de calcul, de stocare de informații sau de comunicare (stickuri de memorie, telefoane, tablete etc.). De asemenea, nu pot avea în săli manuale, dicționare, notițe sau însemnări. Toate acestea le vor lăsa într-o sală special amenajată în centrul de examen.

Publicitate

Accesul în săli se face până la ora 8.30, iar proba începe de la ora 9.00, după distribuirea subiectelor. Candidații au la dispoziție trei ore pentru rezolvarea subiectelor.

Aceștia vor folosi numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor și a desenelor vor utiliza numai creion negru.

Pentru probele scrise la Matematică și Geografie candidații pot apela doar la instrumente de desen.

La probele scrise, hârtia folosită este doar cea distribuită în sălile de examen.

Bacalaureat 2025 sesiunea a doua: ce este interzis

Candidaților le este interzis să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare în interior sau cu exteriorul.

Candidații surprinși în aceste situații vor fi eliminați din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceștia ori de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise. Drept urmare, acești candidați nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat.

Pe durata desfășurării probelor, toate sălile de examen sunt supravegheate audio-video.

Bacalaureat 2025 sesiunea a doua. Cum se poate corecta o greșeală

Candidaţii care doresc să corecteze o greşeală taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontală. În cazul în care unii candidaţi, din diferite motive, doresc să-şi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte coli tipizate.

Acest lucru este consemnat de către asistenţi în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către asistenţi. Se menţionează pe ele „Anulat”, se semnează de către asistenţi şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.

Bacalaureat 2025 sesiunea a doua: cum pot fi vizualizate lucrările. Cum se depun contestații

Candidații pot cere să-și vadă lucrările proprii, după afișarea rezultatelor inițiale.

Depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor. Iar vizualizarea lucrărilor nu obligă candidatul la depunerea contestației.

Candidații care contestă rezultatul inițial al evaluării trebuie să completeze, să semneze și să depună/transmită prin mijloace electronice și o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere.

Bacalaureat 2025 sesiunea a doua: Comunicarea rezultatelor

Comunicarea rezultatelor se face anonimizat, utilizându-se codurile individuale care înlocuiesc numele și prenumele candidaților. Aceste coduri sunt distribuite candidaților, pe bază de semnătură de primire, la prima probă pe care o susțin.

Pentru comunicarea notelor obținute, înainte de etapa de depunere și soluționare a contestațiilor, comisiile din unitățile de învățământ/centrele de examen tipăresc lista rezultatelor examenului de bacalaureat, care cuprinde: codul candidatului, unitatea de învățământ de proveniență, județul, promoția, forma de învățământ absolvită, specializarea, notele obținute la fiecare probă scrisă, media sau mențiunile „reușit”/„respins”/„neprezentat”/„eliminat din examen”, după caz.

Comisiile din unitățile de învățământ/centrele de examen afișează/postează, utilizând codurile individuale ale candidaților care au depus contestații, notele obținute în urma rezolvării contestațiilor, la loc vizibil, la avizier și pe website-ul unității de învățământ.

Rezultatele examenului național de bacalaureat ale candidaților anonimizați sunt afișate atât pe pagina dedicată examenului, cât și pe site-urile inspectoratelor școlare pentru o perioadă de 2 ani.

Bacalaureat 2025 sesiunea a doua: Promovarea examenului

Pentru a promova examenul, un absolvent de liceu trebuie să îndeplinească următoarele condiții (cumulat):

  • susținerea tuturor probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale;
  • susținerea tuturor probelor scrise și obținerea notei 5 (cel puțin) la fiecare dintre acestea;
  • obținerea cel puțin a mediei 6 la probele scrise (media notelor obținute la probele scrise).

Calendar Bacalaureat 2025 sesiunea a doua

  • 14—21 iulie 2025 Înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaților care au promovat examenele de corigențe
  • 4—5 august 2025 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română — proba A
  • 5 august 2025 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă — proba B
  • 6 august 2025 Evaluarea competențelor digitale — proba D
  • 7—8 august 2025 Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională — proba C
  • 11 august 2025 Limba și literatura română — proba E.a) — proba scrisă
  • 12 august 2025 Proba obligatorie a profilului — proba E.c) — proba scrisă
  • 13 august 2025 Proba la alegere a profilului și specializării — proba E.d) — proba scrisă
  • 14 august 2025 Limba și literatura maternă — proba E.b) — proba scrisă
  • 18 august 2025 Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12.00), vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14.00—18.00)
  • 19—20 august 2025 Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
  • 26 august 2025 Afișarea rezultatelor finale

Bacalaureat 2025: subiectele și baremele din prima sesiune

Bacalaureat 2025: bareme și subiecte – proba scrisă de Limba și literatura ROMÂNĂ – 10 iunie

Bacalaureat 2025: Subiecte și bareme Matematică – 11 iunie

Bacalaureat 2025: Subiecte și bareme Istorie – 11 iunie

Bacalaureat 2025. Subiecte și bareme proba la alegere – 13 iunie

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Anatomie

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Biologie

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Chimie

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Fizică

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Informatică

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Geografie

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Logică

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Economie

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Psihologie

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Sociologie

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Filosofie

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbatul de 34 de ani, din Vorniceni, care a intrat cu mașina în gardul unei gospodării, a fost plasat în arest la domiciliu

Publicat

Publicitate

Polițiștii botoșăneni au dat dovadă de împlicare în scopul prinderii persoanei bănuite de comiterea acestor infracţiuni la regimul rutier și tragerea acestuia la răspundere penală .

La data 06 august 2025, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 9 Vlăsinești au emis ordonanță de reținere , pe numele unui tânăr, de 34 de ani, din comuna Vorniceni .

În fapt, la data de 5 august 2025, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr.9 Vlăsinești au fost sesizați cu privire la faptul că un șofer, în timp ce conducea pe drumul public din comuna Vorniceni, ar fi impactat gardul unei bătrâne, de 68 ani, din aceeași localitate iar după impact, tânărul ar fi părăsit locul producerii evenimentului .

Polițiștii au procedat la căutarea conducătorului auto pe raza localității Vorniceni, iar la scurt timp, au identificat conducătorul auto, un tânăr, de 34 ani, din comuna Vorniceni, iar în urma testării acestuia cu aparatul etilotest, a rezultat o valoare de 1,24 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Acesta a fost condus la o unitate medicală, unde i-au fost prelevate mostre biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei. Ulterior, conform buletinului de analiză toxicologică, la prima proba recoltată a rezultat o imbibaţie alcoolică de 2,67 g/l alcool pur în sânge.

Totodată, în urma verificărilor efectuate de către polițiști, s-a constat faptul că acesta nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule, iar utilajul agricol nu este înmatriculat.

Publicitate

În urma probatoriului administrat, la data de 06 august 2025, tânărul a fost prezentat Judecătoriei Săveni cu propunere de arestare preventivă, iar judecătorul de drepturi şi libertăţi a respins propunerea de arestare preventivă și a dispus arestul la domiciliu pentru 30 de zile pentru sâvârşirea infracţiunilor de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, conducerea pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoana fără permis de conducere și punerea în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat și distrugere.
!!!
Reținem faptul că Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani manifestă toleranță zero pentru cei care conduc autovehicule sub influența băuturilor alcoolice sau a altor substanțe.

Nu conduceţi autovehicule dacă nu dețineți permis de conducere corespunzător categoriei din care face parte vehiculul ori dacă aveți dreptul de a conduce suspendat sau anulat!

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (375)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DICȚIONAR SPECIAL

 

 

 PREDICA PĂSĂRILOR: Aparţine lui Francesco d`Assisi şi a fost găsită de Constantin Ţoiu pe o uşă interioară a bisericii Saint Germain des Pres. A fost publicată în „România literară” nr. 50 din 2003: „Surori ale mele, păsări. Dumnezeu vă susţine fără ca voi să semănaţi şi să seceraţi. El vă dă izvoare şi gârle ca să beţi din ele când sunteţi însetate, coline şi munţi ca să vă găsiţi adăpost, în ele arbori, înalţi ca să vă faceţi acolo cuiburile.; şi fiindcă nu ştiţi nici să coaseţi, nici să toarceţi, tot EL vă procură veşmintele trebuincioase atât vouă cât şi odraslelor voastre. Creatorul v-o fi iubind pe voi mult de tot, dacă vă face atâtea favoruri. Astfel, dragele mele surori, nu fiţi ingrate, ci sărbătoriţi neîncetat, aduceţi laude celui ce vă copleşeşte cu atâtea faceri de bine…”.

Publicitate

Constantin Ţoiu adaugă: „Unul din cele mai simple, mai sincere, mai frumoase texte citite de mine în viaţa mea”.

 

TELEFONUL VÂNTULUI: Explicaţia am întâlnit-o în „România literară” nr. 16 din 2021: „În nord-estul Japoniei, în zona regiunii Iwate, a fost instalată în urmă cu câţiva ani o cabină telefonică în curtea unei case. Amplasată undeva la poalele Muntelui Kujira-yama (Mintele Balenei, în traducere), cabina telefonică este în imediata apropiere a oraşului Otsuchi – localitatea fiind una dintre cele mai grav lovite de tsumami-ul din 11 martie 2011 (cu un bilanţ infiorător cel puţin 15800 de morţi şi peste 3900 de dispăruţi). În interiorul cabinei telefonice mai înainte menţionate se găseşte un telefon vechi, negru – care însă nu este conectat la nicio linie telefonică şi care poartă în văzduh glasurile celor care vin să vorbească la acest aparat. Cu o faimă mondială – i se spune „TELEFONUL VÂNTULUI”. Anual, multe mii de persoane vin în pelerinaj în acest loc”. Mai nou, această cabină telefonică şi telefonul care tronează în centrul acesteia, au devenit subiecte de roman şi film.”

 

SOCIETATEA CA O FRACŢIE: Formularea aparţine doctorului în psihiatrie Aurel Romilă şi a fost enunţată în 2014 într-un interviu acordat revistei „Formula As”. Petre Guran îl reia într-un eseu al său din „Dilema veche nr. 888 din 2021: „Dacă socoţi societatea ca o fracţie, atunci o să observi la mijloc un strat subţire, care e al oamenilor normali. Crucea normalilor e că sunt foarte puţini, au devenit o minoritate fragilă, din care se tot desprind în sus şi în jos. Cei de sub acest strat, de dedesubt, sunt depresivii. Aproape o treime din populaţie suferă într-o formă sau alta de depresie. Însă nu pentru ei mă îngrijorez eu, ci pentru cei de deasupra stratului fin al normalităţii, pentru psihopaţi, care au ocupat toate posturile cheie în ţară.”

 

JOCUL RADU JORGENSEN: Scriitorul şi matematicianul român Radu Jorgensen, acum conferenţiar universitar în domeniul matematicii în SUA, acordă un interviu lui Cristian Pătrăşconiu, publicat în „Orizont” nr. 4 din 2021. La un moment dat Cristian Pătrăşconiu îl întreabă: „Mai cad statui?”. Răspunde Radu Jorgensen: „Ştii cum e… dacă scoatem FULGUL din prima strofă a lui Coşbuc, ai acolo răspunsul perfect: „A-nceput de ieri să cadă / Câte-un FULG, acum a stat, / Norii s-au mai răzbunat / Spre apus, dar stau grămadă / Peste sat.”

Eu am scos cuvîntul FULG şi am pus pe rând MINISTRU, PRIM-MINISTRU, POLITICIAN, ŞEF etc., intrând în „Jocul Radu Jorgensen”. E un joc cu o trimitere reală şi amuzantă.

 

OBLOMOVISMUL: Proiecţia lui în prezent aparţine lui Iacob Florea. El a fost generat de anul pandemiei care a alienat lumea. L-am întâlnit în „România literară” nr. 30 din 2021, într-o descriere făcută de Horia Gârbea în urma lecturii studiului/eseului autorului amintit: „Un halat pentru un secol. Oblomovism în răspăr” (Editura „Tracus Arte”, Bucureşti, 2021). Oblomovismul, ca şi bovarismul sau quijotismul, a devenit, prin eseul lui Iacob Florea, un substantiv comun. Sistematizează Horia Gârbea: 1. „Personajul este unul din secolul XIX, Ilia Ilici Oblomov, când a fost creat de părintele său literar I. A. Goncearov”; 2. „Oblomov, spre deosebire de alte personaje ilustre ale activităţii şi întreprinderilor, precum Jean Valjean, Rastignac, Vitoria Lipan, Scarlett O’Hara, nu este măreţ prin ceea ce face, ba dimpotrivă. El e faimos prin ceea ce nu face”; 3. „Fraza cheie a eseului lui Iacob Florea este scrisă şi pe copertă: „Oblomovismul meu înseamnă capacitatea omului de a întoarce spatele lumii şi de a se salva ca om”; 4. „Oblomov este un precursor emblematic al „lumii noi”; 5. „Un personaj la fel de important ca Oblomov însuţi şi pe care îl regăsim în titlul eseului este halatul lui Oblomov. Halatul oriental, vast, uzat este simbolul oblomovismului”.

 

ROMANUL COMPOZIT: Reprezintă o nouă tipologie de roman, una foarte recentă, propusă de Adrian Lesenciuc încă din 2019. Ideea i-a fost pusă în faţă/propusă lui Nicolae Manolescu pentru a o lua în considerare în completarea tipologiei romaneşti. Explică Adrian Lesenciuc în „România literară” nr. 30 din 2021: „…romanul compozit pleacă de la numele ordinului omonim al arhitecturii clasice. Este tipul de roman actual în care volutele ionicului sunt combinate cu referinţele livreşti, exotismul şi ironia romanului corintic. Ultimii ani au oferit exemplele potrivite pentru umplerea cu conţinut semnificat a alveolei conceptului de „roman compozit”. Pentru înţelegere, Adrian Lesenciuc ne recomandă romanul Mariei Stepanova, „În amintirea memoriei”.

GRANDFATHER PARADOX: În traducere înseamnă „paradoxul bunicului”. L-am întâlnit explicat de Constantina Raveca Buleu în eseul „Călătoria în trecut”, publicat în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 8 din 2021. Explică autoarea: „Potrivit acestuia, un călător în trecut care îşi „ucide” bunicul biologic înainte de conceperea unuia dintre părinţii săi face imposibilă propria sa existenţă”.

 

HIPERNOMADISMUL: Concept introdus de Jacques Attali în cartea sa „Scurtă istorie a viitorului”. El defineşte astfel noul tip de migrare pe care Adrian Majuru, în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 8 din 2021, îl explică astfel: „Dezvoltarea socială va avea ca impact sfârşitul geografiei ca delimitări obiective şi de aici nomadismul istoric va prelua caracteristica fluidă a noului continent unde va migra”. Adrian Majuru extrage următoarele caracteristici ale hipernomadismului: 1. „virtual mai degrabă decât clasic, va avea un caracter de ubicuitate”; 2. „calităţile de călător vor fi un atuu la angajare, iar noile meserii care vor apărea vor fi reglementate de noul nomadism”; 3. „competiţia va fi tot mai severă”; 4. ” cunoştinţele vor deveni un factor major de remodelare profesională”; 5. „perfecţionarea continuă va determina logistica performanţei”; 6. „timpul va deveni cea mai preţioasă marfă”; 7. „turismul va însemna căutarea liniştii şi a singurătăţii”; 8. „lipsa de timp va fi singura criză reală”; 9. „pentru generaţiile viitoare vor rămâne aceleaşi numai timpul pentru a dormi şi timpul pentru a iubi”; 10. „tehnologiile vor duce durata medie a vieţii la 120 de ani, iar săptămâna de lucru va avea 25 de ore”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending